962 matches
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 5 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Laurențiu VLAD este Doctor în Istorie (specializarea "Istoria mentalităților"). Profesor și decan al Facultății de Științe Politice (Universitatea din București). Cercetător științific la Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română). Volume publicate, coordonate și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
prin bisericile de pe Muntele Măslinilor, Fenicia și, chiar Italia. Capul a fost încredințat starețului Filip de la Ierusalim pentru ca, mai târziu, să fie trimis și depus într-o biserică din Alexandria. În anul 391, împăratul Valens aduce capul la Constantinopol. Historia tripartita a lui Cassiodorus cuprinde o poveste despre un fapt minunat care s-a petrecut atunci: în apropiere de Calcedon, carul care transporta aceste Sfinte Moaște s-a oprit și boii nu au mai vrut să pornească. Împăratul s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
elites cátolicas nos primódios do salazarismo", in Análise Social , 1992, pp. 547-574. 26 J.-P. DELVILLE, "Mgr. Pottier dans la tourmente espagnole", in Le Semeur sortit pour semer. Grand Séminaire de Liège. 1982-1992, Liège, 1992, pp. 271-293. 27 Javier TUSELL, Historia de la Democracia Cristiana en España, Madrid, 2 vol., 1977. Guy HERMET, Les catholiques dans l'Espagne franquiste, I, Les acteurs du jeu politique, Paris, 1980, pp. 121-144. 28 Paul VIGNAUX, Manuel de Irujo, ministre de la République dans la guerre d
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
HERMET, Les catholiques dans l'Espagne franquiste, Paris, FNSP, 2 vol. 1980-1981, 370 și 452 p., la care mai trebuie să adăugăm Javier TUSELL, La oposición democrática al franquismo 1939-1962, Madrid, Planeta, 1977. Acesta din urmă este autorul unei importante Historia de la Democracia Cristiana en España, Madrid, Edicusa, 2 vol., 1974, 366 și 333 p., și Oscar ALZAGA, La primera democracia cristiana en España, Madrid, Ariel, 1973, 355 p., sau Hilari RAGUER, Unió Demócratica de Catalunya i el seu temps, Montserrat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
însă fără valoare științifică: Petrarca ar fi devenit epileptic din cauza "excesului de activitate literară"; se făceau unele interpretări bizare ale cefaleei, hipocondriei, insomniei, anxietății etc. Din această primă perioadă mai menționăm lucrarea lui C. Minis, "De catalepsi: adiecta catalepseos simulatae historia. Diss. inaug. med." (lipsiae 1834), ca și teza lui C. A. Philites "De decrementa altera hominum setasis seu de marasmo senili in specie. Diss. inaug." (Hallae 1808). Aceste preocupări de psihiatrie nu au fost însă continuate de medicii respectivi. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cazul oricărui proces, chiar de mai mică anvergură. Cine sunt aceștia? Mulți se feresc să o spună. Nu și Guillermo de la Dehesa, care este, după cum depune mărturie Paul Krugman în prefața lucrării autorului spaniol, Învingători și învinși în globalizare, Editura Historia, București, 2007 (traducerea Sanda-Ileana Racoviceanu), unul dintre cei mai buni specialiști contemporani în domeniu. De la Dehesa nu este doar un teoretician, o voce importantă în problemele economice europene și mondiale, ci și un om cu o bogată experiență ca bancher
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Democrația și criticii ei, Institutul European, Iași, 2002; Dăianu Daniel, Vrînceanu Radu (coord.), Frontiere etice ale capitalismului, Polirom, Iași, 2006; Dăianu Daniel, Capitalismul încotro? Criza economică, mersul ideilor, instituții, Polirom, Iași, 2009; Dehesa Guillermo de la, Învingători și învinși în globalizare, Historia, București, 2007; De Soto Hernando The mystery of capital, Basic Books, New York, 2000; Diamond Jared, Collapse: How Societies Choose to Fail or succeed, Penguin, New York, 2004; Eatwell J., Taylor L., Global finance at risk: The Case for international regulation, The
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să fie la originea celebrului loc de pelerinaj de la Santiago de Compostela. În Egipt, Evagrie din Pont (născut la Ibora În 345, mort În Egipt, la 399) a fost, dacă nu singurul origenist, cu siguranță cel mai celebru. Mulțumită lucrării Historia lausiaca a contemporanului său Palladius, biografia lui Evagrie ne este relativ bine cunoscută. Născut În anul 345 pe țărmul Mării Negre, a primit lectoratul* din mîinile lui Vasile cel Mare și, după moartea acestuia În 379, a fost uns diacon de către
