672 matches
-
vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă Într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă Într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite Între obiectele realității, comparativ cu cei
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă Într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite Între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite Între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum am văzut, elevii deficienți de auz, comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În anumite cazuri (hipoacuzie), poate fi realizată o compensare de tip mixt organicofuncțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unor funcții intelectuale sau ca o consecință a unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Power Frith, în care pot fi recunoscute 140 de personaje reale. Mireasa era superbă (a fost, credem, cea mai frumoasă regină a Angliei), distinsă și grațioasă, demnă și discretă; era săracă, nu foarte inteligentă dar înțeleaptă, suferind în plus de hipoacuzie. Va fi tolerantă față de aventurile amoroase ale soțului ei§§§§§§§§§§§§, asupra căruia nu va avea nici o influență; ignorat și terorizat de Victoria, Eduard voia acum să fie stăpîn la el acasă. Din această căsătorie și viață matrimonială calmă, au rezultat următorii
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
important la vârstnici este conferit de existența frecventă a comorbidităților: 80% au o boală cronică, iar 50% au cel puțin două boli cronice. Cele mai întâlnite afecțiuni asociate sunt: artrita, diabetul zaharat (DZ) de tip 2, insuficiența renală, osteoporoza, demența, hipoacuzia sau surditatea, scăderea acuității vizuale. În ce privește afecțiunile cardiovasculare, două treimi dintre vârstnici prezintă hiper- tensiune arterială. Cea mai frecventă cauză de spitalizare la vârstnici este reprezentată de insuficiența cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
pot fi sistematizați astfel:simptomatologia nespecifică;tendința pacienților și a familiei de a considera simptomatologia drept „stare generală normală” conform vârstei;reținerea pacientului vârstnic de a raporta simptomatologia datorită îngrijorării de a fi ignorat;deficiențele de comunicare datorate depresiei, demenței, hipoacuziei, scăderii acuității vizuale adesea prezente la vârstnic. În schimb există multiple date care susțin eficiența măsurilor de prevenție secundară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare. Din acest motiv, este necesar ca medicii să aibă în vedere o posibilă patologie cardiovasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în populația generală este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și cu elaborarea de metode concrete de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate motorie cerebrală, comițialitate, tulburări de comportament...). Această constatare pune importante
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de auz, cât și caracteristicile deficienței. Pierderea de auz se măsoară la nivelul decibelilor (dB) la care subiectul (mai) reacționează. După gradul deficitului, distingem: • 0 20 dB (audiție normală: poate auzi conversația fără dificultate); • 20 40 dB (deficit auditiv lejer, hipoacuzie ușoară: poate auzi conversația dacă nu este îndepărtată sau ștearsă); • 40 70 dB (deficit auditiv mediu, hipoacuzie medie: poate auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
subiectul (mai) reacționează. După gradul deficitului, distingem: • 0 20 dB (audiție normală: poate auzi conversația fără dificultate); • 20 40 dB (deficit auditiv lejer, hipoacuzie ușoară: poate auzi conversația dacă nu este îndepărtată sau ștearsă); • 40 70 dB (deficit auditiv mediu, hipoacuzie medie: poate auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deficit auditiv lejer, hipoacuzie ușoară: poate auzi conversația dacă nu este îndepărtată sau ștearsă); • 40 70 dB (deficit auditiv mediu, hipoacuzie medie: poate auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
acesta, în calitate de suport al gândirii, contribuie apoi și la ușurarea adaptării, instrucției și educației. După cum se știe, copilul surdomut își va forma limbajul în funcție de momentul apariției handicapului și de răspunsurile pe care le percepe în urma emiterii sale de sunete. Dacă hipoacuzia / cofoza apare după ce vorbirea a fost însușită și exersată, limbajul verbal va continua să funcționeze, mai ales în condițiile în care subiectul este învățat să recepționeze răspunsurile primite pe cale orală. Dacă hipoacuzia / cofoza apare înainte ca vorbirea să fi fost
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
le percepe în urma emiterii sale de sunete. Dacă hipoacuzia / cofoza apare după ce vorbirea a fost însușită și exersată, limbajul verbal va continua să funcționeze, mai ales în condițiile în care subiectul este învățat să recepționeze răspunsurile primite pe cale orală. Dacă hipoacuzia / cofoza apare înainte ca vorbirea să fi fost însușită și exersată, se va instala mutitatea. Pentru a o contracara și a se putea exprima, subiectul va avea de ales între patru tipuri de limbaj: • limbajul mimico-gestual; • limbajul dactil 98; • limbajul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
temporale. 1. Tulburările auditive Pot fi: 1.a. Tulburări auditive de excitație, care se înregistează sub formă de acufene (vâjâituri, țiuituri, diverse alte zgomote) prin lezarea iritativă a ariei auditive; 1.b. Un deficit auditiv din leziunile unilaterale, determinând, rar, hipoacuzie în urechea de partea opusă. Leziunile bilaterale ale ariilor auditive corticale produse în atteroscleroză sau demente presenile poate duce la pierderea auzului bilateral; 1.c. O surditate auditivă pură, foarte rar întâlnită în leziuni în hemisferul dominant, și manifestată de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și evoluția psihică a individului, facilitând comunicarea verbală și însușirea experienței societății omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
comunicarea verbală și însușirea experienței societății omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința însușirii limbajului
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința însușirii limbajului verbal (muțenia). În asemenea cazuri deficientul auditiv utilizează
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, în scris la întrebarea: „Ce face
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, în scris la întrebarea: „Ce face?”. Imaginile reprezentau acțiuni
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
stau cu totul altfel, aceștia întâmpinând dificultăți în a tarnspune în scris acțiunea pe care o sugerează o anumită imagine. S-a pornit de la ideea că există diferențe semnificative între cele 2 grupuri de elevi, în sensul că elevii cu hipoacuzie ușoară dispun de un vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]