691 matches
-
de la 14 septembrie: la 9 martie, 29 iunie și 8 noiembrie. Târgul avea loc săptămânal, de obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare duminică și opt iarmaroace peste an”. La 15 septembrie 1861, Mihail Kogălniceanu trimitea o nouă cerere, din care aflăm dorința de a se înființa zi de târg și iarmaroace pe moșia sa, Drânceni. Se precizează ziua de 14 septembrie, ca zi de iarmaroc la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare duminică și opt iarmaroace peste an”. La 15 septembrie 1861, Mihail Kogălniceanu trimitea o nouă cerere, din care aflăm dorința de a se înființa zi de târg și iarmaroace pe moșia sa, Drânceni. Se precizează ziua de 14 septembrie, ca zi de iarmaroc la Huși. El a protestat față de refuzul Prefecturii ținutului Fălciu de a înființa iarmarocul la Drânceni. După ce a demonstrat că, în noile condiții istorice (după Unirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
opt iarmaroace peste an”. La 15 septembrie 1861, Mihail Kogălniceanu trimitea o nouă cerere, din care aflăm dorința de a se înființa zi de târg și iarmaroace pe moșia sa, Drânceni. Se precizează ziua de 14 septembrie, ca zi de iarmaroc la Huși. El a protestat față de refuzul Prefecturii ținutului Fălciu de a înființa iarmarocul la Drânceni. După ce a demonstrat că, în noile condiții istorice (după Unirea Principatelor) era necesară aplicarea principiului libertății comerțului și a funcționării instituțiilor moderne ale statului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din care aflăm dorința de a se înființa zi de târg și iarmaroace pe moșia sa, Drânceni. Se precizează ziua de 14 septembrie, ca zi de iarmaroc la Huși. El a protestat față de refuzul Prefecturii ținutului Fălciu de a înființa iarmarocul la Drânceni. După ce a demonstrat că, în noile condiții istorice (după Unirea Principatelor) era necesară aplicarea principiului libertății comerțului și a funcționării instituțiilor moderne ale statului, cererea lui Mihail Kogălniceanu a fost aprobată. La Huși, în 1852 existau patru piețe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cramă-model, cu o capacitate de 30 de vagoane. În fiecare an, erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi. În fiecare an erau organizate târguri (iarmarocul): în Huși, la 14 septembrie, la marginea orașului, pe platoul Dric, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23 iunie și în Răducăneni la 29 august. În cuprinsul județului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
duceam într-o amețeală, într-o osteneală a nervilor și a minței, și de multe ce văzusem nimic acum nu mă mai mișca. Doream să mă aflu mai curând la loc larg, în aer liber, departe de acest zgomot de iarmaroc. Desigur, nimene nu se așteaptă să fac descrierea Parisului pe care toată lumea îl cunoaște, nici a expoziției de atunci, căci o asemine descriere ar ieși cu totul din cadrul lucrărei mele. Cataloagele și fotografiile din timpul acela sunt de față și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dat ați avut și râie... ne povestește Doamna, acest amănunt a stârnit râsete în sală; cum era pe atunci, la Fălticeni? A însemnat un contact revitalizator cu viața normală într-un oraș cu flori și bucurie. A fost și primul "iarmaroc" pe care l-am văzut, la 20 iulie, de Sfântul Ilie, o zi după aniversarea nașterii mele. Poate că de atunci să-mi fi rămas interesul față de carnavalescul existenței. A.B.În familie se vorbea ebraică în perioada aceea? În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Rosetti într-o scrisoare din 1934, despre Grigore Rosetti. Proprietarul Grigore Rosetti, stând la curtea din Filipeni și administrând singur moșia, a vrut să intensifice activitatea de schimb cu satele din jur, obținând ca în Filipeni să se desfășoare patru iarmaroace, ținute în ani diferiți. Simțindu-se bătrân și bolnav, renunță la avere în baza unui act legalizat: „Subscrisul postelnică Grigore Roset, facă știut prin aceste că de o îndelungat vreme, acum fiind tot cam bolnav și spre bătrânețe, și fiindcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românești ajung pânăă în Anglia și Franța. După 1830 începe construcția flotei românești. Primul vasă românesc, sub pavilion național, a descărcat la Constantinopol, în 1834, 100 de tone de grâu. Mărfurile de pe piața internă erau cumpărate de negustori prin bâlciuri , iarmaroace și târguri, care apoi erau exportate. Exportul șărilor Române consta mai alesă în bovine, cai, oi, lemn de construcție și cereale. În deceniul al V-lea din secolul al XIX-lea, se produce o schimbare în producția și comerțul românesc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plăteau sub prețul pieței. În Moldova intrau și negustori evrei, armeni, poloni, ruși, germani, se desfășura un activ comerț între cele trei țări românești (mărfurile meșteșugărești veneau de la sașii din Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din 1829, când, eliberați de monopolul turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost o simplă încurajare. În Piața Saint-Sulpice s-a amenajat o tabără de literatură, un fel de cantonament al diverselor case de editură, care și-au întins aici corturile și standurile. Nu este un târg de carte propriu-zis, ci un „iarmaroc” al întâlnirilor și al șuetelor între amici. Sigur, sunt expuse cărți și se expun poeții înșiși, dar locurile cele mai căutate rămân terasele cu răcoritoare, înghețată și bere. Am fost repartizați cu toții, scriitorii din Trenul Literaturii, la diverse corturi, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
