378 matches
-
posibila degenerare într-un liposarcom. Următoarele ca frecvență sunt fibroamele, diverse chiste și tumorile neurogene, toate acestea reprezentând aproximativ 50% din totalul tumorilor benigne de diafragm. De reținut că peste jumătate din tumorile neurogene sunt însoțite de degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofica sau ambele, in timp ce pentru alte tumori aceste semne au fost descrise doar cu totul excepțional. Alte tipuri tumorale care au fost prezentate în literatură și pot fi regăsite în clasificarea de mai sus au fost descoperite foarte rar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
VS, diametrele telesistolic și respectiv telediastolic VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu sunt decelabile alte trăsături asociate frecvent cu cardiomiopatia hipertrofică (2-5). 13.1.1.2. Funcția sistolică a ventriculului stâng Funcția sistolică globală VS, evaluată în repaus, nu prezintă modificări asociate înaintării în vârstă. Studii care au utilizat ecocardiografia pentru estimarea fracției de ejecție și de scurtare a VS, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
fazele incipiente în care fracția de ejecție a VS este normală, există disfuncție sistolică longitudinală cu scăderea disproporționat de severă a velocităților tisulare față de gradul afectării fracției de ejecție. Aspectul ecocardiografic impune frecvent diagnosticul diferențial cu pericardita constrictivă și cardiomiopatia hipertrofică. În stadiile avansate de boală se poate ajunge la disfuncție sistolică globală cu scăderea fracției de ejecție a VS (1). Dificultăți tehnice în abordarea pacienților vârstnici Detalierea aspectelor specifice și a semiologiei ecografice a diverselor patologii cardiace mai frecvente la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
aceasta urmărește să critice, dacă nu chiar să depășească, limitele și slăbiciunile respective. Este de necontestat faptul că astăzi se asistă, În domeniul studiilor științifice, În general, și În cel al studiilor istorice și istorico-religioase, În particular, la o creștere hipertrofică a specializării, devenită, desigur, inevitabilă nu numai datorită unor noi și importante descoperiri, ci și a extinderii excesive a domeniului de cercetare și a rafinării metodelor de lucru: o specializare, pe de altă parte, supusă riscului de a se transforma
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nivelul musculaturii mimicii și la limb��. Celelalte grupe musculare sunt mai puțin interesate, miotonia rezumându-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson sau miotonia hipertrofică congenitală; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, la nivelul mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului pleoapelor, la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanță la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
ecocardiografie. Investigații suplimentare: - ecografie transesofagiană; - RMN cardiac și aortă. Investigații speciale: - cateterism cardiac drept și stâng cu măsurare de saturații și presiuni; - angiografia aortei (CoA); - coronarografia (StAo, CoA); - CT aortă, CT cu secțiuni multiple (MSCT). CARDIOMIOPATII: (cardiomiopatia dilatativă (CMD), cardiomiopatia hipertrofică (CMH). Investigații obligatorii: - electrocardiogramă (ECG); - ecocardiografie; - radiografia cardio-pulmonară. Investigații speciale: - coronarografie; - cateterism cardiac; - explorări radionucleare; - biopsie endomiocardică; - tomografia cu emisie de pozitroni (PET); - rezonanța magnetică nucleară (RMN). VALVULOPATII Investigații obligatorii: - electrocardiogramă (ECG); - ecocardiografie; - radiografia cardio-pulmonară. Investigații suplimentare: - ecocardiografia transesofagiană; - test
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) *Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261793_a_263122]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261798_a_263127]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261797_a_263126]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261800_a_263129]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261799_a_263128]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261802_a_263131]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261801_a_263130]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261804_a_263133]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261803_a_263132]
-
investigații suplimentare: - ecografie transesofagiană; - RMN cardiac și aortă. 3. investigații speciale: - cateterism cardiac drept și stâng cu măsurare de saturații și presiuni; - angiografia aortei (CoA); - coronarografia (StAo, CoA); - CT aortă, CT cu secțiuni multiple (MSCT). Cardiomiopatii: (cardiomiopatia dilatativă (CMD), cardiomiopatia hipertrofică (CMH). 1. investigații obligatorii: - electrocardiogramă (ECG); - ecocardiografie; - radiografia cardio-pulmonară. 2. investigații speciale: - coronarografie; - cateterism cardiac; - explorări radionucleare; - biopsie endomiocardică; - tomografia cu emisie de pozitroni (PET); - rezonanța magnetică nucleară (RMN). Valvulopatii 1. investigații obligatorii: - electrocardiogramă (ECG); - ecocardiografie; - radiografia cardio-pulmonară. 2. investigații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
de autoservire și autoîngrijire; - necesitatea susținerii în activitățile de autoîngrijire, pe durata terapiei complexe chirurgicale intraspitalicești sau ca urmare a realizării transplantului de piele. Sechelele cicatriciale postcombustionale majore la nivelul dermului și hipodermului sunt reprezentate de deformări cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271881_a_273210]
-
de autoservire și autoîngrijire; - necesitatea susținerii în activitățile de autoîngrijire, pe durata terapiei complexe chirurgicale intraspitalicești sau ca urmare a realizării transplantului de piele. Sechelele cicatriciale postcombustionale majore la nivelul dermului și hipodermului sunt reprezentate de deformări cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271882_a_273211]
-
A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271948_a_273277]