1,549 matches
-
lăsați de P pe televizor. Sunt toți. Dau bună ziua și-l lasă singur pe P. Or să vină mai târziu, cu vreun motiv, acolo, să-i vadă nevasta. E opt fără un sfert. A venit Buzilă. Sunt frumoase de adevărat iepele. P le privește cu drag și mirat. Se urcă-n căruță, e îmbrăcat în costum negru, puțin uzat, cămașă albă, papion și pălărie așezată șmecherește pe cap. - Diiii, fetele mele, diiiii! șuieră P. Iepele se-aruncă într-un galop nebun
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
venit Buzilă. Sunt frumoase de adevărat iepele. P le privește cu drag și mirat. Se urcă-n căruță, e îmbrăcat în costum negru, puțin uzat, cămașă albă, papion și pălărie așezată șmecherește pe cap. - Diiii, fetele mele, diiiii! șuieră P. Iepele se-aruncă într-un galop nebun. Buzilă abia reușește să se ferească, își face cruce. Câinii vecinilor aleargă în urma căruței și mușcă furioși praful stârnit de roți și copitele iepelor. A ieșit din sat, acum se îndreaptă spre oraș. - Ho
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
așezată șmecherește pe cap. - Diiii, fetele mele, diiiii! șuieră P. Iepele se-aruncă într-un galop nebun. Buzilă abia reușește să se ferească, își face cruce. Câinii vecinilor aleargă în urma căruței și mușcă furioși praful stârnit de roți și copitele iepelor. A ieșit din sat, acum se îndreaptă spre oraș. - Ho, fetelor, ptrrr, ho, ho! zise P. Și-a aprins o țigară și se uită, așa, lung, în zare. Era opt și un sfert. Fix. Un câine urla, singur, așa, de
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
zise P. Și-a aprins o țigară și se uită, așa, lung, în zare. Era opt și un sfert. Fix. Un câine urla, singur, așa, de nebun. O lumină galbenă coborâse din cer. P a coborât din căruță, a deshămat iepele, le-a împiedicat cu funia hamului și le-a dat drumul pe islaz. Apoi, hotărât, se-ndreaptă, fără a mai întoarce capul, spre oraș. Nu se va mai întoarce niciodată în acest sătuc, prăfuit și uitat de lume.
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
surd din depărtare, Si pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Cănd foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Si nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc ades cu botul în trifoi
CAI BĂLANI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/348715_a_350044]
-
clopotele bisericii bat, fiind foarte solicitant din punct de vedere vocal, deoarece se cântă afară, în aerul ,,tare” al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
urmat. Dacă observați un viciu disciplinar nu interveniți cu forța sau cu explicații plictisitoare. Atrageți atenția copilului printr-o discuție cu alt subiect și repetați corect, puțin ostentativ, ceea ce el a făcut greșit. Cu ale cuvinte bateți șeaua să înțeleagă iapa. Orice aluzie stârnește spiritul de frondă. Un copil isteț ar răspunde unui sfat repetat prea des cu „fă ce face popa nu ce spune” Deși ar pare obraznic, un asemenea răspuns este în cadrul disciplinei. Apropo de popă. Copilul, din cea
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
prin Cercul uriașilor de pe Înălțimile platoului Golan, via CCCW5 și m-am întors prin CCCA2-SRI-UTA...în Triunghiul Brațările radionice din Ceasul solar cu Cuc de andezit din Sarmisegetuzza Regia Colonia Ulpia Traiana! Da, exact! În Cinci Minute și 32 de Iepe de Secunde facem Consacrarea, pregătim Spirala SSS5, începem Acțiunea F3 - Tripleta dublă...Joc deschis-încheiat...prin Iocario serio din A3-SOL-stițal la P4 (Alianța de Acțiune și Aliniere a Planetelor...Fetelor, notați bine Codurile să nu mai greșiți iar...Preotesele Soarelui din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
apropiate de poveste, pe care eu le corectam. Eram „scutiți” de povestea care ne făcea o deosebită plăcere, când mama era obligată să ne „povestească” pilde despre repercusiunile neîndeplinirii sarcinilor curente pe care fiecare le avea. Bătea șeaua ca să înțeleagă iapa. A doua zi ne făceam patul cu grijă, udam florile iar jucăriile erau seara la locul lor pe raft. Eu aveam cinci ani. Lipsa de poftă de mâncare nu se sancționa. Pur și simplu masa era sărită. Ciar un moft
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
silit să aplice dreptatea, în bunătatea lui. Ați văzut filmul „Cine leagănă copilul?”, unde arată foarte clar ce se întâmplă cu memoria genetică a uterului. Savanți ruși și americani au făcut experimente, au încrucișat armăsarul cu zebra și zebroiul cu iapa și, după cinci ani de zile, nu au reușit nimic. După alți cinci ani, iapa a fătat un mânz zebrat, iar zebra, un mânz nevărgat. - Părinte Nicolae, cum s-ar traduce acest experiment? - Sfântul Apostol Pavel reia textul din Vechiul Testament
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
foarte clar ce se întâmplă cu memoria genetică a uterului. Savanți ruși și americani au făcut experimente, au încrucișat armăsarul cu zebra și zebroiul cu iapa și, după cinci ani de zile, nu au reușit nimic. După alți cinci ani, iapa a fătat un mânz zebrat, iar zebra, un mânz nevărgat. - Părinte Nicolae, cum s-ar traduce acest experiment? - Sfântul Apostol Pavel reia textul din Vechiul Testament și îl comentează, zicând, va lăsa omul pe tatăl și pe mama sa și se
