701 matches
-
Mai interesantă este intoxicarea prin con- sumarea pâinii făcute din grâu amestecat cu neghină (48, p. 87 ; 17, p. 167). Fenomenul era uzual, mai ales în vechime, când nu existau mijloacele mecanice și chimice de erbicidare. „Iarba rea [= neghina] din holde piară” este un slogan care ține de cultura, dar și de agricultura secolului al XIX-lea. Vasile Alecsandri știa câte ceva despre efectele nevrotice provocate de consumul de neghină. Doar odată distrusă „iarba rea”, „omenia” poate să ia locul „dușmăniei” (Hora
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe horn, călătoria prin aer călare pe o limbă de meliță sau pe o coadă de mătură (mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile melițelor și [pe] mături. Ele se ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
muntele e punct de observație spre zări, spațiu de meditație și nu în ultimul rând metaforă a unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-ar fi și tu să te-nalți / cu mine, peste munți înalți, // să fim, împreună, holdă și soare / în alte câmpii viitoare?” (Zăriți veșnicul munte?) Mai impetuos ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind subordonată peisajului, se observă totuși câteva încercări izolate de autonomizare, ce se vor configura târziu, în Poemele verii, din 1964: „Și gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd” - Convalescență. O nouă direcție în poezia lui G. se dezvoltă în grupajul liric din 1943, Dincolo de pădure, al cărui titlu
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
simte mereu atras, satul constituie la nivelul expresiei un prim termen-pivot, semnificativ atât din punct de vedere tipologic, cât și din perspectiva arhitecturii structurilor lirice. Satul „de sub munte” e înconjurat de livezi și grădini, de poiene cu otavă, de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
a avut pleoapele despreunate”. Povestitorul Nae Stabiliment are o tehnică specială: „Alege, nu se știe cum, doar cuvântul potrivit și e, dacă vreți, nonparafrazabil. Se joacă, mângâie cuvintele, le împrăștie în urechile auditorului, ca un țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe într-un loc, să nu fie tulpinile prea apropiate, nici prea departe pentru a înlătura spațiile inutile, pauzele, tăcerile”. Și în Neînțelesuri există un personaj care preia ideile autorului despre arta povestirii. Dacă aici S. își dezvăluie
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate elegii, în care amintirea și reveria filtrează peisajul
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
poezie. Invarianta lor este estetizarea spiritualizantă a unui material de inspirație autohton. Menținându-se în universul rural, tradiționaliștii semnalează cu stăruință în acesta constituenți ce nu atrăseseră în chip deosebit privirile sămănătoriștilor. În versul sămănătorist apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
clasici și contemporani incluși în două cuprinzătoare antologii), a transpus, de asemenea, poemul epic în versuri iambice Albigenzii de Nikolaus Lenau. SCRIERI:Vioara roșie, București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate, cu desene de Ligia Macovei, București, 1949; Holde, București, 1949; Vișinul lui Vania, București, 1951; Versuri, București, 1952; Lauda patriei, București, 1955; Vară fierbinte, București, 1956; Versuri alese, București, 1956; Cornul pădurarului, București, 1957; Poet și ostaș, București, 1958; Eu nu cânt că știu să cânt, București, 1959
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques G. Costin (Exerciții pentru mâna dreaptă, 1931), Moldov (Repertoriu, 1935), Mihail Avramescu, sub pseudonimul Ionathan X. Uranus (texte în „Bilete de papagal”, 1928-1929, „Radical” etc.), Madda Holda (Cărți de vizită, 1931), Grigore Cugler (Apunake și alte fenomene, 1934), Sașa Pană, Vasile Dobrian -, el e continuat, în alt stil, de Eugen Ionescu, care îi și transpune „paginile bizare” în franțuzește, introducându-l în sfera de rezonanță a literaturii
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv, București, 1940; Sânge și crini, Cernăuți, 1942; Beatitudini, Cernăuți
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
a lăsat. 5. Povestește o întâmplare deosebită petrecută în anul școlar trecut, întâmplare la care au participat toți colegii tăi. Pentru a evita repetițiile, înlocuiește numele persoanelor cu pronume. TESTUL NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968) și Arheologie blândă (1968) - se dezvoltă o poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și prin invocarea vremurilor apuse. Stilistic
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
gneral sau unde sunt necesare transferul unor blocuri mari de date direct în memorie (de la un periferic spre memorie) caz în care dispozitivul este un controller DMA. Aceste semnale se numesc BR (Bus Request) respectiv BG (Bus Granted), HOLD și HOLDA, BUSRQ (Bus Request) și BUSAK (Bus Acknowledge). La sfârșitul fiecărui ciclu mașină UCP testează semnalul BR și dacă îl găsește activ cedează imediat magistralele activând semnalul BG. Acest lucru se întâmplă doar dacă funcția este activată sau dacă nu sunt
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
e de neglijat nici sugestia folclorică, dialogul rapid, insertul antipoetic, comedia amoroasă: „Mărie, merlița mea,/ Creanga s-a frânt, lumea-i grea// Dar cuibul tău, dar palma mea?// Grâul verde din ochii mei/ L-au cosit ochii lui răi // Mărie, holda mea, măi!// Nu te-a întrebat umbra ta/ Unde-i pe lună umbra mea?// Mărie, a stins-o noaptea.// Zâmbetul ți-a-nțelenit/ Vocea albă ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd unei inițiative aparte, legat, probabil
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
regimul sentimental îl prefațează pe cel imnic. Un ecou palid al lui Arghezi („Tu, creangă cazi, tu frunză te ridici”) întîlnește o temă vie: aceea a cuibului și a palmei care ocrotește și poate transfigura un univers. Citabil este spațiul holdei, al grâului verde. Enigmaticul începe să-și facă loc în versuri care au, totuși, fluență. O „amintire vieneză” (Pe bulevard) introduce (nu fără explicabile stîngăcii) dialogul dezabuzat, ușor cinic, conversația fantastă: „Salut tramvaiul cunoscut/ ce vine din cartierul meu// Niciodată
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
sub lună”, aceleași sunt clipele de extaz, în care încape iluzia nemuririi, același, poate, și „turnul vechi din sat”, cu clopotul lui sunând „de nuntă sau de moarte”. În atmosfera de patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
NEGRIȘ, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Cibotaru; 22.VI.1938, Cucuieții Vechi, j. Bălți), poet. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra
NEGRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea identității poetice, LA, 1980, 23 octombrie. I.C.
NEGRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Te strânge ghem, că o să-ți fie frig”. Izbăvirea vine tot de sus, când va călători „ca Saul spre Emaus” și „va sparge singurătăți de smalț” cu ajutorul Atoatefăcătorului. Adesea P. descoperă totuși, cu smerenie și bucurie, lumea înconjurătoare (Freamăt de holde, 1944). Spațiul pierdut al satului natal se suprapune cu cel al copilăriei, aici găsindu-și loc chipuri de odinioară: Ion, Maria, popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva,1943; Răsărit de Luceafăr, Corabia, 1943; Freamăt de holde, București, 1944; Arhitectura ploilor, București, 1972; Acustica rănilor, București, 1980; Vitralii de voci, București, 1996; Născut în Capricorn, București, 1997; Riposta rocilor, București, 1997; Strigătul statuilor, București, 1997; Viitoristica mea. Profiluri lirice, București, 1997; Viteze de viziuni, București, 1997; Daliile
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte Îmi par nopțile-ntunecoase și reci și simt că gonesc cu Întreaga Republica mea așa cum gonește locomotiva 40070. (Locomotiva 40070. În: Contemporanul, nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]