694 matches
-
organismele civice și în grupurile de presiune, și "urcă" pe verticală spre guvernarea națională, făcînd democrația să funcționeze. Concentrarea idealistă asupra democrației civice exclude preocuparea pentru concurența posibilă din partea alternativelor nedemocratice, inclusiv a celor care încurajează participarea socială, precum Tineretul Hitlerist, Komso-molul comunist sau Asociația Sportivă Celtică (o bază de recrutare pentru Armata Republicană Irlandeză). Deoarece cultura politică ne ajută să explicăm "rutina, opțiunile, în majoritatea lor neexaminate, pe care le fac cei mai mulți oameni, în cea mai mare parte a timpului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
te credeai la Bușteni, duminica. Nici lumea nu se deosebea prea mult de-a noastră. Femeile se retrăgeau din magazine cu pungi cartonate, umplute cu reducerile isterice de sezon. Ținuta „military style“ era la mare modă: se purtau niște cizme hitleriste, de echitație, parcă turnate în duraluminiu, cum vedeai și la Mall sau pe Calea Victoriei. Pantalonii bufanți dădeau picioarelor un aer de circ sau popotă, iar curelele groase, prinse în catarame rotunde, speriau până și fâșia de abdomen în care mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sărăcirea și secătuirea izvoarelor economiei naționale. Pentru cine au fost vărsate valuri de sânge românesc? Pentru cine a fost jertfită floarea națiunii și ruinată gospodăria țării noastre? Pentru ale cui interese a fost pătată cinstea poporului român? Pentru interesele Germaniei Hitleriste și a slujitorilor ei din România. Pentru o cauză străină și potrivnică intereselor poporului român. Clica lui Antonescu a târât România în războiul tâlhăresc împotriva marii noastre vecine din răsărit, Uniunea Sovietică. România a dus războiul împotriva acelui stat care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
că-și "deteriorează ireparabil sângele". În textele din Scânteia, se întâlnește foarte des cuvântul pericol: "Prin actul de la 23 august prin care am ieșit din războiul criminal al lui Hitler și Antonescu prin întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor germani și unguri hitleriști, n-am înlăturat încă pericolul care amenință țara noastră cu prăbușirea. Elemente legionare și profasciste ... vor să împingă țara la un dezastru economic, la cea mai cruntă înfometare, mizerie, boală și moarte." (Scânteia, 1944, nr. 29) În fragmentul de mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre adversar, fără argumente raționale. În România anului 1944, propaganda comunistă folosea peiorative colorate ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite fără excepție de câte ori era vorba de realități dușmane. Aproape fiecare anunț își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională“. Marele diplomat român se pronunța în favoarea ridicării „temeliei păcii“ în conștiința oamenilor ca o garanție a realizării procesului de dezarmare. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă, temându-se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării și a părăsit Liga Națiunilor. Astfel, Conferința dezarmării se încheia cu un eșec. Totuși în urma dezbaterilor care au avut loc
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovietogermană în cazul în care nu se realiza o legatură francosovietică 77. Diplomatul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1933 iar Uniunea Sovietică dorea să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1933 iar Uniunea Sovietică dorea să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
titlu este efectul combinat al șuvoiului de imagini și informații revărsat prin industriile culturale americane ale anilor optzeci. În acest ocean de zgomot alb, de supraîncărcare mediatică, protagonistul este un universitar, Jack Gladney, ce a inventat un nou domeniu, Studii hitleriste, fiind deocamdată o autoritate în materie, șeful catedrei cu acest nume de la The-College- on-the-Hill, deși nu știe limba germană pentru a-l citi pe führer în original. După această introducere, se așteaptă o satiră a preocupărilor intelectuale de gen roman
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Alphonse Stompanato, poreclit "Fast Food", echivalentul în mass culture a ceea ce francezii au determinat restaurantele de lux să numească în orice limbă cuisine. Murray, fost jurnalist sportiv, actualmente coleg cu Jack Gladney, îl invidiază pe acesta pentru găselnița cu studiile hitleriste, punând la cale și el viitoarele Presley studies (profesorul din lumea reală Mathieu Deflem îi calcă pe urme, înființând un program de Lady Gaga Studies la University of South Carolina, conform unei știri BBC din 2 nov. 2010). Personajele interacționează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acordul dintre idee și realitate. Dar aceasta este esența kitsch-ului, un ideal în care "căcatul" e tăgăduit. De aici începe dramatica inserție a unei teologii a urâtului. Kundera o explică iarăși recurgând la un exemplu insolit. La începutul invaziei hitleriste în Rusia Sovietică, fiul lui Stalin a fost prins și internat într-un lagăr alături de prizonieri vestici. El, fiul lui "Dumnezeu-Stalin", se vede disprețuit de camarazii de celulă veniți dintr-o națiune civilizată, sub pretextul că era murdar, și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ea mizează și pe faptul că, prin repetiție cu o frecvență suficient de mare, poate nimeri pe momente emoționale ale zilei unui om. Să ne imaginăm că un muncitor german de la sfârșitul anilor ’20 nu prea bagă în seamă propaganda hitleristă. Dar chiar după ce i s- a comunicat sec că e șomer, îl aude pe Adolf Hitler promițând locuri de muncă pentru toți. În stări de vibrație emoțională, pozitivă sau negativă, individul are o acuitate perceptivă crescută, se deschide, simte enorm
