799 matches
-
20 de ani Imperiul Rusiei nu era nici pe jumătate european, în vreme ce acum aproape jumătate din Europa e rusească? Nu este nici o minte sănătoasă în Europa, care să privească cu satisfacție la această imensă și rapidă creștere a puterii rusești”. Herald scria că acest Tratat „lasă aproape tot atâta independență națională Turciei pe cât victorioasa Roma lăsa vechii rivale Cartagina”. Momentul 1829 va duce la o intensificare a curentului antirusesc din presa engleză, care, în marea ei majoritate, percepea Rusia ca principalul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a flotelor”. Presa britanică a adoptat un ton din ce în ce mai belicos: Morning Post, organul de presă al lui Palmerston, a caracterizat evenimentele de la Sinope ca fiind „o insultă violentă” la adresa aranjamentelor anterioare și a făcut apel la un „război imediat”; Morning Herald a cerut „răzbunare”; The Globe a retrogradat Rusia din „familia umană”; iar Morning Chronicle a arătat că se impune „zdrobirea agresorului”. La 12 decembrie 1853, Stratford a făcut o ultimă tentativă de pace, prezentând sultanului un proiect, redactat împreună cu Baraguey
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
casier, contabil, director - în anii 1953-1957 - al Muzeului Peleș, îndrumător la Muzeul Literaturii din București în 1957-1958) și duce o viață aventuroasă. După ce debutează în 1927 cu versuri în revista „Săptămâna” (Ploiești), mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Poezia”, „unu”, „Herald”, „Meridian”, „Jurnalul” (Craiova), „Revista literară” ș.a. După 1950 este redactor la „Pentru patrie” și publică în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri” ș.a. Redactează, la Craiova, revistele „Ostașii luminii” (1931) și „Radical” (1929-1931), pe lângă cea din urmă funcționând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere a genului. Încă o dată, lista lucrărilor publicate de Crane în presă cuprinde ziare din toată țara care publicau acest gen. În această categorie sunt incluse Washington
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai mult, cu un an înainte, în 1893, izbucnise o ceartă transatlantică între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile în care jurnalismul ar putea fi literatură. Spectator, una din gazetele britanice de frunte, încearcă să ofere sprijin moral concetățenilor săi insistând pe ideea că jurnalismul nu poate (fi literatură) cu toate că Herald atrăsese atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile în care jurnalismul ar putea fi literatură. Spectator, una din gazetele britanice de frunte, încearcă să ofere sprijin moral concetățenilor săi insistând pe ideea că jurnalismul nu poate (fi literatură) cu toate că Herald atrăsese atenția că ziarele au fost acelea care l-au publicat pe Longfellow (Borderland of literature - Granițele literaturii - 513-14). Cu siguranță discuția depășește axarea limitată pe jurnalismul literar narativ. Dar dezvăluie bătălia culturală care are loc la apariția acestui gen
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Cu siguranță au fost destui care să asalteze această teză din spatele jurnalismului literar narativ, declarând că acesta nu ar putea fi în nici un caz literatură de vreun fel sau altul. Aceasta poate fi simțită în cearta, din 1893, dintre New York Herald pe de o parte și Pall Mall Gazette și Spectator pe de altă parte. În mod similar articolul lui Warner a fost un răspuns la un altul apărut într-o publicație anterioară - "Journalism the Destroyer of Literature" ("Jurnalismul, distrugătorul literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unei solide baze economice care a făcut posibilă circulația în masă și la prețuri scăzute a ziarelor. Day a dorit să ofere știri care să suscite interesul claselor de de jos și, printre alte eforturi, a copiat exemplul lui Morning Herald, făcând din reportajele despre poliție, atacuri, prostituție, beție și alte infracțiuni o temă permanentă a ziarului, exact genul de știri pe care clasele superioare l-ar condamna. Practic, Day urma sfatul împăratului Commodus dat în urmă cu o mie șapte sute
