560 matches
-
apoi otrăvindu-i fericirea găsită în adulter. și același Dumnezeu care-l aduce înapoi la Brideshead pe bătrînul lord Marchmain, ca să moară făcîndu-și cruce. Unii comentatori britanici l-au acuzat pe Jarrold că a făcut din Brideshead... un fel de horror anticatolic despre o familie urmărită de religie ca de un blestem, dar concepția vine de la Waugh : ca și la Greene, în Sfîrșitul unei iubiri, Dumnezeu e personajul negativ căruia eroul, inițial ateu, sfîrșește prin a-i recunoaște puterea superioară. Ce-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
All rav'ning like the hungry worm & like the silent grave. Mighty was the draught of Voidness to draw Existence în. Terrific Urizen strode above în fear & pale dismay. 20 He saw the indefinite space beneath & hîș soul shrunk with horror, Hîș feet upon the verge of Non Existence; hîș voice went forth: Luvah & Vala trembling & shrinking beheld the great Work master And heard hîș Word: "Divide, ye bands, influence by influence. "Build we a Bower for heaven's darling în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lose hîș rage And with it lose himself în meekness, she embrac'd hîș fire. Aș when the Earthquake rouzes from hîș den, hîș shoulders huge 130 Appear above the crumbling Mountain, Silence waits around hîm A moment, then astounding horror belches from the Center, The fiery dogs arise, the shoulders huge appear Șo Orc roll'd round hîș clouds upon the deeps of dark Urthona, Knowing the arts of Urizen were Pity & Meek affection 135 And that by these arts
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
own power he bore the human form erect, 455 Nor of hîș own will gave hîș Laws în times of Everlasting, For now fierce Orc în wrath & fury rises into the heavens, A King of wrath & fury, a dark enraged horror: And Urizen, repentant, forgets hîș wisdom în the abyss, În forms of priesthood, în the dark delusions of repentance 460 Repining în hîș heart & spirit that Orc reign'd over all, And that hîș wisdom serv'd but to augment
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceea ni se pare că din nefericire rușii sunt sub dominarea unui deșert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrânită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominația rusească." Eminescu vrea să remarce că între intelighenția rusească și clasa politică ori
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
2); vise (2); ziuă (2); absolut; fără aer; alee; apocalipsă; ascuns; atenție; ban; bau-bau; beci; cafeniu; cameră; casă; cămin; ceață neagră; claustrofobie; în clădire; coșmar; cuplu; demon; dezorientare; disco; extrem; femei; fioros; fricos; frumos; frustrare; gol; gravitație; greutate; Hades; haios; horror; inconștiență; încercare; încețoșat; întunecat; lumina; luminat; lumini; lipsa luminii; luminiță; mare; mereu; minte; neclarități; necunoscător; nedumerire; nefericire; neflexibil; neînțelegere; neinteresant; nelămurit; neliniște; neluminat; neștire; neștiutor; nevăzător; nocturn; oboseală; obraz; ochi; ochi închiși; odihnă; odihnitor; omul; orb; păcat; pericol; pierdere; pivniță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de cord; atenție; bal; bătaie; bau; cal; curaj; curiozitate; de examene; de moarte; de rău; de viață; de vînător; demoni; deștept; drac; Dumnezeu; durată; examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică; gol în stomac; grețuri; groaznic; groaznică; impozit; inexistent; inhibiție; item; iubire; în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a înfrunta; îngrijorare; lașitate; lift; liniște; loc; lucrare; lucru; lume; de lupi; maltratare; master chef; mate; mă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și în cazul selecției severe operate de mine). Alta este însă situația în Occident, unde există destule cărți subsumate literaturii terorii artistice, examinate mai ales în perioada ei de formare și de consolidare (goticul preromantic), și încă mai multe popularului horror. Decupând și exploatând o nișă deloc neglijabilă din publicul larg, sedus de accesibilitatea lecturii, acesta din urmă este un model complet autonom, funcționând independent de proza mainstream și beneficiind de o pletoră de poncifuri stilistice, de personaje favorite și de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În ultimii ani însă, pe măsură ce programele universitare s-au relaxat, iar "canonicii" au început să fie priviți cu suspiciune și, de ce să nu recunoaștem, chiar cu un soi de dispreț, au apărut destul de multe volume de critică centrate asupra fenomenului horror, atât în "puritatea" sa literară, cât