594 matches
-
185 Friedlaender, Jonathan Scott, 198 Friedman, Victor, 117 Friedrich, Paul, 149 Fugier, Huguette, 198 G Gagnepain, Jean, 161 Galand, Lionel, 172 Galloway, Brent D., 357 Galves, Charlotte, 157 Garbini, Giovani, 168 Gardiner, S.C., 166 Gargallo Gîl, José Enrique, 229 Geckeler, Horst, 73, 85, 128 Gell-Mann, Murray, 357 Genebrardus, 157, 355 Gheorghiev, Vladimir, 117, 128 Gheorghiu, Mircea, 57, 128 Giacalone Ramat, Anna, 149 Gîl, David, 357 Gîl, Juana, 130, 359 Gillespie, David, 166 Gimbutas, Marija, 120, 140, 141, 149, 151, 166 Giurescu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
du crime et du chatiment, Éditions Payot Rivage, Paris, 1997. Roumajon, Yves, Enfants perdus, enfants punis: histoire de la jeunesse delinquante en France. Huit siècles de controverses, Paris, 1989. Rousset, David, L'Univers concentrationnaire, Les Éditions de Minuit, Paris, 1965. Ruckle, Horst, Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001. Ruggiero, Vincento; Ryan, Mick; Sim, Joe, Western Penal Systems: A Critical Anatomy, Sage Publishing House, Londra, 1995. Rundell, John; Mennell, Stephen, Classical Readings on Culture and Civilisation, Routledge, Londra/New York, 1998. Sbarbaro
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
societate, Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 40-41. 45 Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 82. 46 Ferdinand de Saussure, "Semne și limbă", în Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman (coord.), op. cit., p. 54. 47 Horst Ruckle, Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001, p. 284. 48 Octav Bozînțan, op. cit., p. 65. 49 Ibidem, p. 65. 50 Horst Ruckle, op. cit., p. 150. 51 Octav Bozînțan, op. cit., pp. 66, 86. 52 Termen folosit de Alfred Korzybski
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ferdinand de Saussure, "Semne și limbă", în Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman (coord.), op. cit., p. 54. 47 Horst Ruckle, Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001, p. 284. 48 Octav Bozînțan, op. cit., p. 65. 49 Ibidem, p. 65. 50 Horst Ruckle, op. cit., p. 150. 51 Octav Bozînțan, op. cit., pp. 66, 86. 52 Termen folosit de Alfred Korzybski în Science and Sanity și preluat de Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 122-123. 53 George Steiner
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena Dimitriu-Tiron • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității), Angelica Hobjilă • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Întoarcerea zeilor, Nicolae Sacaliș-Calata • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert • Managementul clasei, Emil Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Ilie Zanfir, Leonida Maniu, Vlad Zbârciog, Isabela Vasiliu-Scraba, Ligia Tudorachi, Ionel Necula, Victor Durnea, Petrișor Militaru, Traian Diaconescu, Vasile Diaconu, Ardian-Cristian Kuciuk, Gică Manole, Adrian Voica, Sabina Fînaru, Petru Zugun, Ilie Catrinoiu, Ion Mitican, Laurențiu Faifer, Constantin Trandafir, Iordan Datcu, Horst Fassel, Mircea Dinutz, Leonid Dragomir, Paul Nistor, Magda Ciopraga, Lucian-Vasile Szabo... Între poeții care semnează între aprilie 2007-iulie 2012 aflăm pe Sterian Vicol, Dionisie Duma, Gheorghe Istrate, Nicolae Panaite, Dan Dănilă, Emil Nicolae, Arthur Porumboiu, Aurel Ștefanachi, Nicolae Turtureanu, Iulian
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Impetuosi IV op. 43 pentru sopran saxofon, trombon bas, 2 contrabași, 2 tamtams și pian la 4 mâini (1988) Flothuis, Marius (n. 1914) Muzicolog, dirijor și compozitor olandez - Adagio op. 7 - 7 percuții și pian la 4 mâini (1975) Lohse, Horst (n. 1943) Pianist și compozitor german de origine austriacă.. - Die Abenteuer des schones Mahan - pian la 4 mâini și 2 percuții (1979/80) Marcos, Tomas (n. 1942) Compozitor și critic muzical spaniol - Tauromaquia - pian la 4 mâini și ansamblu instrumental
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
