478 matches
-
Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII (XXVII), 3-4, s. V, 1977, 53-60. B. Lucrări comunicate 35. Asupra compatibilității unor conexiuni afine cu un tensor asimetric. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 36. O construcție a tangentei la elipsa și hiperbola. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 37. Unele probleme simple, echivalente cu aceea a integrării ecuației Riccati. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1965. 38. Spații cu conexiune afina, cu torsiune recurenta. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
iubirii dintre sexe. Poetul care adoră frumusețea ideală a iubitei lui, romancierul sau dramaturgul care transfigurează pasiunea dintre bărbat și femeie, pictorul care dă imaginea zeiască a perechii tinere în marș triumfal de cucerire a vieții, toate acestea constituie magnifice hiperbole ale divinului instinct ce stă la temelia existenței. Nu e nevoie de discuțiile oțioase ce se fac de obicei pe acesta temă ca să înțelegem că toată filosofia reprezentării simbolice a acestui instinct constă în conformitatea artistului cu ordinea firească a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers narativ etc.); 3. logica acțiunilor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
artistică sugerează astfel de trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate artistică (comparația, metafora, hiperbola etc.); - prezența (!! uneori aglomerarea) imaginilor adresate simțurilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil); - personajele și dialogul de regulă lipsesc; uneori natura apare ca personaj literar; - ipostaza preferată a scriitorului este aceea de a contempla, de martor (subiectiv sau obiectiv, voluntar sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
între trăsăturile aceluiași personaj; - se poate realiza la diferite dimensiuni (de la două cuvinte Ț de regulă, în titluri Ț la două versuri, până la pasaje întregi în proză); - autorul (naratorul) nu mai are o atitudine de neimplicare; dimpotrivă, el recurge la hiperbolă, ironie, exagerări; etc. DIALOGUL (!!) Atenție la etimologia cuvântului „logos” Ț știință, cuvânt; dar „dia” nu înseamnă „doi” ci „peste”, „prin”, „între”, „cu”, deci „dia” nu intră în antonimie cu „mono” de la „monolog”. - este un mod de expunere, alături denarațiune, descriere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice, dublate de descriere;pastelul nu este o simplă consemnare lexicală de impresii sau peisaje; este rezultatul supradimensionării de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei ca hiperbolă de limbaj; - sensibilizează, emoționează, dar și instruiește; mai ales însă, descoperă frumosul, diafanul, plăcutul (ori contribuie la înțelegerea acestora); - natura este percepută, receptată prin cât mai multe organe de simț; de aici rezultă multitudinea imaginilor artistice realizate (vizuale, olfactive, auditive
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație 1. pentru fapte mărețe
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lingvistică "behavioristă" din S.U.A. În stilistica tradițională, la aceste întrebări s-a răspuns de obicei în mod nesistematic și arbitrar. Figurile de stil sunt împărțite în figuri care intensifică și figuri care atenuează. Figurile intensificatoare, cum ar fi repetiția, acumularea, hiperbola și gradația, au fost asociate cu stilul "sublim", descris destul de amănunțit în vestitul Peri hypsous. (Tratat despre 233 sublim) atribuit lui Longin. La Homer și apoi la Shakespeare, Milton și Dante, "stilul elevat" a fost analizat de Matthew Arnold și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Biblie și în cronici, înșiruirile de propoziții coordonate ("și... și... și") imprimă un ritm calm desfășurării narative ; în schimb, într-un poem romantic, mai multe și-uri pot constitui treptele unui crescendo de întrebări puse cu iritație și pe nerăsuflate. Hiperbola poate avea un caracter tragic sau patetic, dar poate fi și comică și grotescă. În afară de aceasta, anumite figuri de stil sau particularități sintactice revin atât de frecvent și în atâtea contexte diferite, încât nu pot avea un sens expresiv precis
