511 matches
-
ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația glucozei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atăt activ cât și pasiv) pentru cupru (în porțiunea superioară a jejunului) și pentru fosfați. f) Absorbția apei se face pasiv, după mecanismul osmozei, în funcție de gradul de hidratare al organismului. Reglarea ingestiei de alimente se face sub acțiunea unor centrii hipotalamici ai foamei și ai sațietății controlați la rândul lor de centrii nervoși superiori din hipotalamus și sistemul limbic. Creșterea temperaturii sângelui ce irigă hipotalamusul stimulează centrii sațietății iar răcirea sângelui stimulează centrul foamei. Oprirea ingestiei alimentare se poate face în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
receptorilor pentru durere. Proteinele plasmatice și factorii de coagulare contribuie la formarea rețelei de fibrină care va constitui o barieră împotriva împrăștierii infecției. Reacțiile sistemice ca urmare a infecției includ următoarele aspecte. Temperatura corpului poate crește ca rezultat al resetării hipotalamice. Febra (pirexia) va determina creșterea activității fagocitelor; ea este declanșată de producerea de pirogeni exogeni (de către bacterii) și endogeni (de către fagocite). Creșterea numărului de leucocite în sânge (leucocitoză), pe seama neutrofilelor (neutrofilie). Aceasta reflectă atât mobilizarea rapidă a neutrofilelor prezente deja
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort (ca și în reacția de alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici, ca în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici, ca în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu efect opus, vasodilatația pare a fi simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fie eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
componentă a sindromului de neoplazie endocrină multiplă MEN I (care grupează hiperparatiroidism, tumori ale celulelor pancreatice și adenoame hipofizare) (22). În 99% din cazuri, acromegalia recunoaște drept cauză un adenom hipofizar hipersecretant de GH. Cauzele mult mai rare sunt: gangliocitom hipotalamic, hipofizar secretant de hormon de stimulare al hormonului de creștere (GHRH),tumori periferice cu secreție ectopică de GHRH, tumori cu secreție ectopică de GH (tumoră a celulelor insulelor pancreatice - a fost raportat un caz). Specialiștii japonezi sugerează că T1DM dezechilibrat
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
control imunologic al celulelor modificate sau purtătoare de antigene. Acest proces fiziopatologic este cauza creșterii frecvenței bolilor infecțioase, autoimune și neoplazice, și, mai mult decât atât, intervine în mecanismul procesului de îmbătrânire [1]. Temperatura corporală este menținută constantă datorită controlului hipotalamic, centrii nervoși termolitic și termogenetic adaptând producerea și pierderea de căldură la variațiile temperaturii mediului ambiant. Aceste mecanisme de termoreglare pot fi depășite în condiții de temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului termic se produce mai frecvent la nounăscuți, la care există o imaturitate a centrilor hipotalamici, și la vârstnici, la care termogeneza este diminuată din cauza scăderii metabolismului energetic. Consecința scăderii temperaturii corporale cu 2 °C este urmată de apariția frisoanelor, contracții tonico-clonice ale mușchilor striați scheletici cu efect termogenetic; în cazul în care temperatura corporală
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mediului ambiant nu se fac eforturi fizice fără o pregătire adaptativă și fără a se asigura aportul hidromineral adecvat. Febra, spre deosebire de hipertermie, este o reacție nespecifică de apărare. În acest caz creșterea temperaturii corporale are loc prin stimularea centrului termogenetic hipotalamic de către unele citokine a căror eliberare este deteminata de acțiunea unor pirogeni exogeni sau endotoxine. Reacția febrilă poate să apară și în cazul unor afecțiuni ale sistemului nervos central. Hipertermia malignă este o tulburare a mușchiului striat indusă farmacologic, care
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cu acest tip de distribuție a țesutului adipos, așadar mai ales la femeile post-menopauzale [47]. Dintre parametrii lipidici, adiponectina se corelează pozitiv cu HDL-colesterolul și negativ cu colesterolul total. Un rol important în menținerea balanței ponderale, prin acțiunea asupra centrilor hipotalamici, îl are leptina. Hiperleptinemia este corelată cu insulinorezistența, obezitatea și diabetul zaharat, inducând în timp un status de rezistență tisulară la leptină analog insulinorezistenței; de asemenea, această adipokină are o dinamică în sens invers cu cea a adiponectinei [48, 49
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sunt influențate de vârsta și prezența factorilor de risc cardiovascular, la femeile în postmenopauză reprezintă un parametru util pentru aprecierea riscului de boală cardiovasculară [36]. Disfuncția ovariană Există studii care au demonstrat că disfuncția ovariană din cadrul unei insuficiențe estrogenice, disfuncția hipotalamică, precum și ciclurile menstruale neregulate apărute la femeile în premenopauză se asociază cu creșterea riscului de apariție a aterosclerozei coronariene și cu diferite evenimente adverse cardiovasculare [37, 38]. Sindromul ovarelor polichistice, care are o prevalență de 10-13%, este și el asociat
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
tegumentul cu fire neresorbabile sau clame. Postoperator, animalele vor fi păstrate în cuști individuale. Antiandrogenii Antiandrogenii sunt medicamente care inhibă fie acțiunea androgenilor asupra receptorului specific (antagoniștii de receptor), fie sinteza androgenilor (agoniștii sau, mai recent, antagoniștii de hormon eliberator hipotalamic - LHRH) sau conversia testosteronului în dihidrotestosteron (inhibitorii 5-alfa reductazei). Antiandrogenii sunt utilizați în tratamentul patologiilor care implică sau sunt dependente de o creștere excesivă a secreției de androgeni atât la sexul masculin, cât și la sexul feminin. Cea mai frecventă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
săptămână. 16.2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este indusă de substanțe pirogene exogene (microbi, toxine) sau endogene (TNF, IL1, IL6, IFN). Consecințele sunt creșterea prostaglandinelor la nivel periventricular, mai ales PgE2, cu intensificarea producerii de căldură și scăderea pierderilor. Citokinelor care afectează termoreglarea hipotalamică se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este indusă de substanțe pirogene exogene (microbi, toxine) sau endogene (TNF, IL1, IL6, IFN). Consecințele sunt creșterea prostaglandinelor la nivel periventricular, mai ales PgE2, cu intensificarea producerii de căldură și scăderea pierderilor. Citokinelor care afectează termoreglarea hipotalamică se eliberează în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este indusă de substanțe pirogene exogene (microbi, toxine) sau endogene (TNF, IL1, IL6, IFN). Consecințele sunt creșterea prostaglandinelor la nivel periventricular, mai ales PgE2, cu intensificarea producerii de căldură și scăderea pierderilor. Citokinelor care afectează termoreglarea hipotalamică se eliberează în condițiile unei infecții, dar și după leziuni tisulare periferice, neoplasme sau leziuni cerebrale. 16.3 Etiologia febrei În practica medicală s-a dovedit că numai ~ 40% dintre stările febrile au o cauză infecțioasă, alături de bolile maligne (~20
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]