439 matches
-
angiotensină. Subtipuri rare Adenom responsiv la angiotensină II: atipic; Hiperplazie adrenală primară (PAH): morfologic asemănătoare IHA, fiziologic similar cu APA; Hiperaldosteronism responsiv la glucocorticoizi (GRA) sau hiperaldosteronism familial de tip I (transmitere autosomal dominantă); Hiperaldosteronism familial de tip II: probabil heterogen; Carcinom suprarenalian producător de aldosteron; Carcinom ovarian producător de aldosteron. Aldosteron normal sau scăzut II. Hiperaldosteronism secundar Exces de deoxi corticosteron (DOC) Carcinom/adenom corticosuprarenalian secretant de DOC Hiperplazie suprarenaliană congenitală (-ACTH) Sindromul deficienței de 11 --hidroxilază (transmitere autosomal recesivă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prin imitare și prin interacțiunea cu alți copii (Abrougui, 1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M., Chretiennot C. se apleacă asupra identificării demersurilor intelectuale interactive produse în mod voit sau spontan și anume: dezvoltarea activității de învățare în grupuri mici, heterogene 36. Analiza comportamentelor copiilor asupra manipulării unor "substitute muzeale" s-a referit la capacitatea de adaptare la grup a copiilor cu orizonturi socio-culturale diferite. S-a observat că în mediul concret, copiii pot dezvolta strategii de explorare, formulări de idei
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sa în contextul unor sacrificii de ispășire fac trimitere la Lev 16, un alt capitol, probabil mai vechi, dedicat și el în întregime „Zilei Ispășirii”. Din punct de vedere istorico-tradițional e un text complicat deoarece este alcătuit dintr-un conținut heterogen, datând din perioade și conjuncturi diferite care deja au fuzionat unele în altele. În Lev 16 putem nota trei acte de cult diferite: în 16,2 purificarea „cortul întâlnirii” (cf. 6.1.c.); în 16,11 ș.u. prezentarea jertfei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate. Miofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanță de: -discuri clare, izotrope (I) ce conțin actină și -discuri întunecate, anizotrope (A) ce conțin miozină (Figura 77). în timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină și se leagă de aceasta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de locus Singurul factor cert de variație fenotipică în ADPKD este heterogenitatea de locus, fenomenul în care mutații în gene diferite, situate în poziții (loci) diferite pe diverși cromosomi, se exprimă fenotipic identic sau asemănător. ADPKD este o boală genetică heterogenă, fiind produsă de mutații în trei gene distincte: PKD1 situată pe brațul scurt al cromosomului 16 și prezentă la 80-90% din bolnavii cu ADPKD (Readers et al., 1985); PKD2 situată pe brațul lung al cromosomului 4 întâlnită la 15% din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o entitate încadrată în grupul larg de afecțiuni denumit generic rinichi polichistic, boală renală polichistică sau polichistoză renală. Acest grup realizează, în patologia renală, alături de alte leziuni, ansamblul bolii chistice a rinichiului. Boala chistică a rinichiului cuprinde deci categorii clinico-morfologice heterogene sub raport congenital (ereditar sau dezvoltat) și dobândit. Aceste categorii clinico-morfologice creează un cadru de abordare specific, cu particularități individualizate comparativ cu alte leziuni din sfera nefrologiei. Ele pot constitui o problemă de diagnostic pentru clinician, radiolog și anatomo-patolog, pot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștilor renali: uroculturile sunt adesea negative (deoarece chiștii nu comunică cu tubii), hemoculturile sunt frecvent pozitive și terapia convențională este puțin eficace (11, 17); la ecografie sau, mai bine, la CT, chiștii infectați au peretele neregulat îngroșat și un conținut heterogen. Tratamentul cu antibiotice se caracterizează prin răspuns diferit la pacienți diferiți, chiar dacă dozajul și sensibilitatea in vitro a agentului patogen sunt adecvate (11). Un răspuns slab poate sugera o infecție a chiștilor sau obstrucție. Deoarece în majoritatea chiștilor antibioticul difuzează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cazuri familiale, fapt ce sugerează existența unor forme genetice. Nefroma chistică multiloculară reprezintă o formă rară, pre-neoplazică, caracterizată prin prezența unei mase multiloculare, septate, solitară și unilaterală, care se găsește în parenchim renal normal. Bolile renale chistice cuprind un grup heterogen de anomalii congenitale, ereditare sau câștigate, caracterizate