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
toți trei, neputînd să-și aleagă pe acela care o va face „feri cită”. Scenele de beție sunt respingătoare. 9. Tipurile bărbaților și în special al tînărului, cu deosebire în momentele de beție și bătae, aduc aminte perfect de tineretul hitlerist, tipul criticat foarte aspru în presa și materialul cinematografic sovietic. În concluzie, atmosfera vicioasă a filmului, propaganda pe care o face pentru fericirea cîștigată nu pe baza muncii depusă de femeie, dar pe „întîmplare fericită”, un „happy-end” neexplicabil, precum și cele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
l aplice în siderurgia românească, în ciuda conservatorismului și delăsării unor cadre. În sfârșit, Vară romantică (1962), film din seria „În jurul lui 23 August 1944”, deschisă de Valurile Dunării (1960), în care comuniști ilegaliști, uteciști și copii sabotează „mașina de război hitleristă” într- un oraș din Moldova, pentru ca în final să întâmpine toți, cu entuziasm, tancurile sovietice eliberatoare. Ele, spre deosebire de blindatele nemțești care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de copii. În 1966 se mai realizează Tunelul, despre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații români și cei sovietici colaborează prietenește în lupta cu dușmanul hitlerist. De atunci și până în 3 februarie 1970, când are loc premiera Prea mic pentru un război atât de mare, nu se mai realizează nici un film având ca subiect România în al doilea război mondial. Apoi, apar încă 11 filme pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Stoian face ordine. Și îi ordonă primarului să permită folosirea Arcului de Triumf pentru primirea trupelor sovietice, altfel... Tot cu mână de oțel în mănușă chirurgicală îi tratează pe reprezentanții țărăniștilor și liberalilor. Aceștia doresc trecerea nestingherită a unei unități hitleriste în retragere pentru a se evita vărsarea de sânge. Stoian le-o taie scurt : până la sosirea unităților românești, gărzile patriotice îi vor opri pe nemți. Pentru a forța autoritățile să distribuie arme, se autonumește prefect. Apoi rezolvă pe foc automat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau pacienți de ospiciu, sunt siliți la tot felul de proceduri medicale și exerciții fizice, inclusiv aplaudatul în forță. Revine obsedant senzația sufocării și a înecului prin inun dație. Megafoane instalate pe un microbuz emit un discurs urlător, cu inflexiuni hitleriste și, eventual, ceaușiste, din care însă nu se înțelege nimic, cuvintele fiind sparte și suprapuse. Totul glisează, podelele și pereții caselor, coloana vertebrală a protagonistului Theodorescu, cărțile de pe mese. Un nebun, interpretat de Mitică Popescu, mimează un șef de fanfară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filme cu ilegaliști conturează o rezistență antifascistă și anticapitalistă de proporțiile unui război civil. Pare că divizii întregi de români idealiști, în special tineri, dedicați clasei muncitoare în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura antonesciană, având în minte, ca far călăuzitor, viitorul comunist al României. Actul de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de pelicule : regele Mihai, partidele istorice, capi ai armatei nu apar deloc sau joacă roluri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi împărțite plugarilor (...) următoarele bunuri agricole cu inventarul viu și mort afectat lor: pământurile și proprietățile agrare de orice fel aparținând cetățenilor germani și cetățenilor români, persoane fizice sau juridice, de naționalitate (origine etnică) germană, care au colaborat cu Germania hitleristă”<ref id=”4”>Decretul-lege nr. 178/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. </ref>. Deportarea germanilor în Uniunea Sovietică a fost o altă manieră de a slăbi structurile comunităților etnice. Printr-un ordin secret al Comitetului de Stat pentru Apărare al URSS
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ca Germania sau Coreea. Vom încerca să nu încurajăm așa ceva, dar nici nu ne vom schimba politica în acele zone. Dacă va fi (război), va fi. Va fi unul serios și plin de pericole, dar nu mai rău decât invazia hitleristă. La fel ca și Hitler, americanii vor face greșeli, iar noi vom ști să profităm de ele. Ne vor bombarda, probabil, dar pierderile lor vor fi grele, iar efectul bombardamentelor asupra capacității noastre militare nu va fi fatal. Ar putea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Eugen Cristescu. Pedepsele la care erau expuși cei care împrăștiau manifeste cu conținut subversiv, în tipografii clandestine, erau 92 destul de mari, ca și cle aplicate celor considerați agitatori, propagandiști ai Kominternului. Pactul Ribbentrop - Molotov a dat mână liberă atât Germaniei hitleriste cât și Rusiei staliniste să înceapă agresiunile și rapturile teritoriale. Masacrul armatei sovietice de la Katyn, unde ”floarea” ofițerimii poloneze a fost decimată, această localitate devenind un cimitir comun, va fi începutul marilor orori săvârșite de I. V. Stalin în teritoriile
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]