580 matches
-
timp. Toți privitorii sunt fascinați de superba panoramă așternută la picioare. În față orizontul colorat discret, în spate, curtea mănăstirii Golia cu iarbă mătăsoasă și multe flori. În grupul numeros, doi venerabili admiratori, doi magiștri, universitarii Const. Ciopraga și Al. Husar, tributari bătrânei Cetăți pentru că aici au profesat și au creat. Acum, de la vârsta înțelepciunii lor, totul pare simplu și frumos, atât de simplu încât lucrurile complicate ale vieții parcă nici nu au fost, s-au pulverizat, au dispărut. Acum, ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
strălucire în exprimare pentru a trezi interesul asistenței. Iașul de azi s-a bucurat și se bucură încă de asemenea critici, gândindu-ne acum la doar câțiva dintre ei: Dan Hăulică, Nicolae Țațomir, Radu Negru, Valentin Ciucă, Cl. Paradais, Al. Husar, Gheorghe Macarie, Val Gheorghiu (el însuși un mare pictor), Gloria Lăcătușu, Mihai Păstrăguș, Traian Mocanu (el însuși mare pictor), Dana Baran, Grigore Ilisei, Petru Bejan, Emil Iordache, Aurel Istrati, Hortensiu Aldea, Emanuela Ilie, D.N. Zaharia. Lăsăm imaginația să zboare, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
adâncă impresie de armonie și echilibru. Iașul mi-a apărut atunci ca un spațiu al culturii și spiritualității naționale, așa cum îl știam. Păstrez această imagine ca o zestre morală, inalterabilă, a vârstei adolescenței, cu evlavie aproape în sufletul meu. (Alexandru HUSAR) În cele peste 500 de lucrări de specialitate ale mele, sigur că am popularizat știința românească, inclusiv știința ieșeană. Am dus faima Bibliotecii seminarului de matematică a Universității din Iași. Biblioteca acestui seminar, fondată încă de pe vremea lui Al. Myller
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
HITLER, Adolf, 163 HODOȘ, Nerva, 117 HOKUSAI, K., 225 HOLBAN, Ioan, 98, 114, 124, 153, 156, 259 HÖLDERLIN, Fr., 106 HOMER, 20, 51, 56, 105, 194, 239 HORAȚIU, 58 HUGO, Victor, 20, 58, 90, 194 HURJUI, Ion, 74, 91, 256 HUSAR, Al., 79, 112, 152 HUXLEY, Aldous, 20 I IACOB, Despotul, 47 IACOB, Gheorghe, 256 IACOB, Lidia, 114 IACOB, Stamati, mitropolit, 48, 160 IACOBAN, Radu Mircea, 124, 256, IANCU AVRAM, 68 IANCU, Vasile, 256 IBRĂILEANU, G., 25, 64, 65, 71, 81
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
critică media 392 Mass media și activismul cultural 393 Mass media și politicile culturale 395 NOTE 398 Referințe bibliografice 399 În aceeași colecție au mai apărut: Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică Alexandru Husar, Ideea europeană Jean Borella, Criza simbolismului religios Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute. Sate amenințate Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident Petru Ioan, Logică și filosofie Anton Adămuț, Filosofia substanței I. Saizu ( Al. Tacu, Europa economică interbelică Jean-No(l Jeanneney
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Antanta, Dumitru Preda Colecția MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Morminte vii 3. Helen Keller, Povestea vieții mele 4. Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi 5. Stelian Tănase, Ora oficială de iarnă 6. Nicu Păun, Muntele suferinței 7. Marcel Petrișor, La capăt de drum 8. Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
largă pentru fiecare dintre ele. Fapt este că nu se potrivesc prea bine. Avantajul crezului devenit casă: compactarea. Inconvenient: religia patriotică. Pentru a-și manifesta credința sa în Dumnezeu, omul credincios înalță drapelul regimentului și pornește s-o facă pe husarul pe acoperișuri. 3. Aceste locuri în care Spiritul ostenește Și ieșind din templu, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