prin prezența de chiști variabili ca număr, mărime și topografie, dezvoltați în rinichi uni- sau bilateral. Bolile renale chistice sunt clasificate (4) în două mari categorii: boli renale chistice genetice și boli negenetice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este obișnuit asimptomatică, dar 141DIAGNOSTICUL BOLII POLICHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE se poate complica cu hemoragie retroperitoneală și/sau carcinom. Ecografia evidențiază rinichi mici, cu ecogenitate crescută, mase anecogene (5-6 mm) corticale și medulare, alături de formațiuni solide, cu structura omogenă sau heterogenă. Chiștii sunt mici (6 mm), numeroși și se dezvoltă din tubii contorți proximali. CT este metoda preferată de evaluare a pacienților cu boală chistică câștigată, prima examinare fiind indicată la trei ani dializă. Se evidențiază rinichi mici, cu numeroase imagini
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prima examinare fiind indicată la trei ani dializă. Se evidențiază rinichi mici, cu numeroase imagini chistice, cu pereți uneori calcificați; uneori, se observă formațiuni de tip solid, de obicei mai mici de 3 cm, și/sau tumori mari cu structură heterogenă, adenopatii și metastaze. Examinarea CT se repetă la distanță de 2-3 ani. Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
clasa II. La om, locii genici CMH clasa I și CMH clasa II conțin gene care codifică antigene CMH de histocompatibilitate propriu-zise. Genele CMH clasa III nu aparțin stricto sensu complexului major de histocompatibilitate; mai curând, ele reprezintă un grup heterogen de secvențe informaționale care codifică pentru o varietate mare de factori moleculari solubili din sânge, cu roluri specifice în realizarea răspunsului imun. Printre acestea au fost identificate genele pentru factorii complementului C și B, apoi genele pentru membrii familiei 70
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt controlate de două gene distincte Ir, cu efect de complementaritate. Caracteristicile generale ale genelor Ir sunt specificitatea și asocierea cu genele care codifică pentru antigene de histocompatibilitate. Genele Ir controlează producerea de anticorpi de afinitate și de specificitate foarte heterogeni. La șoarece, locusul Ir-1A este situat în interiorul regiunii H-2, din cromozomul 17, imediat în stânga locusului Ss Sip ce controlează producerea unei β-globuline serice, și la dreapta extremității H-2K. Cei trei loci genici Ir-1A, Ir-1B și Ir-1C controlează expresia aloantigenelor de pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variante antigenice ale VSG/VAT. În glandele salivare ale insectei Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce un subset de antigene. Dar, spre deosebire de gazdele mamifere, în care se produce predominant un singur tip de VSG/VAT, tripanosomele din Glossina constituie o populație heterogenă din punct de vedere antigenic. În acest caz, heterogenitatea antigenică este condiționată de existența în genomul de T. brucei a unui REPERTORIU DE GENE care codifică pentru diferite antigene de suprafață celulară. La fiecare schimbare a genei pentru o nouă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Motulsky, 1979), datorită distribuției hemoglobinelor anormale și în alte zone ale globului pământesc, inclusiv în România și Europa Centrală. După tipul de catenă globinică afectată există două feluri de talasemii și anume talasemia α și talasemia β . Etiologia talasemiilor este heterogenă, după cum și mecanismele genetice care cauzează diminuarea sintezei catenelor globinice sunt diferite. Talasemia se manifestă prin absența sau reducerea ratei de sinteză a catenei β-globinice (în β-talasemie) sau a catenei α (în α-talasemie). Deoarece catena α intră în structura tetramerului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
normale, unul de 175 perechi de nucleotide și altul de 201 perechi de nucleotide (fig. 16.22). Mutații genetice în talasemii Talasemia este o anemie cronică cu aspecte clinice degenerative, uneori deosebit de severe. În realitate, această hemoglobinopatie reprezintă un grup heterogen de boli ale sângelui determinate de descreșterea sau absența sintezei de catene globinice (Olivieri, 1999; Weatherall și Clegg, 1981). În funcție de tipul de catenă globinică care nu este sintetizată în cantitate normală, se diferențiază trei tipuri de talasemii: α-talasemia, β-talasemia și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o asemenea condiția patologică este prezența în acest cromozom a unui factor reglator trans-activator care influențează activitatea genelor din clusterul α-globinic. S-a descris și fenomenul HPFH care înseamnă persistența ereditară a hemoglobinei fetale, reprezentând un grup de condiții patologice heterogen din punct de vedere genetic în care este alterată programarea în ontogenie a expresiei genelor β-globinice, ceea ce face ca la persoanele adulte care sunt afectate de HPFH să se producă o cantitate crescută de hemoglobină fetală (HbF). În anumite condiții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
