2,747 matches
-
organismul fie el fizic, psihic, chimic sau biologic. În derularea sa sindromul general de adaptare cunoaște trei faze; 1. reacția de alarmă, care cuprinde etapa de șoc, corespunzătoare impactului factorului stressor asupra organismului generând unele fenomene vegetative bazale precum: hipotermie, hipotensiune, bradicardie, bradipnee, urmată extrem de rapid de faza de contrașoc, prin care organismul Încearcă o contracarare rapidă a efectelor vegetative produse În faza de șoc. Derularea acestei etape se realizează prin mecanism hormonal, implicați fiind aici hormonii suprarenalieni (adrenalina și hidrocortizonul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
circa 47 torri. Acest echilibru se poate modifica în anumite cazuri. Dacă presiunea sângelui devine mai mică, p∆ devine negativă și procesul de ultrafiltarre nu mai are loc. Acest fenomen se poate produce de exemplu în cazul scăderii tensiunii arteriale (hipotensiune). Fenomenul conduce la o deficiență în elaborarea urinei ducând chiar la oprirea ei completă (rinichi blocat), ceeace pune viața în pericol. In asemenea cazuri se folosește rinichiul artificial care, prin dializă, elimină din sânge produșii catabolismului. Aici sângele intoxicat este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
debut neonatal sever. Șocul distributiv prezent în septicemia neonatală este rezultatul infecției cu germeni Gram negativi și are drept substrat fiziopatologic extravazarea lichidelor în spațiul extravascular sub acțiunea endotoxinelor bacteriene. Semnele clinice sunt aceleași indiferent de tipul de șoc: în afară de hipotensiune și tahicardie (nu întotdeauna prezentă în cazul prematuriloră, șocul neonatal se manifestă în principal prin paloare și perfuzie periferică scăzută, extremități reci, semne de letargie și debit urinar scăzut. Disfuncțiile organice au drept cauze fluxul sanguin și oxigenarea inadecvate. Metabolismul
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
Hipotensiunea arterială este definită ca o reducere a tensiunii arteriale sistolice sub 90 mmHg sau cu peste 30 mmHg în raport cu valoarea obținută la o determinare precedentă. șocul cardiogen (perfuzie tisulară inadecvatăă reprezintă extremitatea unui continuum care pornește de la sindromul de debit
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
2 pasaje pentru acces. Nu s-au produs accidente de tip puncție arterială, pneumotorace. Discuții: Indicațiile ACEP pentru medicii de urgență referitoare la abordul venos ecoghidat sunt reprezentate de condițiile de anatomie dificilă, obezitate, istoric de accese venoase centrale dificile, hipotensiune, accesul clasic (orb) fără succes, dar pot fi extinse la toți pacienții critici cu risc mare de sângerare, la cei care nu pot fi așezați în decubit dorsal sau în condițiile absenței datelor clinico-anamnestice despre statusul hematologic. Asistarea ecografică a
APORTUL ULTRASONOGRAFIEI ÎN OPTIMIZAREA ABORDULUI VENOS CENTRAL LA PACIENTUL CRITIC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea, Mihaela Pasc, Gabriela Hollany, Dan Nour, Daniela Mitrofan, Ioana Bența () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1036]
-
escarele de decubit, constipația și retenția de urină. Cistitele și pielonefritele pot surveni în urma sondajelor repetate. În convulsiile severe pot surveni fracturi și tasări vertebrale. Urmărirea la distanță a bolnavilor supraviețuitori tetanosului a arătat prezența posibilă a insomniei, iritabilității, miocloniilor, hipotensiunii posturale, descreșterii libidoului și anomaliilor electroencefalografice. Tetanosul nu conferă imunitate și bolnavul care a supraviețuit tetanosului, dacă nu este imunizat artificial, rămâne susceptibil unei noi îmbolnăviri. 9.2. GANGRENA GAZOASĂ Este o necroză acută extensivă cu producere de gaze ca
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA ușor crescută. De aceea, depistarea unei hipotensiuni nejustificate la un ars politraumatizat sau prezenta altor semen ale hipovolemiei trebuie suspicionate leziuni viscerale sau hemoragii interne. A doua prioritate este precizarea diagnosticului de arsură, corect și complet. Precizarea diagnosticului de arsură se bazează pe analiza clinică atentă a