și în relația biunivocă pe care beletristica o stabilește cu artele vizuale (grafica, pictura, fotografia, cinematografia). Astfel de interpretări își justifică utilitatea preponderent în cazul examinării unor mituri literare fertile, care au fost recontextualizate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu artele vizuale (grafica, pictura, fotografia, cinematografia). Astfel de interpretări își justifică utilitatea preponderent în cazul examinării unor mituri literare fertile, care au fost recontextualizate și transferate în domeniul filmografiei, precum Dracula, Frankenstein, Dr. Jekyll/Mr. Hyde. Indubitabil, majoritatea producțiilor horror constituie un ansamblu heteroclit de produse estetice inferioare; cele mai multe dintre ele nu merită nici măcar hârtia poroasă (pulp) pe care sunt tipărite (sau, dacă avem în vedere filmele, banda de celuloid ieftin pe care sunt imprimate). Ca orice formă frivolă și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
conferit sintagmei de Arthur C. Clarke), atunci când acest tip de distracție își pierde aura ilicită ori pe cea exotică, majoritatea evită să mai citească astfel de volume (sau să privească astfel de filme). Se crede, îndeobște, că literatura și filmele horror nu ascund talent autentic, ci doar skill de manufacturier, obișnuit să producă, în serie, metafore tocite și din ce în ce mai puțin convingătoare ale fricii. Nu este însă mai puțin adevărat că se pot descoperi, chiar și în interiorul literaturii canonice (ca, de altfel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cunoscute, altele, dimpotrivă, obscure, vor face obiectul studiului meu: pornind de la ele și sfârșind cu ele, caut să rotunjesc o primă imagine coerentă a terorii în spațiul estetic autohton și să legitimez utilizarea exegetică a conceptului. (Între paranteze fie spus, horror-ul, ca expresie a visceralului și a repugnantului, nu pare a avea priză la publicul autohton: din 1990 și până astăzi, nu s-a impus nici un autor de gen în România 3. De ce? Răspunsul la o asemenea problemă nu s-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
grimase indulgente altuia. (Mai ales teroarea supranaturală, obsesia multor autori mai vechi sau mai noi, este pasibilă de astfel de capcane ale receptării.) În acest context, opinia mea nu este singulară. În Cuvântul înainte la monumentala sa lucrare enciclopedică a horror-ului supranatural 4, Jack Sullivan observă cu acuitate că "[f]rica5 este un subiect delicat, iar groaza cea mai coșmarescă a unei persoane este prilej de zâmbet ironic sau de chicoteală pentru alta" (1986: viii). În același volum, este citat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
maximă precauție și să precizeze, din capul locului, că selecția textelor primare asupra cărora va fi centrată analiza literară nu poate emite pretenții de obiectivitate sau de exhaustivitate. În Introducerea la cea mai faimoasă și mai comentată lucrare consacrată literaturii horror până în prezent, Supernatural Horror in Literature (prima ediție datând din 1927), H.P. Lovecraft observă, la rândul său, că adevărata proză terifiantă trebuie judecată numai în conformitate cu nivelul emoțional la care aceasta se ridică, intenționalitatea auctorială sau desfășurarea acțiunii nefiind elemente relevante
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
precizeze, din capul locului, că selecția textelor primare asupra cărora va fi centrată analiza literară nu poate emite pretenții de obiectivitate sau de exhaustivitate. În Introducerea la cea mai faimoasă și mai comentată lucrare consacrată literaturii horror până în prezent, Supernatural Horror in Literature (prima ediție datând din 1927), H.P. Lovecraft observă, la rândul său, că adevărata proză terifiantă trebuie judecată numai în conformitate cu nivelul emoțional la care aceasta se ridică, intenționalitatea auctorială sau desfășurarea acțiunii nefiind elemente relevante. Testul suprem pe care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dintre "teroare" și "groază" Semanticienii vor fi, o dată în plus, mirați de neglijența semasiologică a majorității, care se grăbește să echivaleze teroarea cu groaza (astfel se poate "rata" o carte întreagă, precum se întâmplă cu pompos intitulata The Philosophy of Horror or Paradoxes of the Heart, al cărei autor, Nöel Carroll, nu sesizează, atunci când discută despre "paradoxul groazei", că are în vedere teroarea à la Ann Radcliffe sau că noțiunea sa de "art-horror" subîntinde estetica terifiantului gotic și post-gotic). În limbile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Radcliffe sau că noțiunea sa de "art-horror" subîntinde estetica terifiantului gotic și post-gotic). În limbile romanice și în engleză (care, ca rezultat al invaziei normande din secolul al XI-lea, a fost romanizată considerabil), s-a păstrat dubletul latin terror/horror. Ultimul termen a fost substituit, în română, cu unul de origine slavă, groază (provenit din groza), dar care are același sens ca și horror. Terror este un substantiv provenit din verbul terrere, care înseamnă a speria, a înfricoșa (la origine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
