1,474 matches
-
Ismail (refăcută de el), la Mănăstirea Probota 14 etc. Și mai lungă ar fi lista boierilor (viețuitori în secolele XIV - XVII) din Moldova și țara Românească, în cazul cărora hrisoavele sau pisaniile au reținut înălțarea unui singur lăcaș de rugăciune 15. Hrisoavele (unele) s-au pierdut, iar inscripțiile (iarași unele) au dispărut (uneori împreună cu zidirile)... Ridicarea unor lăcașe întru slava lui Dumnezeu (zidiri ocrotitoare) în locurile unde își aveau reședințele era iarași, un act ce nu putea fi ocolit. Un șir - incomplet
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel Mare. Acesta am zidit mănăstirea [...] [Io Radu Voevod Mihnea] i g[ospo]jda Arghira. Io Vladu Voevod, brat Radul Voevod. Petru Voevod, Alexandru sin Mircii Voevod: acesta au dat Alixenii pe Ialomița și vinăriciul la Răzvad, și au înoit hrisoavele. Io Vladislav Voevod: acesta au dat moșie la baltă: Jegălica și Briticenii. Io Radu Negru Voevod: au descălecat țara. Io Mihai Voevod, Io Dan Voevod, Io Mircea cel bun și mare. Io Vladul, Io Ghica Voevod, Io Radul Voevod, Alion
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Fundățenii, i Bercenii, i parte din moșia Stroiești. Io Neagoe Voevod: au dat Aninoasa și au zugrăvit biserica, și moșia Viforita. Io Mihnea Voevod, Io Alion Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur că reprezentantele elitelor, atunci când deveneau văduve, nu apelau la serviciile boiangiilor. Ele își reînnoiau garderoba 142, își cumpărau straie negre sau postavuri scumpe de aceiași culoare pentru a-și face haine potrivite condiției lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573, un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite ca dotă de Maria, văduvă între timp a postelnicului Dragomir), asigurată - prin „întăriri” - de unii soți grijulii, care bănuiau tracasările și abuzurile ce le așteptau pe văduve din partea rudelor defunctului, zestrea - recuperabilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
exil) - ar trebui să înceapă cu marii „fii nelegitimi” ai neamului nostru, cu Ștefan cel Mare, adică, pe care Bogdan al II-lea l-a făcut cu Oltea - căci nu se știe dacă această Oltea-Maria [Maria, nume care apare în hrisoave, este - poate - cel luat la intrarea în mănăstire, înainte de moarte] i-a fost sau nu soție legitimă aproape sigur nu lui Bogdan al II-lea (cercetătorii nu s-au înțeles, încă, dacă Bogdan al II-lea a fost fiul lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ban al Craiovei, o proprietate, Alexandru Coconul evocă dificultățile întâmpinate de moștenitoare: „Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupânului Ianache banul, iar soția lui Maria băneasa a tras multă nevoie și pâră...”; într-un hrisov din 1641, prin care Matei Basarab îi întărea Stancăi, văduva spătarului Preda, ocinile și rumânii, Vodă arăta că a fost nevoie de intervenția Domniei - „[...] au venit în marele divan și s-au pârât, și judecându-i domnul împreună cu mitropolitul Theofil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au așăzat cu doamna Dospina de a să bunăvoie și le-au dat moșiile ce s-au mai zis mai sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca (Marica, Mirica - un hrisov îi zice și „domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ori cumpărătoare), mai ales atunci când poartă „nume” ale foștilor bărbați - Ihnătoae, Vitoldoaea etc. - „ori referiri la trecutele ranguri ale acelora - logofeteasa, stolniceasa, vorniceasa” etc. (moartea soțului o poate atesta - deși nu întotdeauna - și acel biv pus înaintea rangului). într-un hrisov, datat 9 martie 1491, Ștefan cel Mare întărește preotesei popii Petrea un sat cumpărat de aceasta de la Ileana, fiica lui Moisăi, nepoata popii Micu: „Io Ștefan voevoda. Venit-au, înainte noastră și înainte boiarilor noștri, Iliana, fata lui Moisăi, nepoata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vestemeanu „un loc de cumpărătoare de la jupâneasa Stanca hătculeasa, ce este pe lângă un loc al sfinției sale, cumpărat de la Chirca Hulubescu, ce e pe lângă vale”). Ștefan cel Mare a avut de-a face, notărând, cu multe vânzări și cumpărări. Defilează în hrisoavele sale multe nume de văduve care vând (Greaca, fiica lui Rusu, Marușca, fiica lui Oancea Dolgescul, și Mușa, fiica lui Manciul, Armanca, soția lui Mihăilă Lopatinschi, Ann, sora lui Dobrul logofăt, Cerna, fiica lui Baba de la Trotuș [ultimele două vor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moștenesc și dăruiesc (rudelor sau lăcașurilor de cult). Lista lor este foarte lungă. Sunt vândute - ziceam - cele mai felurite „mărfuri”. Cheajna vorniceasa vinde cojocarului Costandin un loc de casă în București și cumpără (Alexandru Coconul îi întărește achiziția printr-un hrisov datat 19 mai 1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de fapt, fiindcă fusese vândut de fiicele lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei au fost birari în județul Râmnicul Sărat. Deci a fugit Mandea cu asprii domnești de haraci, cu 88.000, peste Dunăre, la Mircea voievod”. Dându-i satul, urmașii lui Mandea „s-au plătit de către Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea). Complicată viața văduvelor... Spectrul sărăciei: confiscarea averii Răzbunările Voievozilor nu se încheiau mereu cu suprimarea adversarilor. Urmașii „hiclenilor” și ai inamicilor (dușmani „din vremea boieriei” - cum zicea cronicarul) de tot soiul (uciși sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