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia sindromului sunt: hipotensiunea, depozitarea renală de mioglobină, tulburările circulatorii renale și tulburările de coagulare. Studiile și observațiile clinice nu au putut demonstra un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prezintă sub formă de manifestări locale sau generale. Manifestările loco-regionale sunt reprezentate de durere, congestie eritematoasă și edem. Manifestările generale se datoresc creșterii permeabilității, modificărilor de coagulare, hemolizei și acțiunii neurotoxice; ca urmare, bolnavul va prezenta greață, vărsături, amețeli, obnubilare, hipotensiune, hematemeză, hematurie, aritmii cardiace, uneori edem pulmonar acut, comă și moarte. 12.3.3. EVOLUTIA ANATOMICA A UNEI PLAGI Indiferent de etiologia și mecanismul de producere, o plagă evoluează către cicatrizare, prin care se înțelege „acoperirea unei pierderi de substanță
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ca și de starea generală a accidentatului. Hemoragia poate fi arterială, venoasă, capilară sau mixtă. Abundența hemoragiei este strâns legată de importanța și mărimea vasului lezat; există și cazuri de excepție, în care aceasta este minimă sau absentă, când există hipotensiune post-traumatică și unele plăgi arteriale devin „uscate”. Este de reținut că hemoragia reprezintă un semn obiectiv al plăgii, iar când devine abundentă ia aspectul unei complicații punând în pericol viața bolnavului. Ca urmare, efectuarea cât mai precoce a hemostazei reprezintă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este inadecvată. Hipotensiunea și toxemia sunt cauzele necrozei tubulare acute sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee, puls mic, hipotensiune, midriază, uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt infiltrate, pielea este cianotică iar la efort apare durerea. Venele sunt dilatate și prezintă pulsații. Funcțional, bolnavul prezintă o senzație de greutate, atât în repaus și în mers. Semnele generale sunt în funcție de stadiul evolutiv al anevrismului. Clinic se constată hipotensiune, puls rapid, dispnee de efort și dureri precordiale, semne de interesare cardiacă. Evoluția este cronică, caracterizându-se prin accentuarea tulburărilor circulatorii locale manifestate prin creșterea edemului și apariția tulburărilor trofice. Cea mai redutabilă complicație rămâne însă insuficiența cardiacă. Diagnosticul anevrismului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fi hemoragiile interne sau acumularea de fluide în spațiul trei. 2.1.3.1.2. Evaluarea volumului intravascular: a. tensiunea arterială nu reprezintă întotdeauna un indicator sensibil; o tensiune normală la un hipertensiv sau la un vârstnic poate reprezenta o hipotensiune relativă; pacienții vârstnici pot prezenta hipotensiune ortostatică deși 34 volumul circulant este normal, în timp ce tinerii pot tolera o hipovolemie acută fără modificări semnificative ale tensiunii arteriale. b. pulsul frecvența acestuia poate fi influențată de factori multipli, amplitudinea undei de puls
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
fluide în spațiul trei. 2.1.3.1.2. Evaluarea volumului intravascular: a. tensiunea arterială nu reprezintă întotdeauna un indicator sensibil; o tensiune normală la un hipertensiv sau la un vârstnic poate reprezenta o hipotensiune relativă; pacienții vârstnici pot prezenta hipotensiune ortostatică deși 34 volumul circulant este normal, în timp ce tinerii pot tolera o hipovolemie acută fără modificări semnificative ale tensiunii arteriale. b. pulsul frecvența acestuia poate fi influențată de factori multipli, amplitudinea undei de puls ne dă însă informații mai precise