normande din secolul al XI-lea, a fost romanizată considerabil), s-a păstrat dubletul latin terror/horror. Ultimul termen a fost substituit, în română, cu unul de origine slavă, groază (provenit din groza), dar care are același sens ca și horror. Terror este un substantiv provenit din verbul terrere, care înseamnă a speria, a înfricoșa (la origine, a tremura). Horror este, de asemenea, un substantiv provenit din verbul horrere, care înseamnă a zbârli sau, mai idiomatic, a i se face cuiva
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
teroarea funcționează în parametrii imaginației, în timp ce groaza își împinge frontierele referențiale până la durerea corporală 11. Mai recent, o definiție empirică, nefiltrată cultural, dar tocmai de aceea credibilă este oferită de Rogers Terrill, care, într-un dialog cu autorul de literatură horror Frederick Davis, declară că "groaza este emoția pe care o simți atunci când vezi că altcuiva i se întâmplă ceva îngrozitor. Teroarea este ceea ce simți când acel ceva este pe cale să ți se întâmple ție" (Sullivan, 1986: 339). O simplă modificare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu admite întârzieri sau derogări, ci exercită presiune continuă asupra receptorului, groaza se banalizează, iar psihicul cedează în cele din urmă. Dacă mi se permite aluzia intertextuală la Henry James, aș putea afirma, fără mari riscuri teoretice, că eroii literaturii horror sunt victimele unei corzi prea întinse. Probabil că Virginia Woolf are dreptate atunci când, referindu-se, într-un pasaj inspirat din eseul "The Supernatural in Fiction" (1918), la povestirile supranaturale cu fantome (dar argumentul ei este valabil, prin extrapolare, pentru proza
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
amestecând, de-a valma, elemente de erotism fără perdea, de satanism și de vrăjitorie, totul cu scopul de a-și copleși sau șoca auditoriul (avem, în acest caz, un exemplu timpuriu de proză de teroare construită cu multiple elemente de horror șocant, la fel cum, mutatis mutandis, va proceda Rebreanu în Adam și Eva). Totuși, trebuie să subliniez, odată cu Louis F. Peck, că "a încadra The Monk în tiparele literaturii deliberat pornografice este nedrept și fals; a-l numi blasfemator este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai subtile, care transcende limitările fiziologice impuse corpurilor opace (ea este invizibilă și nu se hrănește cu carne sau cu legume, ci bea doar apă și lapte). Horla este expresia unui rafinament de sorginte filosofică, generând, explicabil, un soi de horror vacui în conștiința antropică, pe care este destinat s-o substituie prin cucerire. Umanul dispare în maelstromul terifiant al noii ordini ontologice. Maupassant ne oferă, în Le Horla, cel mai edificator document natural despre laboratorul supranatural al terorii. Până la data
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a misterului, întreținute de stranietatea atmosferei și de minime indicații auctoriale. Cele câteva episoade răzlețe care ar putea intra pe traiectoria de interes a temei examinate de mine (cu precizarea că multe dintre ingredientele epice sunt revendicate mai degrabă de horror-ul repulsiv decât de terror-ul anxios) sunt aglomerate, de-a valma, într-un roman cu intrigă metempsihotic-erotică, Adam și Eva (1925), considerat de G. Călinescu, într-un acces de plictis aproximativ, "un fel de poem metafizic" (1982: 735). Narațiunea are
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Paște. Oricum, grotescul întâmplărilor narate (o decapitare maniacală a unei fete nevinovate, urmate de vopsirea întregului han al părintelui său în sângele victimei) m-ar determina să-l situez pe Beneș, cel puțin în acest caz, pe linia pur horror a scenariilor senzaționaliste din secolul al XX-lea, miza șocului provocat cititorului depășind net miza beletristică. Teroarea din opera lui Beneș, atâta câtă este, se găsește diseminată, cred, în două nuvele de un exotism poesc, ambele prezente în volumul Semn
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]