reducerea sărăciei și la dezvoltare, dar nu este un remediu universal. Fără reînnoirea dezvoltării, aceste țări s-ar putea prăbuși încă o dată într-o capcană a datoriilor. [...] Mai mult ajutor din exterior este de asemenea esențial. Directorul managerial al FMI, Horst Kohler, și președintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, au cerut în termeni clari țărilor membre să realizeze obiectivul Națiunilor Unite de asistență în dezvoltare de 0,7% din PIB14. Chiar și mai important este faptul că prin îndepărtarea barierelor comerciale, cei
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
înțeles: deci trebuie să fac iar un compromis, dar fără păcat... Am pus genunchii jos și m-am rugat să-mi descopere Domnul cum pot face acest lucru, căci eu nu vedeam cum. Vizionând seara discul cu prelegerile dr. med. Horst Muller, “Misterul unei vieți sănătoase”, disc pe care l-am primit cu ocazia botezului, mi-a venit ideea de a-l multiplica și a-l dărui tuturor colegilor care vor veni la aceasta întâlnire. Dar timpul era scurt și nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mi-am pus planul în aplicare. La scurt timp au început să vină din colegi și le-am explicat despre ce este vorba, și că pot elimina 90% din bolile de care suferă, daca urmează sfaturile date de dr. med. Horst Muller. Unii erau încântați, alții mă priveau sceptic, alții îmi mulțumeau; erau reacții diferite. Și fiindcă Dumnezeu îl reținea pe soțul meu la acel coleg, am dat și cele trei cărți: una profesorului de la facultate, care era de fapt un
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Manolescu, „Cântecul Nibelungilor”, CNT, 1965, 14; Emil Manu, Comparatismul românesc interbelic, în Ist. comp. Rom., 174-176; Bucur, Istoriografia, 290-291; Marin Manu Bădescu, Oameni de seamă ai Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn”. Gespräch mit dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10; Cornelia Cujbă, Virgil Tempeanu - Germanist und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
fete „Principesa Elena”. 260 Referire la soția mea, pe care Ecaterina Petrovici, născ. Pop a cunoscut-o pe când locuia la Fălticeni. S-au văzut probabil Într-o familie pe str. ștefan cel Mare. Pe atunci, soția era un copil. 770 Horst Antes Marino Marini Jorge Castello André Masson Emilio Greco Henry Moore Renato Guttuso Eduardo Paolozzi David Hockey Guido Razzi Jean Iposteguy Fritz Wotruba Giacomo Manzu Paul Wunderlich Vă vom anunța vernisajul. 3 C.P. ilustrată color: București, Buc., 11/XI.1978
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bibliografice: N. Docan, Încercări de versificație românească publicate de un sas în veacul al XVII-lea, „Arhiva”, 1901, 5, 6; N. Drăganu, Mihail Halici. Contribuție la istoria culturală românească din sec. XVII, DR, 1924-1926; Ist.lit., I, 440-441; Gáldi, Introducere, 95-96; Horst Fassel, Valentin Franck v. Franckenstein și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
1980; Infinitul din preajmă, București, 1983; Vin șoimii, București, 1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl May, Winnetou, I-III, București, 1967, Testamentul incașului, București, 1971; Ludwig Bechstein, Căciula piticului, București, 1969; Horst Beseler, Râpa huhurezului, București, 1970; R. Münchgesang, Rübezahl, duhul munților, București, 1970; Joseph von Eichendorff, Poezii, București, 1972; Friedrich Wolf, Basme pentru copii mari și mici, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Ioan Covaci); Gottfried Keller
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
București, f.a.; Poezii, București, 1927; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Nuță, Iași, 1971. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 119-122; Maiorescu, Critice, I, 188-189; Teodor A. Naum, Matilda Cugler-Poni, DR, 1931-1933; Călinescu, Ist. lit. (1941), 367-368; Ist. lit., III, 48-49; Horst Fassel, Zwischen zwei Sprachen, „Volk und Kultur” (București), 1974, 12; Dicț. lit. 1900, 251; Dicț. scriit. rom., I, 740-741. D.M.