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a ne cunoaște avem nevoie de oglinzi în care să ne privim și de cuvinte în care să legăm ceea ce se vede. Literatura ne oferă tot instrumentarul cunoașterii de sine. Ca scriitorul să exagereze creând deseori monștrii, stă la îndemâna lui, hiperbola face mult mai vizibilă procesualitatea psihismului omenesc. Scrisul descâlcește foarte complicata canava a vieții sufletești care se împletește cu a celorlalți. Amos Oz reușește, așa cum doar scriitorii geniali reușesc, să surprindă și unicitatea dar și universalitatea construcției psihicului uman. Suntem
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ideologii care promit să le ordoneze viața, să le dea sens vieții. Ideologia totalitară montează o întreagă armată în propagandă încât omul să trăiască acolo împlântat într-o minciună oficială generalizată. Propagandiștii sunt artiști, chiar dacă unii grotești. Folosesc cu înverșunare hiperbola când e vorba să-și prezinte isprăvile, și omisiunea când e vorba de efecte dezastruoase ale propriilor politici.. Ceea ce fac și cei din marketing. În societățile libere, marketingul, cu alte scopuri, adoptă aceleași mijloace: hiperbola pretinsului bine și omisiunea evidentului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
unii grotești. Folosesc cu înverșunare hiperbola când e vorba să-și prezinte isprăvile, și omisiunea când e vorba de efecte dezastruoase ale propriilor politici.. Ceea ce fac și cei din marketing. În societățile libere, marketingul, cu alte scopuri, adoptă aceleași mijloace: hiperbola pretinsului bine și omisiunea evidentului rău. Își propun ca omul să nu mai vadă limpede, aruncă o ceață peste gândire. Ceea ce este doar oficial este și din cale afară de formal. Dacă politicile sunt pentru ameliorarea vieții acesteia, credințele țintesc spre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Cu fața spre plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin" cu toatele, căci în rama invizibilului excesul slavei se oferă privirii, saturând-o extatic, dilatând-o în hiperbola nemaivăzutului: "Semințe străvezii cât munții cresc/ În glii de limpede lumină/ Nu se mai poate tăinui nimic/ Căci totul e o taină în lumină"79. Acesta e chipul iconic pus în lumină: o taină în lumină, vizibil al inaparentului care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
regn: ,,o etichetă [...] este desprinsă din regnul de origine al acestei scheme și aplicată pentru a tria și organiza un alt regn" (L. Goodman, 1967: 104). Transferul propus de metaforă este posibil: între două regnuri de relație (ca în cazul hiperbolei, a litotei); între regnuri disjuncte (ca la sinecdocă, personificare etc.); în interiorul unuia și aceluiași regn. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, abordarea metaforei ca instrument al funcției cognitive a conștientului (D. Gentner, 1980; G.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vigilența edililor, este parcă hărăzit uzurpării, fredonării după ureche, gângăvelii și piticizării de către orice mămăiță. Și, poate că genul este cu adevărat ușor, dacă ai talentul specific, dacă ai izbutit să pui cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții vizele universal-valabile pe pașaportul literaturii pentru copii epică densă până la suspans, humorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea ș.a. Cum comunic cu contemporanii mei, copiii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
intelectuale din secolul abia încheiat. Poate că asta se datorează și faptului că cei doi nu au polemizat niciodată (Polemos, cum spune Heraclit, este „părintele tuturor lucrurilor”), nici măcar când suedezul se arată inflexibil față de toate insistențele și rugămințile avansate, cu hiperbole și emfaze mediteraneene și pe un ton aproape de amantă dezamăgită, de latinul Eliade de a-l avea într-un fel sau altul la Chicago. Eliade, care i-a fost apropiat lui Jung (invitat la masă cu siguranță, cum se poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
țară, ajungând să se manifeste inclusiv prin stranii expresii onirice. Visul în care nimeni altul decât Ioan Petru Culianu, moștenitor imaginar al uriașei biblioteci a lui Franz Cumont, se pregătește să o ducă la București, condensează, în fond, nu numai hiperbola unei dorințe neîmplinite, ci și o structură analogică conotată pozitiv, în continuare deschisă față de posibilitatea ca biblioteca sa să ajungă în cele din urmă, printr-un mai tânăr „moștenitor”, la București. „Mi-ai spus: Nu, biblioteca asta o trimit în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