factorului de coagulare IX asociată cu inducerea hemofiliei B la o specie de mamifer, alta decât specia umană. Inserția s-a dovedit a fi de dată recentă. 16.3. GENETICA SINDROMULUI von WILLEBRAND (vWS) Sindromul von Willebrand reprezintă un grup heterogen de dereglări încadrate în mai multe tipuri și subtipuri. Tipurile I și III prezintă dereglări cantitative, pe când tipul II prezintă dereglare calitativă. Discriminarea fenotipului dominant de cel recesiv cu deficiență a factorului este destul de dificilă și poate fi realizată numai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ambientali: stimularea ambientală, oportunitățile de instruire etc. Rata de prevalență a întârzierii mentale a fost estimată la aproximativ 1 %. Diferite studii au demonstrat rate diferite în funcție de definiția utilizată, metodele de identificare și populația studiată (DSM IV, 2000). Din cauza etiologiei sale heterogene, nici un pattern familial nu este aplicabil întârzierii mentale ca o categorie generală. Principalii factori etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali și factorii de mediu. Cele mai multe cazuri de întârziere mentală se datorează nu unei singure cauze, ci unei interacțiuni de factori ereditari
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4. Control În primul rând avem democrația majoritară, cu o combinație între sistemul semi-parlamentar și sistemul electoral proporțional consolidat, sau cu un sistem majoritar bipartid și un
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rezultă din existența instituțiilor prezidențiale și a unui sistem electoral majoritar sau de reprezentare propoțională pentru alegerile parlamentare - o soluție foarte frecventă în America Latina (v. Diamond, 1996 și Jones, 1995); ea poate fi, de asemenea, rezultatul unui sistem multipartid extrem de heterogen și al unui partid dominant, dar slab organizat, cu un lider puternic și cu o societate care poate fi controlată (sau aproape controlată) în sectoarele principale. Democrația puternic majoritară se naște din: combinația instituțiilor prezidențiale cu sistemul electoral majoritar din
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fiind un guvern de coaliție, în timp ce grupurile independente din societate sunt puternic reprezentate prin intermediul sindicatelor și al altor asociații. În democrația conflictuală nu există aceeași coerență: parlamentarismul și/sau prezidențialismul cu sistem electoral proporțional sunt însoțite de un sistem multipartid heterogen. În acest caz se poate observa un anumit control de partid al societății civile care permite însă ca democrația să funcționeze. În cadrul acestui model, o creștere a autonomiei societății poate cauza probleme și chiar și o criză. Tabelul 1.2
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
b.3. Sistem multipartid omogen și guverne de coaliție. c.l. Autonomie sau c.2. Semi-autonomie. Democrație conflictuală a.4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat sau majoritar, sau a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional. b.4. Sistem multipartid heterogen și guvene de coaliție. c.4. Control, sau c.3. Semi-control Primul model polar de democrație care provine din combinația diferitelor dimensiuni se definește ca modelul Westminster și se caracterizează prin: concentrarea puterii executive în guverne formate dintr-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
2) E.B. segment scurt, definit ca prezența metaplaziei intestinale pe o lungime < 3 cm în esofagul terminal. Epidemiologie. Prevalența E.B. este dificil de precizat având în vedere numeroasele cazuri asimptomatice și diferențele semnificative în definiția bolii care au determinat rezultate heterogene, greu de interpretat. Studii efectuate pe loturi mari de persoane cărora li s-a efectuat endoscopie digestivă superioară raportează o prevalență a E.B. variind între 0,3%2%. La bolnavii cu simptomatologie de reflux gastroesofagian, prevalența E.B. variază între 4
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]