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
și introducând personaje din mediul autohton, ei căutau să aducă o „dezlegare nouă” ori chiar să propună o „invenție proprie”, în piese aparținând lui P. Gavault, V. Sardou și E. Moreau, Henri de Gorse și Alfred Marson, E. Grenet-Dancourt, Julius Horst și Wolfgang Pollaczek, A. Bisson, Nancy și Paul Armont, Avery Hopwood, André Birabeau, Emilio Caglieri, Fodor Lászlo, M. Hennequin, Alfred Gehry, Fr. Arnold și E. Bach (Birlic, un mare succes de public, în urma căruia comediantul Grigore Vasiliu se va numi
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
o dată macaroane cu atâta brânză... Paștele erau sărbători prea mici! Așa am simțit în acel moment. C. I.: Mai țineți minte ce oameni ați întâlnit la Jilava? S. Ț.: Nuuu, acolo am fost într-o trecere. A fost și Sepeși Horst, dar eram prea mulți și era învălmășeala aceea, pentru că în fiecare zi veneau alții noi: 10, 15, 20 de oameni, în timp ce alții plecau, astfel încât nu prea aveai timp să relaționezi cu ei mai pe îndelete. C. I.: Dar când intrați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pulpă de cal, pentru că nu era tranșată în bucăți mai mici, nu făceau măcar atâta gest de omenie pentru cei care o duceau în spate 20 de kilometri, s-o poată transporta mai ușor. Un coleg de-al meu, Sepeși Horst, pe care-l consideram de fapt român - pentru că el zicea că este român, deși mama era nemțoaică, iar tatăl maghiar și vorbea din familie și germană și maghiară -, venind de la Periprava cu carnea aia în spate a mâncat atâta carne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Schmidt Dietmar 48, Prall Gunter 49, Popescu Vasile, Falk Peter 50, Gherdanovici Ștefan 51, Paleologu, Basmagian, fost impresar la Teatrul "Alhambra" din București, pe George Văsii arhitect din București, Nae Rădulescu arhitect din București, Grigore Vintila 52, inginer constructor, Zimmerman Horst 53, Hoprich George 54 sau Gheorghe, german de origine, din Daia, profesor de limbă germană care după ce s-a dus acasă, eliberat fiind, din cauza autorităților s-a spânzurat. C. I.: Nu a mai rezistat. S. Ț.: Într-adevăr. Apoi, de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ithake:A Daughter's Memoir of Being Found, Delta Trade Paperbacks, 1999, care ilustrează căutarea memoriei și multiplele dimensiuni ale definirii "home"-ului pentru odiseea unei fiice adoptive. 197 Una dintre acestea este Odysseus und Frauen: Eine heitere Dichtung, de Horst Wolfram Geissler (1948), ultima farsă în care autorul se străduiește să găsească un sens erotic, jos, în fiecare incident. Întoarcerea sa în Itaca este motivată de o scădere a energiei sale sexuale. 198 "Amintirea crimei lui Argos, al cărei cânt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau a unei părți a acestuia, a eficienței resurselor, condițiilor și strategiilor folosite prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, în vederea luării unor decizii de îmbunătățire și perfecționare” (Stoica A., Evaluarea curentă și examenele, p.78). În Dicționarul de pedagogie, Schaub Horst definește evaluarea ca fiind „procesul care începe cu planificarea și descrierea obiectivelor, a conținuturilor care vor fi controlate mai târziu” (Schaub Horst, Dicționar de pedagogie, 2000, p. 101). Terry D.Tenbrink definește evaluarea ca fiind „procesul de obținere a informațiilor-asupra
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
decizii de îmbunătățire și perfecționare” (Stoica A., Evaluarea curentă și examenele, p.78). În Dicționarul de pedagogie, Schaub Horst definește evaluarea ca fiind „procesul care începe cu planificarea și descrierea obiectivelor, a conținuturilor care vor fi controlate mai târziu” (Schaub Horst, Dicționar de pedagogie, 2000, p. 101). Terry D.Tenbrink definește evaluarea ca fiind „procesul de obținere a informațiilor-asupra elevului, cadrului didactic însuși sau asupra programului educațional-și de valorificare a acestor informații în vederea elaborării unor aprecieri care, la rândul lor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sau a criteriilor de apreciere a rezultatelor constatate cât prin modul în care sunt realizate acțiunile de evaluare în raport cu desfășurarea procesului și prin funcțiile pe care le îndeplinește. 2.2. Etape ale procesului de evaluare În Dicționar de pedagogie,, Schaub Horst definește evaluarea ca fiind “procesul care începe cu planificarea și cu descrierea obiectivelor și a conținuturilor care vor fi controlate mai târziu” (Schaub Horst, Dicționar de pedagogie, 2000, p. 101). Criteriile pedagogice promovate vor analiza în ce măsură elevul a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
pe care le îndeplinește. 2.2. Etape ale procesului de evaluare În Dicționar de pedagogie,, Schaub Horst definește evaluarea ca fiind “procesul care începe cu planificarea și cu descrierea obiectivelor și a conținuturilor care vor fi controlate mai târziu” (Schaub Horst, Dicționar de pedagogie, 2000, p. 101). Criteriile pedagogice promovate vor analiza în ce măsură elevul a făcut progrese, dacă și-a însușit conținuturile în acord cu obiectivele vizate, ce competențe dezvoltă și ce trăsături de personalitate și-a îmbogățit Una
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]