bătaie”, la „mijloc de rău și bun”, cât și între lumea familiară, ordonată, a creației și neant. Pe el, am văzut, se vine din două direcții, dinspre viață și dinspre amorf. Repetiția pleonastică „vechiuleț și de demult” are contururi de hiperbolă a atemporalului mitic. Acoperirea cu ierburi a vitalului, aici a unui semn al dinamicului, se întâlnește și în colinde, unde tânăra nubilă este covârșită de un somn greu, și el cu semnificație rituală: „Că de când ai adormit;/ Iarba toată te-o-ngrădit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de puritate”, implicație aflată în acord cu statutul nubil al fetei. Aurul ține de solar și uranian și tocmai de aceea îmbracă jumătatea de sus a protagonistei printr-o cuprindere în transcendent, iar alăturarea metalelor nobile apotropaice dă naștere unei „hiperbole metalurgice” a statutului suprem. Îmbăierea în lapte constituie un ritual în sine (îndeplinit adeseori de moașe la naștere) și asigură „calea inițiatică” spre nemurire. Dublat de înmiresmarea cu flori de măr, simboluri ale frumuseții fecunde, gestul părinților conține toate sugestiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în plină desfășurare și feciorul nu poate deconspira ființa divină circumscrisă prin el planului uman. Numele miresei este revelatoriu pentru funcția ei de reînnoire a universului, el conține un superlativ absolut al frumuseții și, în același timp, o închinare a hiperbolei estetice întru cosmos. Frumoasă pentru lume, prin neofit, mireasa va fi pierdută pentru ca traseul inițiatic să se completeze cu drumul uranian, consacrant. Făt-Frumos este expus tentației profanului marital, al cărui refuz îl poate costa viața. Revelându-și statutul marital special
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eu”, „un cal răpciugos și bubos și slab”, „zăcând pe coaste”. Ca și cerbul care pornește potopul, calul zace pentru că energiile vitale s-au epuizat, și latența conservă forța de regenerare. Intrat din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l ține,/ Măru cu flori dalbe!/ Cinci voinici mi-l netezesc,/ Cinci voinici șeaua i-o pune,/ Cinci voinici în chingă-l strânge,/ Cinci voinici coada i-o-nnoadă” (Câinenii-de-VâlceaVâlcea), capabilă să concu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răului. Personajele ce se prind tovarăși cu flăcăul, uneori după o măsurare a forțelor în luptă, constituie o grupă distinctă, care materializează instinctele și forța primară, cu rezidență în id. Analizați sub eticheta de uriași sau monstruozități, adjuvanții care constituie hiperbola simțurilor, necesităților și abilităților umane poartă nume expresive: Ochilă, Fomilă, Alergător, Setilă, „frigurosul”. Funcția acestor personaje este de a compensa caracteristicile organice ale neofitului, de a completa calitățile lui morale și sufletești în plan visceral, pentru a forma spectrul supradimensionat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Whitman, Vladimir Cavarnali, cum apreciaza Mihai Cimpoi, este producător de chiote și țipete înfricoșătoare, colorate în chip expresionist”. (Chiui ca un scit în stepă). Poezia lui este viforoasă, eruptivă, dominată de o imaginație, „aprigă” și „învolburată de enigme.” Cavaler al hiperbolei, poetul aleargă „în căruțe de foc pentru a înfrăți bucuria cu oțelul, își spală palmele în cer, așterne sub fiecare brazdă a cernoziomului, cu care se crede înfrățit, câte o poemă cu visurile-n cerul de năvală”, simțindu-se împăratul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la "simțul identității", cu "argumente ce aparțin unei viziuni mitice sau speculative a întregului". Între figurile de comuniune distinge asocierea, cu trimitere la descrieri, narațiuni ș.a.; figurile amplificării sunt utilizate "pe scară largă" de gazetar (comorație, conglobație, dialogă, emfază, frequentatio, hiperbolă). Comentariul se arată ca o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
m-am angajat eu la Centrul de Cercetare și Proiectare al firmei Porsche, la compartimentul Carosierie unde am fost repartizat, se lucra cu foarte complicate piese de tablă, atât de savant rotunjite (nu după arce de cerc ci după parabole, hiperbole, curbe exponențiale, etc), încât nu aveau pe ele nici o linie, totul se reprezenta prin linii teoretice imaginare rezultate din intersecția diferitelor suprafețe primare. Alături de mine lucrau proiectanți cu peste 20 de ani vechime și cu o extraordinară specializare. Unul dintre
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]