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul fuștel că și practica de a face Minciunica. Observăm în cazul prezentat
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Să trăiască! Într-adevăr, a trăit destul de mult, aproa- pe 90 de ani. A avut norocul să scape viu și nevătămat din război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei din Capu’ Satului călare pe Bălana, el - mic, iapa - mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei din Capu’ Satului călare pe Bălana, el - mic, iapa - mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine, mă, prăpăditule, de ce n-îi fi ven’t șî tu cu o vacă, dădeam
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Uraaa! Să trăiască! Într-adevăr, a trăit destul de mult, aproape nouăzeci de ani. A avut norocul să scape viu și nevătămat din război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei călare pe Bălana, el mic, iapa mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei călare pe Bălana, el mic, iapa mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine, mă, prăpăditule, de ce n-ai ven’t șî tu cu o vacă, dădeam lapte
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
doi dintre băieții lui nea Ilă, mașina l-a surprins - cum altfel decât bătându-se, se-ntâlnise cu câinele lui Ion Rebegel, zis Răbăgel, care venea din Chiceră de la oi coco- țat pe căruța lui veche, trasă de Baba, o iapă chioară, și bineînțeles că a trebuit să se bată cu el. Vlăduț i-a supraviețuit aproape un an, mu- rind de moarte bună, așa cum am arătat mai înainte. Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (VI) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
-său cu trei ani - medic rezident-gastroenterologie în Cluj Napoca, ambii căsătoriți și la casele lor; ba, mai mult, în ziua de Bobotează a anului 2012, fata i-a dăruit și o nepoată splendidă... Acum, părinții lor tot „băteau șaua să priceapă iapa” cum că soră-sa, deși mai mică, i-a luat-o înaintea băiatului, uite - deja are o fetiță grozavă, el ce păzește? Copilăria... copiilor lor a fost presărată cu multe momente buclucașe, unele chiar stânjenitoare pentru părinți... Înainte de a se
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia, nevasta lui Răbăgel, cel cu Baba, iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia, nevasta lui Răbăgel, cel cu Baba, iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat:- Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
-său cu trei ani - medic rezident-gastroenterologie în Cluj Napoca, ambii căsătoriți și la casele lor; ba, mai mult, în ziua de Bobotează a anului 2012, fata i-a dăruit și o nepoată splendidă... Acum, părinții lor tot „băteau șaua să priceapă iapa” cum că soră-sa, deși mai mică, i-a luat-o înaintea băiatului, uite - deja are o fetiță grozavă, el ce păzește? Copilăria... copiilor lor a fost presărată cu multe momente buclucașe, unele chiar stânjenitoare pentru părinți... Citește mai mult
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
-său cu trei ani - medic rezident-gastroenterologie în Cluj Napoca, ambii căsătoriți și la casele lor; ba, mai mult, în ziua de Bobotează a anului 2012, fata i-a dăruit și o nepoată splendidă... Acum, părinții lor tot „băteau șaua să priceapă iapa” cum că soră-sa, deși mai mică, i-a luat-o înaintea băiatului, uite - deja are o fetiță grozavă, el ce păzește?Copilăria... copiilor lor a fost presărată cu multe momente buclucașe, unele chiar stânjenitoare pentru părinți...... XIX. HOBZOAICA ȘI
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ai putea din naivitate să crezi Că doar într-o pictură abstractă Capra se dilată și contractă Ca o armonică: centimetru cu centimetru Măsurată cu dinamometru; Capra aceasta, adică strada O străbat mereu camioanele Ghinioanele, lighioanele Ca o herghelie de iepe sirepe Făcând atâta gălăgie Că nu mai poți să dormi de astenie Da' ce-mi pasă mie Care am spus atât cât am spus Care am spus exact ce am vrut Și-acum plec cu strada la păscut? Referință Bibliografică
STRADA, CAPRA ŞI MERIDIANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366780_a_368109]
-
ceasornicar muribund). În Nici-Nu-Știu-Cum-Să-Le-Zic Ioan Marinescu-Puiu abordează sinonimele dândule sensuri și noi înțelesuri;Eu nu tăgăduiesc, eu infirm!(Un olog la anchetă).Aici, autorul dă verbului infirm sens de substantiv adjectival,sau Îl cunosc ca pe un cal breaz(O iapă),aici substantivul cal și adjectivul breaz devin împreună un adjectiv pentru o persoană eliptică din propoziție.Adică,un ins cu comportări ne civilizate care încalcă morala socială. Un alt ciclul interesant este Expresii din cotidian unde personajele fiind oameni ,lucruri
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
fel, ai dreptate, mă cunoaște aproape toată America. - Ca pe-un cal breaz. - Bun... Deci eu, John Parker, măgarul de mine ca un cal breaz ce sunt, n-am altceva mai bun de făcut decât să călăresc o prăpădită de iapă pe-o vreme ca asta și să-ți mai fac și ție zile fripte. - Rătăcim aiurea prin ținuturile astea blestemate fără să știm măcar ce vrem. - Dacă tu nu știi, eu știu. Și mai tacă-ți fleanca, de nu vrei
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]