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
J. Gouillard, P. Lemerle, D. Papachrysantou, J. Paramelle, În Travaux et Mémoires 4 (Centre de Recherche d’Histoire et Civilisation Byzantines), De Boccard, Paris, 1970, pp. 1-227. Cele trei Predici (ultima incompletă) ale lui Petru din Sicilia sînt incluse, după Historia, În ediția lui Migne, PG 104: Photii, Opera omnia, followed by the works of Petri Agrorum Episcopi, Bartholomaei Edesseni Opuscula. Edited by J.-P. Migne. Tomus 4 (Patrologiae cursus completus, Series Graeca, edited by J.P. Migne, Tomus 54), col. 1305
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
depășit și radical modificat prin lucrările lui Paul Lemerle și activitatea colectivului francez. 2. Sources grecques, pp. 8-97. 3. Lemerle, op.cit., p. 31 4. Idem, p. 47. 5. Sources, pp. 99-183. 6. Sources, pp. 185-207. 7. Précis 9, p. 85; Historia, 36-37, p. 19-20. 8. Historia 39-45, p. 20-22. 9. Form. abj. I. 4, p. 191. 10. Photius 20 p. 126-127. 11. Form. abj. II. 1-7, p. 194-197. 12. Sources, pp. 202-207. 13. Sources, p. 189-190. 14. Form. abj. IV.2
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lucrările lui Paul Lemerle și activitatea colectivului francez. 2. Sources grecques, pp. 8-97. 3. Lemerle, op.cit., p. 31 4. Idem, p. 47. 5. Sources, pp. 99-183. 6. Sources, pp. 185-207. 7. Précis 9, p. 85; Historia, 36-37, p. 19-20. 8. Historia 39-45, p. 20-22. 9. Form. abj. I. 4, p. 191. 10. Photius 20 p. 126-127. 11. Form. abj. II. 1-7, p. 194-197. 12. Sources, pp. 202-207. 13. Sources, p. 189-190. 14. Form. abj. IV.2, p. 203. 15. Epitome 24
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Constantin, Troncotă, Cristian, „Arhipelagul ororii”, Magazin Istoric, nr. 3/1993, pp. 22-27. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor, 1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000. Anisescu, Cristina, „Dinamica de structură și rol a rețelei informative În perioada 1948-1989”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 10-50. Antohe, Ion, Răstigniri În România după Ialta, Albatros, București, 1995. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000 (alte contribuții ale lui I. Bălan sunt citate cu trimitere la AT). Boca, Ioana
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba română de Alain Paruit, prefață de François Furet, Editions
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de exterminare”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 478-486. *** Analele Sighet, editor Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București (Analele Sighet). *** Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca (AIIC). *** Arhivele Securității, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vol. I, Pro Historia, București, 2002. *** Arhivele Totalitarismului, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, (AT). *** Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944 - 30 august 1948, editată de Serviciul Român de Informații, București, 1997 (CAS). *** Comunismo e comunismi. Il modello rumeno, Atti del
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu Hegel (între clasic și romantic) / 34 E) Relația cu romanticii / 38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în plan filozofic, că progresul este posibil numai într-un cadru paradigmatic. 1. Viziunea istoristă în genere Socotim oportun ca înainte de toate să facem câteva precizări privitoare la termenii care desemnează domeniile de referință ale unei interpretări istoriste. A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft Este necesar să precizăm semnificația acestor termeni, pentru că ei pot fi traduși în românește fie prin cuvintele "istorie" sau "istori(ci)sm", cu multiplele lor sensuri (ceea ce provoacă destulă confuzie), fie prin construcții perifrastice (care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
germană, astfel încât este nevoie cu atât mai mult să lămurim chiar de la început accepțiunile în care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea faptelor obiective ce se înregistrează în cadrul unui proces a cărui istoricitate este dată de propria-i desfășurare. Historie înseamnă cronologia ca disciplină auxiliară a istoriei, cu alte cuvinte stabilirea datelor și periodizarea istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