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai scumpe" (Mott, 224). Pe scurt, Day a vândut ziare, satisfăcând gusturile unui public mai larg. Monopolul presei partizane a început să fie amenințat. Acel monopol a scăzut și mai mult până în 1835, când James Gordon Bennett a fondat New York Herald și prin aceasta a formulat o tactică de independență politică care, deși practicată mai mult în breșă decât în realitate, a reușit să înrădăcineze principiul "presei independente" și un stil de știri mai "neutru". În primul număr, Herald anunța: " Ne
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fondat New York Herald și prin aceasta a formulat o tactică de independență politică care, deși practicată mai mult în breșă decât în realitate, a reușit să înrădăcineze principiul "presei independente" și un stil de știri mai "neutru". În primul număr, Herald anunța: " Ne vom strădui să arhivăm fapte legate de toate subiectele publice și corecte, fără înflorituri și nuanțe, cu comentarii atunci când situația permite, în mod corect, adecvat, independent, fără frică și cu blândețe" (F. Hudson, 433). În "fapte" se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Note și Comentarii": "Regulile instituției în ceea ce privește jurnalismul literar erau bine puse la punct", deoarece reporterilor li se acorda timpul necesar pentru a-și elabora articolele (Sims, Joseph Mitchell, 84). Mulți dintre reporterii de la The New Yorker erau veniți de la New York Herald Tribune, unde fuseseră autori de articole. Redactorul local de la Herald Tribune din acea perioadă, Stanley Walker, i-a încurajat pe reporteri să scrie articole mult mai aprofundate decât permiteau majoritatea ziarelor. Însă după cum observă Norman Sims, datorită termenelor-limită de zi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
puse la punct", deoarece reporterilor li se acorda timpul necesar pentru a-și elabora articolele (Sims, Joseph Mitchell, 84). Mulți dintre reporterii de la The New Yorker erau veniți de la New York Herald Tribune, unde fuseseră autori de articole. Redactorul local de la Herald Tribune din acea perioadă, Stanley Walker, i-a încurajat pe reporteri să scrie articole mult mai aprofundate decât permiteau majoritatea ziarelor. Însă după cum observă Norman Sims, datorită termenelor-limită de zi cu zi asemenea eforturi erau dificile, iar mulți au văzut
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
războiul din Vietnam. Toate aceste probleme sunt evocate în jurnalismul literar în publicații precum Esquire, al cărei editor era Harold Hayes, Village Voice și Rolling Stone, ca să enumerăm câteva dintre cele mai cunoscute. Pe lângă acestea mai putem menționa ziarul New York Herald Tribune, al cărui sfârșit se apropia și suplimentul său de duminică renăscut recent, New York Magazine, ce avea drept editor în 1968 pe Clay Felker 83. Ziarul New Yorker începuse să aibă concurență. Acestea fiind spuse, ar trebui adăugat că revista
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întâi în revista Esquire și apoi inclusă într-o colecție cu același titlu, ce cuprindea lucrările aparținând noului jurnalism ale lui Wolfe. În anii '60 ai secolului al XX-lea Wolfe a lucrat ca autor de reportaje pentru ziarul New York Herald Tribune, unde forța deja limitele noului jurnalism. Începutul colaborării sale ca reporter independent cu revista Esquire s-a transformat într-o lucrare importantă atunci când și-a dat seama că nu reușea să scrie un articol despre o mașină modificată și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
143 naturalism, 87, 215, 241, 279 nedeterminare, tema ~, 111 New Masses, 221, 306 New Orleans Item, 55 New York Commercial Advertiser, 48, 63, 67 New York Daily News, 297 New York Evening Post, 100 New York Evening Sun, 65 New York Evening World, 100 New York Herald Tribune, 221, 248, 252 New York Herald, 69, 70, 165, 204, 221, 248, 252 New York Journal, 184 New York Magazine, 248 New York Press, 59 New York Times, 20, 222, 224, 252 New York Tribune, 62, 92, 166 New York World, 76, 204 Nieman Report, 318
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nedeterminare, tema ~, 111 New Masses, 221, 306 New Orleans Item, 55 New York Commercial Advertiser, 48, 63, 67 New York Daily News, 297 New York Evening Post, 100 New York Evening Sun, 65 New York Evening World, 100 New York Herald Tribune, 221, 248, 252 New York Herald, 69, 70, 165, 204, 221, 248, 252 New York Journal, 184 New York Magazine, 248 New York Press, 59 New York Times, 20, 222, 224, 252 New York Tribune, 62, 92, 166 New York World, 76, 204 Nieman Report, 318 Nitze, William A., 289, 292, 301