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Este rară la pacienții cu funcție renală normală. Cauze mai frecvente: * administrare în exces de antiacide sau laxative care conțin magneziu, * tratamentul eclampsiei, * insuficiența adreno corticală, * hipotiroidia, * hipotermia. Manifestări: deprimarea reflexelor tendinoase, slăbiciune musculară până la tetraplegie flască și insuficiență respiratorie, hipotensiune, depresie miocardică până la stop cardiac. Tratament: * în caz de urgență se administrează injectabil 5 10 mEq de calciu gluconic; în rest va stimula diureza cu furosemid și ser fiziologic, iar în caz de insuficiență renală hemodializa sau dializa peritoneală sunt
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
clinic, apare o febră moderată, sdr. cardiac hiperdinamic iar plaga operatorie prezintă semnele inflamației. 3. Faza de inversiune: începe la circa 3-5 zile post-operator și are o durată de 24-48 de ore (în absența complicațiilor); se caracterizează prin parasimpaticotonie (bradicardie, hipotensiune arterială cu tendință la lipotimie etc.); somnolență; scăderea catabolismului și la bolnavii bine echilibrați și alimentați parenteral/ enteral (jejunostomie), începe anabolismul proteic; ca urmare apare cicatrizarea plăgii. 4. Faza de anabolism: bolnavul își reia activitatea zilnică, plaga este cicatrizată complet
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
urinei, mucoasei linguale, pliul cutanat abdominal; astfel în deshidratare urina este în cantitate redusă (sub 500ml/zi), concentrată, hipercromă, axilele sunt uscate, pliul cutanat „leneș” ori persistent, globii oculari hipotoni. Examenul aparatului respirator și cardio-vascular poate evidenția infecții bronho-pulmonare, aritmii, hipotensiune etc. Drenurile pleurale, instalate pentru evacuarea unui hemo-, pneumotorace post traumatic sau postoperator trebuie aspirate ori montate la un drenaj sub acvatic tip BȘclère. Monitorizarea lichidului drenat trebuie să fie strictă; astfel o cantitate de sânge mai mare de 100
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența, eviscerația plăgii operatorii, modificări cu peste 20% ale valorilor probelor biologice, imagini radiografice
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
exagerate de vărsături, fie dureri cu un caracter colicativ. Se observă aici împărțirea în două a simptomelor persoanelor afectate de către intoxicația cu Amanita Phalloides ). Tulburările digestive se produc încă din primele 12-24 de ore deshidratare globală (astenie, adinamie, sete intensă, hipotensiune arteriala, tahicardie). Se remarca apariția a unor crampe musculare predominant gambiere. Ulterior apare hipertermia însoțită de semne marcante de deshidratare extra si intracelulară. Gheorghe Mogoș CIUPERCI NECOMESTIBILE 1995 Hepatita acuta toxică, care apare în formele severe de intoxicație și în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Ă. Hipoxemia trebuie tratată rapid, prin mijloace ce depind de gravitatea acesteia și posibila etiologie, pentru a se preveni suferința hipoxică tisulară consecutivă. Instabilitatea cardio-vasculară apare cu precădere în perioada post-operatorie imediată și se poate manifesta sub mai multe aspecte. Hipotensiunea arterială - recunoaște mai multe cauze: 1. scăderea presarcinii ventriculare prin pierderea de volum sangvin circulant, prin pierderea de fluide în spațiul trei, pierderi urinare necompensate suficient, modificări 123 de permeabilitate vasculară (sepsisă și prin embolie pulmonară precoce postoperatorie; 2. afectarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
modificări 123 de permeabilitate vasculară (sepsisă și prin embolie pulmonară precoce postoperatorie; 2. afectarea contractilității miocardice prin dezvoltarea unui eveniment coronarian acut 3. vasodilatație sistemică prin infecție, prin decompensare hepatică (insuficiență hepatică post operatorieă, prin reîncălzire după intervențiile chirurgicale prelungite. Hipotensiunea arterială trebuie rapid corectată, deoarece hipoperfuzia prelungită poate determina leziuni ischemice severe la nivelul organelor vitale. Tulburările de ritm pot apare cu o frecvență relativ mare în perioada post-operatorie; principalele cauze întâlnite sunt: analgezie insuficientă post-operatorie, hipoxemia / hipercapnia, modificări în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]