același text în franceză. Traducerile au fost distribuite din timp. Majoritatea se ilustrează cu versuri, alții, mai puțini, cu proză, ca mine. Nu regret, precum în alte împrejurări, că nu sunt poet. Lecturile noastre la microfon se topesc în vacarmul „iarmarocului”. Dinu Flămând este al doilea scriitor român cu care ne întâlnim în Piața Saint-Sulpice, după Sanda Stolojan. Lucrează la Radio France Internationale și are un program foarte sever de activitate. Înțeleg că a petrecut deja câteva ceasuri în compania vechilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
crezi că noi nam dat de ea. Stimate d-le Dimitriu, rugămintea noastră nu-i foarte presantă, dar am vrea să avem informațiile până la 15 aprilie, pentru ca după data aceea să Împânzim lumea după imagini. Și-acum câteva precizări: Târg (iarmaroc) la Fălticeni, la jumătatea secolului trecut (stampă, desen, aquarelă sau lucrare plastică mai nouă, dacă nu-i altceva!). Unde a fost „fabrica de popi”? - mai este pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fond negru scot în evidență vitalitatea și intensitatea culorii. Jucăriile de lut din ținutul Xun Dezvoltarea și răspândirea acestei forme de artă populară în ținutul Xun, provincia Henan din centrul Chinei, este strâns legată de tradițiile și obiceiurile locale. La iarmaroacele prilejuite de Sărbătoarea Lampioanelor, pe data de 15 ianuarie după calendarul tradițional chinezesc și la Sărbătoarea Duhurilor de pe 15 iulie, după același calendar, se pot găsi o sumedenie de tipuri de fluiere de lut, pe care le cumpără mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a-și aprinde o altă țigară, Meșterul meu, Vasile din Fălticeni, se născuse spre sfârșitul veacului trecut, ca băiat sărac, din cauza sărăciei a fost nevoit să părăsească devreme casa tatălui său și, cum avea oarecare talent la desen, vindea prin iarmaroace iconițe pictate de el, a intrat ucenic la un zugrav de biserici, meșterul Dumitrache, pe vremea aceea a fi ucenic la un meșter însemna să stai pe lângă el câțiva ani buni până când primeai de la acesta hârtie că ai deprins meșteșugul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Frumos, ceea ce înseamnă: frumosul târg. E, într-adevăr, un punct dominat de negoț; fiecare casă e o dugheană; la fiecare intersecție, în fiecare piață, în fiecare cartier mărginaș se găsesc grupuri de cai și de vite de vânzare. E un iarmaroc permanent, cu atât mai important cu cât Târgu Frumos este singurul târg notabil cale de zece leghe de jur-împrejur; s-a format aici un centru de schimb între produsele din Moldova de sus și mărfurile ce urcă de la Galați prin
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cercetat în zadar cărțile, ziarele, monumentele, gramaticile: n-a găsit decât un amestec de forme și gânduri cosmopolite și nimic nu i-a dezvăluit spiritul adevărat și intim al poporului român. "Din întâmplare, mă preumblu într-o zi printr-un iarmaroc și deodată mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe: aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o națiune sau o colonie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme de pași; și vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
băiat; biserică; Botoșani; ca; la cabinet; cafea; calculator; către cineva; cireșe; cheamă; cheia sol; Chișinău; chitară; concert; conjuncție; continuitate; cred; curiozitate; curs; curve; dar; dă; deci; destinație; dimineața; direcția; în direcția; do-re-mi; echitabil; ei; examen; facultate; fîntînă; furat; grîu; ia; iarmaroc; ieșire; izvor; împrumută; încolo; într-o; într-acolo; joc; lacrimi; lasă; lăutari; legătură; livadă; localitate; locuință; lucru; lumina; la magazin; mall; Mamaia; la mare; mari; mata; medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota; covoare; culoare; cumpărare; cumpărător; cunoștință; cunoștințe; a da ceva pe bani; dărui; a deține; distribuie; dona; duce; dușman; economie; efort; a face bani; face bani; faliment; o floare; a fraieri; fură; galbeni; grădiniță; guraliv; ia; iarmaroc; ieftin; indiferență; inel; iphone; îmbogăți; a împrumuta; înlocuiește; înșela; întinde; lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri și schițe, note de călătorie la Athos, dar îndeosebi cu tălmăciri din rusește, precum romanele Leon Drey de Semen Iușkevici, Oblomov de I. A. Goncearov, Fără grai de Vladimir Korolenko), Dragoș Protopopescu (Iarmarocul metehnelor, „Maid of Ceylon”). Cu versuri continuă să fie prezenți extrem de frecvent Mihai Codreanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, cărora li se alătură Al. A. Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și George Lesnea (cu numeroase tălmăciri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
târgului Botaș”? Botoșaniul este unul dintre puținele orașe ale țării care a apărut ca târg, cunoscând o evoluție extrem de rapidă și devenind unul dintre cele mai importante târguri ale Moldovei, datorită unor împrejurări extrem de favorabile, cum ar fi înființarea unui iarmaroc (care a atras numeroși străini: armeni, evrei, greci, poloneziă într-o zonă geografică aflată la răscruce de drumuri comerciale? Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafață de 4135 ha, având în componența sa 15 localități suburbane grupate în trei comune: Curtești
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și moare. Înainte de toate, P. a fost un personaj cu o viață pitorească, spectaculoasă, până la un punct chiar scandaloasă prin îndrăzneală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]