392 matches
-
scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având 1171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Luca, parte pe care apoi o dăruia slugii sale Stanciul și surorilor sale. În secolul al XVI-lea părți din Botoșenița ajungeau proprietate a uricarului Cârstea Mihăilescu, iar în secolul al XVII-lea aceleași părți erau în proprietatea lui Vasile Hulubei și a rudelor sale, familiile Tăcu și Ciornei. După ocuparea nordului Moldovei de către habsburgi (1775), granița dintre Bucovina și Moldova trecea prin acest sat, cu timpul din satul Botoșenița Mare desprinzându-se satul Tăcu (azi Botoșanița Mică, comuna Grămești). Proprietățile
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
a rudelor sale, familiile Tăcu și Ciornei. După ocuparea nordului Moldovei de către habsburgi (1775), granița dintre Bucovina și Moldova trecea prin acest sat, cu timpul din satul Botoșenița Mare desprinzându-se satul Tăcu (azi Botoșanița Mică, comuna Grămești). Proprietățile familiei Hulubei vor ajunge în urma unor vânzări sau moșteniri la familiile Malinescu, Repta și Canter. Biserică veche din satul Botoșanița Mare este considerată a fi ctitorie a mazilului Toader Hulubei care în anul 1763 a ridicat o biserică din lemn de stejar
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
Mare desprinzându-se satul Tăcu (azi Botoșanița Mică, comuna Grămești). Proprietățile familiei Hulubei vor ajunge în urma unor vânzări sau moșteniri la familiile Malinescu, Repta și Canter. Biserică veche din satul Botoșanița Mare este considerată a fi ctitorie a mazilului Toader Hulubei care în anul 1763 a ridicat o biserică din lemn de stejar. Construcția a fost realizată de meșteri populari. Biserică nouă a fost construită din lemn de brad în anul 2002. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Botoșanița Mare
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
Fizică Atomică (IFA), la Măgurele s-a inaugurat primul reactor nuclear VVRS, un reactor de fisiune, și primul ciclotron U120 din Europa de est, de fabricație sovietică, instalate în afara Uniunii Sovietice. Continuatorul său este IFIN - Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Prin Hotărârea nr. 418 din 25 aprilie 2002 s-a decis oprirea definitivă în vederea dezafectării a Reactorului nuclear (RN) VVR-S de cercetare și producție de radioizotopi din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
Horia Hulubei”. Prin Hotărârea nr. 418 din 25 aprilie 2002 s-a decis oprirea definitivă în vederea dezafectării a Reactorului nuclear (RN) VVR-S de cercetare și producție de radioizotopi din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), București-Măgurele. Ca urmare, s-a hotărât și dezafectarea reactorului nuclear de cercetare VVR-S Măgurele (care funcționa după o tehnologie sovietică) și repatrierea în Federația Rusă a combustibilului nuclear ars de tip S-36 utilizat în reactorul VVR-S
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
acordat în 1924 titlul de „doctor honoris causa”, iar Academia Română l-a ales printre membrii ei titulari 1926. Dintre numeroșii săi studenți și discipoli, ale căror studii și cercetări le-a îndrumat, printre cei mai cunoscuți s-au numărat Horia Hulubei, Alexandru Cișman, Radu Cernătescu și Raluca Ripan, Tudor Ionescu, Cezar Parteni sau C. Mihul. Prieten din tinerețe cu Garabet Ibrăileanu, Dumitru D. Pătrășcanu, C. Stere, Mihai Carp, Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, a făcut parte din prima grupare a revistei "Viața
Petru Bogdan () [Corola-website/Science/307117_a_308446]
-
puși de acesta. În ședința Biroului Organizației UTC, unii elevi propun schimbarea lui Șerban din funcția de secretar al organizației, iar Dana, în calitate de reprezentantă a comitetului UTC, afirmă că acesta este malițios și individualist. Șerban este înlocuit astfel cu Vlad Hulubei (Cătălin Păduraru) și își exprimă nemulțumirea că nu a fost susținut de iubita sa, punând mai presus interesul personal față de interesul clasei. Cei doi iubiți se despart. Pentru a se apropia de Dana, Mihai începe să studieze șahul pentru a
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
la "Brookhaven Național Laboratory". Aici lucrează în cadrul grupului de structură nucleară la High Flux Beam Reactor. În anul 1997 ajunge profesor la Universitatea Yale. Din 2004 ocupa postul de director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei".