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
timpul celui de-al doilea război cu burii din Africa de Sud. Ca american, a avut șansa unică de a vedea războiul din prima linie atât din perspectiva britanicilor cât și din cea a burilor. Davis a lucrat ca reporter pentru New York Herald, The Times și Scribner's Magazine. 72 Vezi Humphrey despre Reed; Applegate despre Cochhrane; Pauly despre Runyon (Damon Runyon); Roberts despre Day; Kerraine și Yagoda despre Markey și Hecht; Weber despre Hemingay (Hemingay's Permanent Records) (n. a.). 73 Pandantul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1929 la Brașov. În 1929 i se acordă Premiul pentru sonet „Ionel Pavelescu” al Societății Scriitorilor Români, iar între 1931 și 1933 activează în cenaclul revistei „Brașovul literar și artistic”, condus de poetul Cincinat Pavelescu, și în 1933-1934 redactează revista „Herald. Lui Lucian Blaga” (un singur număr). În 1934 este premiat de Fundațiile Regale pentru placheta Inimi sub săbii. În 1952 i se decernează Premiul de Stat, în 1955 este ales membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1974). În 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
da? Mulțumesc mult. Bine. Lasă telefonul și îmi zâmbește. Era vorba despre anunțul care o să apară în Surrey Post. — Încă unul? Hai, măi mami, câte anunțuri ai dat? — Câte dă toată lumea! zice ea, ușor defensiv. În The Times, Telegraph, Oxshott Herald și în Esher Gazette. — Și în Surrey Post. — Da. Deci doar... cinci. — Cinci! — Becky, o dată te măriți! zice mami. — Știu. Dar, pe cuvântul meu... — Ascultă la mine. Mami e îmbujorată toată. Becky, tu ești unica noastră fată, și suntem gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
it so?", în The examined life, Touchstone Press, New York, 1989. Piaget Jean, Tratat de logică operatorie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1991. Priest G., Routley R., Norman G. (ed.), Paraconsistent Logic, Philosophia Verlag, Munich, 1989. Rabten Guéshé, Comorile Dharmei, ed. Herald, București, 2003. Radu I. ș.a., Introducere în psihologia contemporană, ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1991. Ricoeur Paul, Eseuri de hermeneutică, ed. Humanitas, București, 1995. Rousseau Jean-Jaques, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
condition, University of Chicago Press, Chicago, 1958, pp. 177-178. 71 P. Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, ed. Humanitas, București, 1995, p. 142. 72 G.H. von Wright, Explicație și înțelegere, ed. Humanitas, București, 1995, p. 98. 73 Guéshé Rabten, Comorile Dharmei, ed. Herald, București, 2003, p. 100. 74 T. Vianu, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 63. 75 Ibidem, p. 235. 76 Ibidem, p. 302. 77 Hans Georg Gadamer, Truth and Method, Sheed and Ward, Londra, 1989, p. 302. 78 T. Vianu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dragoste și moarte (1935), în op. cit., p. 204. 14 Eckhart vorbește despre detașarea "liberă față de orice creatură", "deasupra tuturor lucrurilor", situație a purității absolute în care "Dumnezeu trebuie să se dăruiască unei inimi detașate" (Despre detașare, în Benedictus Deus, Editura Herald, București, 2004, pp. 113, 114). 15 Pentru construirea imaginii realității, Florenski are în vedere, pe lângă "planeitatea" acesteia și dincolo de planul senzorial al empiriei ("un fel de unitate spațială planiformă reprezentând imaginea lumii sensibile"), recunoașterea unei perspective ce răstoarnă înțelegerea sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de care nicio putere din lume nu ne poate împiedica să ne bucurăm, pentru că ea se manifestă mai adânc decât orice putere și a cărei ivire, din același motiv, nicio putere din lume nu o poate provoca" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, pp. 146, 147). 1 Dan Botta, Scrieri, IV. Eseuri, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p. 35. 4 Ibidem, p. 44. " Până când o armonie să înflorească în luciul ei, materia exige
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]