704 matches
-
pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,/ mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă./ Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină./ Și poți s-o bei în chip de apă818. Acest fenomen de dezambiguizare și joc sublim între lumină și penumbră e surprins adeseori de inima creatorului de cuvânt, poetul care recunoaște că s-a născut pe pământ să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pământ e ea și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți s-o bei în chjp de apă1005. Lumina virtuală influențează istoria și, arhetipal, devine ambivalentă, fiind asociată cu Hecata Trivia, gorgona ale cărei șuvițe de păr se confundă cu razele lunii. Fața ei, cum o descrie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pământ e ea, și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună, fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți s-o bei în chip de apă1053. "Poeții se scaldă în elementele dăruite de planete și destin, sugerând prin cuvinte frenezii de culori aduse din haos (albe, negre, galbene, violete, albastre, roze, verzi și roșii) întrepătrund
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
bea din râu, de-a dănțui! de-a tremura, cu fumul, pe sus, în cea tărie; de-a-mi da, prin vânt tomnatec, liber frâu după vreo Ruth muiată-n apele sfinției, ce ne oferă spicul duioșiei sub jidov maslu-al holdelor de grâu!1214 Să mai înaintăm cu un pas și să vedem ce ar mai putea fi un alt factor: imaginația, imaginația și iluzia! Care să fie limita, limitele, între imaginație, iluzie și realitate? Ideal pierdut în noaptea unei lumi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a lăsat. 5. Povestește o întâmplare deosebită petrecută în anul școlar trecut, întâmplare la care au participat toți colegii tăi. Pentru a evita repetițiile, înlocuiește numele persoanelor cu pronume. TESTUL NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea și nemiloasă i-a luat frumusețea, i-a frânt cântecul iar în final chiar viața. Cu câteva luni înainte de moarte a mai văzut-o fratele meu din Tecuci schimbată de boală, în curte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
revelată, cum spuneam cu altă ocazie, În versul lui Dinescu, care numai din Întîmplare nu aparține unui haiku: grîu păzit de maci, atunci este cum nu se poate mai firesc acest tremur prevestitor al martiriului Împărtășit: spune-se că-n holda coaptă / macul Îl dezbraci c o șoaptă. (Blaga) În depărtare un plug doar cer și pământîn depărtare un plug marcând hotarul Virginia Popescu Plugul capătă În acest poem măreția unei unelte fundamentale menită să stabilească statutul omului În cosmos. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o comisie, la 18 septembrie 1775, pe vârful Măgura Calului, din care făcea parte vornicul ocolului, Ion Tudorean cu doi bătrâni și vornicul din Dorna cu cinci bătrâni. Parte din ocol a rămas Moldovei, cu satele Șarul Dornei, Păltiniș, Crucea, Holda de pe valea Bistriței, cătunele Giosani și Chiril. Dorna, Câmpulungul și Vama au rămas în partea cedată Austriei <footnote Teodor Bălan, Din istoricul Câmpulungului, Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aruncau hoiturile otrăvite în apele potabile ale râurilor, provocând adevărate epidemii; 2) războinicii de stepă (tătarii) care strecurau cu diabolică malițiozitate cadavrele ciumaților în mijlocul cetăților asediate; 3) vitejii celor două țări românești care executau ireproșabil îndemnul voievodal: "otrăviți fântânile, ardeți holdele..." erau cu toții niște impecabili bioteroriști avant-la-lettre. Astăzi, strategia bioterorismului este aproape aceiași, doar mijloacele sunt, evident, altele. Se folosesc viruși, bacterii, ciuperci, toxine și microorganisme. Agenții morții poartă nume moderne: variolă, antrax, botulinică, tularemie, febră hemoragică etc. Efectele sunt și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
puternic sentiment al apartenenței de neam, fără ca acesta să se transforme într-una de castă. "Drumarul" − a se înțelege călătorul − care îi calcă pragul casei sau câmpeanul pe care îl cunoaște atunci când coboară pentru a munci, mânată de nevoie, pe holda acestuia e considerat, fără rețineri, un partener potrivit al unei bune comunicări. Deși viața sa e jalonată de norme de comportament impuse de puterea tradiției, fata respiră un aer de libertate care le dă celor din jur impresia unei personalități
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ce și-a făcut cale pe mijlocul văii este sec aproape întregul an. Iată cum stă valea: În dreapta este un deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este satul, iară pe Aluniș subt mormintele satului, între aluni și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
capitolul 7 al prezentei lucrări. Conversia durează un anumit timp, în care tensiunea de la intrare nu are voie să varieze, motiv pentru care, de multe ori, la intrarea convertorului AD se conectează un circuit de eșantionare și memorare (Sample and Holdă care să mențină tensiunea constantă pe durata conversiei. În figura 4.21 se prezintă principiul de funcționare al unui convertor analog-digital, ales în mod simplificat pe 3 biți, cu exemplificarea diferențelor dintre cazul ideal și cazul real, în care apar
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele Îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, În povestea Soarele e totdeauna supărat. Un Împărat are
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unde se țes planuri de evadare. Copiii oricum sunt liberi, câmpiile cu ierburile lor înalte le aparțin, Esther este un fel de spiriduș și totodată un senzor al tuturor întâmplărilor trecute și viitoare, o hipersenzitivă a pădurilor, colinelor, râurilor, a holdelor de grâu copt; cu cât împinge mai departe hotarul lumii cunoscute, cu atât mai mult se apropie de poveste. O poveste diferită de cea a adulților, în special al celor ce fac parte din etnia căzută în dizgrația istoriei, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îndeplinind și toate obligațiile rituale ale înmormântării părinților. Deveneau astfel proprietari moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
măi! Hăi, Hăi! Plugușorul românesc Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pornim să hoinărim împreună, nu înainte de a ne îmbăia în lacul ce ne trimite chemări scânteietoare. Pornim la drum să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub razele fierbinți ale soarelui, satele și orașele scăldate în lumina verii. Am tras puternic de frâu, când am zărit într-o poiană presărată cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pleacă și-i supune, lovește dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
capitolul 7 al prezentei lucrări. Conversia durează un anumit timp, în care tensiunea de la intrare nu are voie să varieze, motiv pentru care, de multe ori, la intrarea convertorului AD se conectează un circuit de eșantionare și memorare (Sample and Holdă care să mențină tensiunea constantă pe durata conversiei. În figura 4.21 se prezintă principiul de funcționare al unui convertor analog-digital, ales în mod simplificat pe 3 biți, cu exemplificarea diferențelor dintre cazul ideal și cazul real, în care apar
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]