Nicolae Victor Zamfir () [Corola-website/Science/307381_a_308710]
-
statul său natal, Virginia, si sa aiba simbolul chimic Vi sau Vm. În 1934, H. G. MacPherson de la Universitatea Berkeley a demonstrat ineficacitatea dispozitivului folosit de Allison și că el nu a descoperit, de fapt, nimic. În 1936, fizicianul român Horia Hulubei și colegul său francez Yvette Cauchois au analizat, de asemenea, polucitul, de această data folosindu-se de aparatul lor de rezoluție înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
său francez Yvette Cauchois au analizat, de asemenea, polucitul, de această data folosindu-se de aparatul lor de rezoluție înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se putea gasi în natură, si ca Hulubei observase de fapt liniile de raze X a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin, câștigător al Premiului Nobel și mentorul lui Hulubei a susținut că moldaviul este
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
a mercurului sau a bismutului. Hulubei a insistat că aparatul sau cu raze X și metodele sale erau prea precise pentru a face o astfel de greșeala. Din această cauză, Jean Baptiste Perrin, câștigător al Premiului Nobel și mentorul lui Hulubei a susținut că moldaviul este adevăratul eka-cesiu, si nu "franciul" descoperit de curând de către Marguerite Perey până când ea a fost demonstrată adevărată descoperitoare a elementului 87. Eka-cesiul a fost descoperit în 1939 de către Marguerite Perey de la Institutul Curie din Paris
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
în misiune diplomatică. Marin a făcut studiile școlare, universitare și post-universitare în România, obținând titlul de doctor în fizică, în anul 1977, la "Institutul Central de Fizică" (redenumit ulterior ""Institutul național de cercetare și dezvoltare fizică și inginerie nucleară Horia Hulubei"").
Alexandru Marin () [Corola-website/Science/313946_a_315275]
-
Bogdan, boierul poet Costache Conachi (1777-1849), care-și avea casele în apropierea acestei biserici. Totuși, într-o însemnare pe catapeteasmă, aflată în altar, se spune că biserica actuală a fost construită cu stăruința preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), cu ajutorul famiiilor Alexandru Hulubei și Tăutu, precum și al "poporănilor". Catapeteasma bisericii, strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
spune că biserica actuală a fost construită cu stăruința preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), cu ajutorul famiiilor Alexandru Hulubei și Tăutu, precum și al "poporănilor". Catapeteasma bisericii, strana arhierească, amvonul și alte obiecte de mobilier au fost făcute cu cheltuiala unui anumit Alexandru Hulubei. Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
Catapeteasma bisericii datează din 1858, având următoarea inscripție: "Această sfântă catapeteasmă și alte lucruri sfinte, precum și Sfântul Prestol, masa de proscomidie, amvonul, strana arhierească și alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Alexandru von Hulubei în anul 1858 iulie 3. Onoraților preoți care după vremi se vor învrednici a sluji în acest sânt locaș, vor lua osteneala a pomeni numele lui Alexandru și tot neamul Hulubesc și Tăutulesc pe care Dumnezeu îi cunoaște. Costul mai
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
(prescurtat CdF) este un buletin de informare de tip "newsletter", publicat de "Fundația Horia Hulubei" și Societatea Română de Fizică. Destinat inițial fizicienilor, el acoperă în prezent un domeniu larg de autori și cititori, apărând cu subtitlul "„ își propune să se adreseze întregii comunități științifice/universitare din țară și diaspora!”". "CdF" apare de la 15 iunie
Curierul de Fizică () [Corola-website/Science/315950_a_317279]
-
a prevederilor legislației naționale și comunitare privind ajutorul de stat, sumele necesare finanțării valorii totale a Proiectului paneuropean de cercetare «Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)», al cărui beneficiar este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară «Horia Hulubei» - IFIN-HH. ------------ Alin. (3^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 121 din 22 decembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 29 decembrie 2011. (4) În bugetele instituțiilor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 3 iunie 2009 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273134_a_274463]
-
Partid Comunist Român , să semneze o scrisoare deschisă care cerea condamnarea alianței României cu Germania nazistă. Conform activistului comunist Belu Zilber, care a luat parte la această acțiune, Sadoveanu, ca și prietenii săi, intelectualii Dimitrie Gusti, Simion Stoilow și Horia Hulubei, a refuzat să semneze acest document. Tot conform lui Zilber, Sadoveanu își motivează acest refuz din cauză că el considera că acea scrisoare nu trebuia să fie adresată lui Antonescu, ci Regelui Mihai. Totuși, "Păuna-Mică" a fost una din puținele lucrări în
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]