tipul critic."119 În legătură cu poziția lui Dilthey în această privință, Husserl după ce se întreabă cum ar putea depăși scepticismul "o analiză atât de instructivă asupra structurii și tipologiei unei Weltanschauung" și constată că o știință empirică a spiritului precum istoria (Historie), "nu poate argumenta nici pentru, nici contra a ceva ce ridică pretenții la o valabilitate obiectivă" -, consideră că "e cu totul altceva, și aceasta este, se pare, mișcarea interioară a gândirii sale, atunci când atitudinea empirică îndreptată către o comprehensiune empirică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la domeniul istoriei (Revue de synthèse historique, 1900) pentru a deveni apoi o sinteză pură și simplă (Revue de synthèse, 1931). Mari serii de monografii, precum Histoire générale, Allgemeine Staatengeschichte, Evolution de l'Huma nité, Peuples et Civilisations, Propyleen Weltgeschichte, Historia mundi, urmate de altele, relevă preocuparea istoricilor de a răspunde, prin travaliu de echipă, unei trebuințe tot mai acute. Unificarea lumii sub raportul informației, al tehnicii, al elementelor de civilizație etc. impunea și o viziune mai amplă asupra devenirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deja, nu fără contestații, sfârșitul unei epoci de confruntare. Nu există victorie finală fără istorie", declara Joseph Joffe (1979)6, pe când în Estul Europei aveau loc convulsii caracteristice pentru criza de sistem în care comunismul intra ireversibil. El final de la historia (J.C. Bermejo Barrera, 1987) redevenea o temă "fierbinte". Disoluția regimurilor din Est și demolarea zidului de la Berlin, la finele anului trecut, păreau să încheie un ciclu, la definirea căruia istoricii erau chemați a-și spune cuvântul, alături de politologi, sociologi, antropologi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D. Ivănescu Securitatea în perioada 1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exteriorizare și de lumină. Tangoul nu este numai o formă muzicală, ci cuprinde în el "o întreagă atitudine a omului, existențiala, filosofica, este interlocutorul sau: " Spune, tu, tango, emoția, / tu, suflet al mahalalei"". Marisa Donadio, în El băile de tango, historia y evolución, vorbeste despre tangou că despre cântecul popular al orașului, în măsura în care exprimă, într-un fel involuntar, dar semnificativ, acel ceva profund, transcendental și permanent al sufletului orașului însuși. Crede că tangoul, adevăratul tangou, este un cântec fără putere de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Verena Von Der Heyden-Rynsch, Pre-Textos, Valencia, 2002, traducere și prolog de Manuel Arranz. Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996. Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas, București, 1998. Exerciții de admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona, 2003. Istorie și utopie, Humanitas, București, 1997. Îndreptar pătimaș, Humanitas, București, 1991. Lágrimas y Santos, traducere în spaniolă de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
2000, traducere din franceză de Vasile Zincenco. BECERRA, E., Panoramă de la literatura latino-americană en el siglo XX, articol apărut în revistă "Escritura creativă", nr. 204, 1996, Montevideo, Uruguay. BENAROS, L., El tango y los lugares y casas del băile, La historia del tango, vol. 2, Corregidor, Buenos Aires, 1977. BLASCO IBÁNEZ, V., Los cuatro jinetes del Apocalipsis, Alianza Editorial, Madrid, 2007. BORGES, J.L., Obras completaș I, Emecé, Buenos Aires, 1980. BORGES, J.L., Opere I, Univers, București, 1999, traducere din spaniolă de Cristina Hăulică
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
58, Spécial anniversaire, în secțiunea Entretiens. GREEN A., Narcisismo de vida, narcisismo de muerte, Ed. Amorrortu, Buenos Aires, 1986, traducere din engleză de Fernando Amarillo Sánchez. GRUZINSKI, S., Entre dos mundos: fronteras culturales y agentes mediadores, Instituto Nacional de Antropología e Historia, Mexico, 1994 HESS, R., Le tango. Que sais-je?, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. JIMÉNEZ, M, citat de Alfredo Roggiano, în capitolul Acerca de la identidad cultural de Iberoamérica, din opera Identidad cultural de Iberoamérica en șu literatura, Ed. Alhambra, Madrid
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]