418 matches
-
inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de oameni, ceea ce nu ar fi cazul 95. Dar dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dependențe, omul se află în situația de a reflecta asupra valorii acțiunilor sale și de a decide în ce direcție să acționeze, dacă să facă binele sau răul. În concluzie, etica mediului și politicile de mediu au nevoie de ipoteza holistă pentru a putea fi concepute coerent. 3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizii, în timp ce practicienii consideră că este necesar, numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului are prioritate față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etică asociată scopului de a proteja mediul natural, adică, în primul rând, de a proteja cu prioritate ecosistemele ca întreg sau, mai mult decât atât, de a proteja ecosistemele ca întreg fără a fi preocupați de interesele indivizilor. Dacă idealul holist al protejării mediului este divergent în raport cu drepturile omului, riscăm să cădem în ceea ce Regan numește "fascism ecologist"104. Din punct de vedere conceptual, trebuie să explicăm în ce fel acordăm valoare intrinsecă unui ecosistem. Așadar, ar trebui fie să explicăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute într-un an 100 de excursii, îi revine fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic încadrabil în domeniul eticii mediului își asumă implicit presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-numita
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în legătură cu ceea ce Sober 109 numește problema lui n+m, apare diferența dintre teoreticienii mediului și susținătorii eliberării animalelor. O lume cu n balene albastre și m cașaloți este mai bună decât o lume cu n+m cașaloți din perspectiva eticii holiste deoarece proprietatea holistă de a fi membru al unei specii aflate pe cale de dispariție face diferența dintre indivizii unor specii diferite care, din perspectiva tezei eliberării animalelor și a criteriului suferinței, nu se deosebesc. Mai multe exemplare dintr-o singură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
109 numește problema lui n+m, apare diferența dintre teoreticienii mediului și susținătorii eliberării animalelor. O lume cu n balene albastre și m cașaloți este mai bună decât o lume cu n+m cașaloți din perspectiva eticii holiste deoarece proprietatea holistă de a fi membru al unei specii aflate pe cale de dispariție face diferența dintre indivizii unor specii diferite care, din perspectiva tezei eliberării animalelor și a criteriului suferinței, nu se deosebesc. Mai multe exemplare dintr-o singură specie nu pot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a în care acesta descrie guvernarea bună ca un proces de punere a părților într-un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fără familie, în 3.416d-417b despre proprietatea privată și abolirea ei, toate văzute din perspectiva unui interes comun care este prioritar față de interesele individuale. Am găsi, așadar, după Callicott, în filosofia platoniciană o primă discuție teoretică despre fundamentele unei teorii holiste și un prim asemenea proiect 111. Cred că întoarcerea la vechii greci este o propunere bună, însă Callicott se întoarce unde nu trebuie. Filosofia socială și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism, însă nu cel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și chiar la gândirea biologizantă a lui Aristotel ar fi mai folositoare pentru întemeierea eticii mediului și găsirea unui mod de gândire adecvat decât asemenea încercări de recuperare a unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eticii mediului și găsirea unui mod de gândire adecvat decât asemenea încercări de recuperare a unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între ființa umană și natură. În finalul acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată de pe pozițiile individualismului și antropocentrismului. Callicott
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perspectivă asupra fenomenelor naturale, bazată pe conceptele de sistem și de interacțiune, dar și pe regândirea relațiilor dintre părți și, respectiv, dintre părți și întreg. Astfel se ajunge la înțelegerea lumii ca o rețea de dependențe, precum și la o concepție holistă prin care li se acordă întregilor un statut autonom. Asigurarea stabilității și a echilibrului ecosistemelor devine, încă de la Aldo Leopold, o obligație etică a comunităților umane, membre ale unei comunități mai largi, comunitatea biotică. Viața este înțeleasă astfel drept un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecințe bune sau rele asupra unor entități care nu au interese? Nu cumva unor asemenea entități nu le putem face nici bine și nici rău?147 Putem ieși din dificultate prin două mișcări teoretice, și anume, mai întâi respingem ideea holistă cu privire la interesele unor specii și ecosisteme, apoi adoptăm o poziție individualistă, adică exact ceea ce face Varner. În paradigma tradițională interesele sunt definite prin referire la purtătorii lor, adică ființe conștiente și raționale, capabile de deliberare. Această concepție restrictivă după care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el însuși, deși susține abordarea holistă, respinge atribuirea de interese ecosistemelor. Și Holmes Rolston susține că atribuirea de interese poate fi făcută numai dintr-o perspectivă psihologică, adică presupune prezența conștiinței, ceea ce ne permită să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el însuși, deși susține abordarea holistă, respinge atribuirea de interese ecosistemelor. Și Holmes Rolston susține că atribuirea de interese poate fi făcută numai dintr-o perspectivă psihologică, adică presupune prezența conștiinței, ceea ce ne permită să limităm extensional clasa ființelor cu interese la animalele superioare 151. Să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de părți interdependente nu îi poate cuprinde numai pe oameni deoarece ei se află în relație și cu alte părți, cu alte specii și elemente ale naturii. Așadar, Aldo Leopold lărgește frontierele comunității și îi dă un înțeles ecologist cuprinzător, holist. În al doilea rând, el vorbește despre crearea unei conștiințe ecologice bazată pe înțelegerea legăturii dintre om și natură și care este menită să ducă la retrasarea distincției dintre bine și rău și adoptarea unei atitudini respectuoase față de natură prin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a propus conceptul de comunitate biotică sub care cad toate ființele vii. Dar și față de acești membri ai comunității biotice avem în mod natural sentimente, așa că devine necesară și extinderea comunității morale. Mai mult decât atât, Leopold adaugă și perspectiva holistă în acord cu care sentimentele morale sunt împărtășite nu numai în mod individual, față de membrii comunității, ci și față de comunitate ca întreg. Sentimentul omenesc care funcționează ca un liant în ecosistem este acela de loialitate, adică unul asemănător patriotismului. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ea afectează bunăstarea tribului, deci nici cea a speciei, nici cea a unui individ. El conchide că simțul moral își are originea în instinctele sociale, ambele fiind în relație cu comunitatea 195. În opinia mea, Darwin susține aici o perspectivă holistă, chiar aceea de care va fi sedus Leopold. Virtuțile sociale se corelează cu bunăstarea comunității, aserțiune care nu ignoră faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]