principi de asemenea și au fugit cu ei dincolo de munți”. Din scrisoarea lui Pannonius aflăm cum a început bătălia: „Atunci acel Ștefan Voievod, de cu noapte, pe la somnul dintâi, a năvălit un iureș aprig peste oastea Domnului Rege, astfel că Husarii care lucrau în străjile dinafară, din patru părți, de-abia dacă au putut da de știre înlăuntru. Siculii (secuii) care păzeau căile târgului, de asemenea, din patru părți, nu au putut să facă față iureșului Valahilor, ci mulți dintre ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit oastea în trei coloane, una sub comanda sa, alta sub comanda lui Vlaicu, unchiul domnului și o a treia sub comanda vornicului Crasnăș. Înfrângând rezistența husarilor și secuilor, care păzeau intrările în târg, a început înaintarea spre centrul târgului, pe două coloane, după cum bine a observat Bonfinius, fiecare coloană fiind organizată în formă de pătrat (de careu, în termeni moderni) pentru a face față atacului venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Valea Albă și au biruit atunci blestemații turci și cu muntenii cei hicleni. Și au căzut acolo vitejii cei mai buni și nu puțini boieri mari, și oștenii cei buni și tineri, și oastea cea bună și vitează, și tineri husari viteji s-au prăpădit atunci.” În pisania bisericii de la Războieni, înălțată în 1496, se arată că au fost înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
categorie de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările și la domnii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși, cînd au aflat că au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și boieri „și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în lupta de la Războieni presupune existența unei unități destul de însemnată din armata lui Ștefan cel Mare. Curțile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în lupta de la Războieni presupune existența unei unități destul de însemnată din armata lui Ștefan cel Mare. Curțile boierești. Documentele moldovenești din secolul al XV-lea, referitoare la domeniul boieresc, menționează în mai multe cazuri existența unor curți boierești. Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un feli de nebuneală; când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
p. 38.) La sfârșit, ajunsese într-o stare așa de tristă, încât moartea i-a fost o dezlegare fericită. plimbările lui mackensen Revenind de la spital la ora 12, întâlneam regulat pe mareșalul Mackensen care se ducea la Șosea, în uniforma husarilor morții, precedat de trei călăreți, însoțit de doi ofițeri și urmat de patru ordonanțe călări. Era acea escortă menită să ne inspire respect mai mare sau o probă de marea teamă ce-i era de populația nenorocită a Bucureștilor? După-amiază
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
suveranilor și oficialităților, în fața statuii lui Mihai Bravul. Regele și regina în albastru orizont, cu căciulile mari de blană(Ibidem, 1937, p. 387: căciulile... „urâte și nesuferite“.), pe care eu nu le puteam suferi, mai ales după ce văzusem pe ale husarilor morții, cu aceeași formă. Vânătorii erau în haine de campanie, cu cascul plin de praf, păreau că sosiseră din lupte; drapelele toate, de la cele vechi, veterane din 1877 până la ultimele, țintuite la Iași; delegațiile din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
129 134 Hâncu, Aurel : VIII, 124 Hedeș, Daniela : VI, 127 Henegariu, N. : VII, 58-61 Herescu, N.I. : V, 70 Horia, Vintilă : VIII, 156 Horvat, Săluc : II, 33 35; VII, 236-239; X, 34 39 Horvath, Edith : VI, 127 Hulubaș, Adina : VIII, 126 Husar, Al. : V., 47; VI, 101 107 I Ianoși, Ion : II, 126 128 IladeCostea, Monica : III, 197 200 Iliescu, Ion : III, 212 215 : VII: 262 265 Ilis, Florina : X, 27 33 Ioanicescu, Sergiu : VII, 112 113 Ionel, Aurelia : IV, 173 175
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001, 285 p. (Eminesciana. Serie nouă; 3) * HUSAR, Al. Pro Eminescu. Iași: Junimea, 2001, 296 p. (Eminesciana. Serie nouă; 4) * LIVESCU, Cristian. Întâiul Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
281; 282; 310 Zaimis, Thrasyvaulos, 238 Zara, vezi Zadar, 33 Zeta, 29 Zrinski, Peter, 134 Zvonimir, rege al Croației, 35 În aceeași colecție 1. * * *, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident 10. Petru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]