réle” - unul „românesc” (Stroe vornicul Leurdeanul) și altul „grecesc” (Dumitrașcu țarigrădeanul, văr al lui Constantin Cantacuzino), pe care Stoica Ludescu nu ostenește să le împroaște cu blesteme. Și a urmat ziua de 20 decembrie a anului 1663 (relatată și în hrisovul lui Antonie Vodă din Popești): „Și așa de năprasnă, neștiind Constantin postelnicul nimic, au trimis noaptea de l-au luat de la casa lui den București, de l-au dus la sfănta mănăstire Sneagoval, și acolo l-au omorât, în ziua
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzinii exploatează toate circumstanțele favorabile și, în clipa când pe tron urcă un Voievod care le era obedient, Antonie Vodă din Popești, ei deschid un proces (ideea de „judecată dreaptă” este primordială) contra celor vinovați de uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino. „Hrisovul de îndreptățire”, emis ulterior de cancelaria voievodală - un soi de prezentare a împrejurărilor, a lucrărilor din „divanul cel mare”, a sentinței și a comutării ei, ne spune că actul urmașilor postelnicului (îi enumeră: „dumneaei jupăneasa Elina, ce au fost jupăneasă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întreaga afacere într-o manoperă, dominată de nesiguranță, zdrobitoarele dovezi fiind învăluite într-o ambiguitate generatoare de îndoieli) se apropia - la șase ani de la crima făptuită la Mănăstirea Snagov - de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a fiului Domniei mele, Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte și să ia cinul călugăresc”. Și sentința a fost comutată: în locul pedepsei capitale, osânda era expunerea infamantă și călugărirea. Numai că - ne spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire lor și coconilor lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să fi contat ei pe asprimea inflexibilă a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu în campanie diabolică și cu auxiliari specifici: despre o unguroaică se spunea (Șarolta Solcan, p. 263, trimite la o cercetare maghiară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de vii ca pre Datan și Aviron; să-i lovească cutremurul lui Cain și bubele lui Ghiez; copii lor să rămâe săraci și femeile lor văduve [subl. mea], și toată averea lor să fie jăfuită, și casele lor întru răsipire... Hrisovul mitropolitului Ștefan, datat (ca și al lui Matei Basarab) 18 ianuarie 1652 împotriva lui Stroe Leurdeanu și a celorlalți „furi fățișați”, este o carte de blestem, în care imprecația, lăsată ca o moștenire grea („[...] pre unii ca aceia [este vorba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci domnești: „Iar după aceea a venit jupanița Maria înaintea domniei mele” - scria pisarul lui Radu de la Afumați într-un hrisov dat la Târgoviște, la 24 iulie 1525 - „de a întocmit averile ei, care sânt mai sus scrise...” 524) trebuiau redactate - preciza Antim Ivireanul în citatele Mijlociri, accentuând, de fapt, ideea de responsabilitate - „când sânt mințile omului întregi iară nu când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Viteazul, răpusă de molima care a înspăimântat Brașovul în 1603 557. Bolnavii de lepră (li se spunea mișei, gubavi ori calici), dimpotrivă, erau ei cei izolați spre a se împiedica extinderea infestării. Se vorbește despre astfel de locuri în hrisoave încă din vremea lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanul. Un act din timpul lui Matei Basarab, datat în 1639, amintea de un „câmp al mișeilor” de lângă Câmpulung (o „rezervație” dată calicilor, potrivit tradiției, încă de Negru Vodă - „un loc de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 261-263; Șarolta Solcan, op. cit., p. 235. 143. Vezi Ghe. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucureștilor [reedit.], 1998, București, p. 479; Șarolta Solcan, loc. cit. 144. D.R.H. B. țara Românească, vol. III, p. 259, actul nr. 217. 145. Ibidem, vol. III, pp. 260-261, hrisovul nr. 219. 146. DRH. A. Moldova, vol. XXII, actul nr. 298. 147. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXXV, pp. 10-11, doc. nr. 9. 148. D.R.H. B țara Românească, vol. XXI, p. 11, doc nr. 9. 149. Acte judiciare..., București, 1973, pp. 43-44
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 173-174, doc. nr. 7. 523. D.R.H. B țara Românească, vol. I, doc. nr. 240. 524. Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 147-150. 525. Violeta Barbu, op. cit., p. 163; Șarolta Solcan, Femeile..., pp. 98-99; Aurelia Sacerdoțeanu, „Din arhiva mănăstirii Cozia”, în Hrisovul, 1941, pp. 76-77. 526. în D.R.H. B. țara Românească, vol. XXX, doc. nr. 141. 527. Violeta Barbu, op. cit., p. 163. 528. „Diata Mariei Diicul Bengescu”, tipărită de N.Al. Boilescu, în Arhivele Olteniei, XX, ianuarie-decembrie 1941, nr. 113-118, p. 81; vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără gânduri, fără plângeri” (Anahoree). Totuși, în ultima sa scriere în versuri, Hrisovul clipelor („o parabolă în ton de baladă”, publicată întâi în revista „Ethos”, Paris, 1975), poetul mistic, halucinat și cețos, aproape unic în literatura română, revine la reveriile medievale, imaginând o stranie întâmplare tragică la o curte voievodală, ca o ilustrare
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]