726 matches
-
sunt imbricate cu finețe în substanța estetică a unei opere, seduc în complexul proces de receptare. Corelativ, sunt de părere că starea de anxietate rafinată a lectorului este nutrită mai ales de teama în sine, reificările acesteia constituind simple prelungiri iconice, cu rol pur ancilar în coagularea reacțiilor afective. Sfidând orice canon universitar autoproclamat, cu tipică aroganță intelectuală, "respectabil", mi-am propus, măcar o dată în viață, să scriu o carte despre acel tip special de proză care, pur și simplu, ne
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
distopie The Last Man, care precedă cu peste un secol romanul I Am Legend al lui Richard Matheson) nu a înregistrat vreun succes notabil. Faima autoarei pare a se baza exclusiv pe Frankenstein. 30 Scriitorul rus a dobândit un statut iconic chiar și în muzica rock: trupa britanică Joy Division a împrumutat titlul piesei Dead Souls din romanul omonim al lui Gogol. 31 Puțini își mai amintesc, probabil, că Mérimée, însoțit de George Sand, a descoperit, în 1841, la castelul Boussac
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fotografie un instrument privilegiat pentru astfel de puneri sub semnul întrebării ale reprezentărilor noastre despre lume este tocmai acest presupus raport de emanație cu obiectul, resimțit ca activ chiar acolo unde rațiunea ne sugerează contrariul, calitatea fotografiei de semn indicial iconic.““ Se explică astfel o serie de afirmații ale lui Benjamin din Kleine Geschichte der Photographie, în care fotografia conferă obiectelor puterea magică de a „vorbi“ aparatului, prin hazardul amănuntului surprins, prin detaliul neintenționat care se insinuează în scenariul vizat de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
colorit și rafinament ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei nimfete, Salomeea. Fascinul malefic care apare în acuarela lui Gustave Moreau, Apariția, unde Salomeea fixează obsesiv capul Sfântului Ioan suspendat în sala tronului, este aici dizolvat într-o relație aproape maternală, ca în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
speculativ al exercițiului psihanlitic întreprins de Călinescu, rămâne provocatoare ideea unei sinteze a celor două limbaje artistice, pe care poetul ar întreprinde-o la nivelul liricii sale devenită plastică, simbioză teoretizată în spațiul poeziei simboliste. Surprinzătoare devine bulversarea acestei ordini iconice prin omologarea lui Adrian Maniu printre suprarealiști criticul nu-l trece totuși în această categorie în taxonomia sa -, ca utilizator al dicteului automat. Aparenta contradicție a criticului provine din sondarea unor straturi diferite din poezia lui Maniu, pentru care poemul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exprimă credința în explorare, în libertatea individuală și în misiunea specială a Americii este și imaginea extrem de populară a navei Enterprise din serialul științifico-fantastic de mare succes Starship Enterprise. Potrivit lui Nachbar și Lause, "nava Enterprise reprezintă în continuare un model iconic al Americii exact cum se vede pe sine pură, imaculată pe fundalul întunecat al spațiului, nobilă și aducătoare de pace cu puterea de a-și sprijini credințele cu acțiuni, deschizând mereu calea cu un pas înaintea noastră 15". Alte iconuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
individuală, se transformă la un moment dat în sclavie", deoarece "tirania crește în mod natural din democrație, iar cele mai grave forme de tiranie și sclavie din formele extreme de libertate"30. Ceea ce descria Socrate era mai mult decât imaginea iconică a individului în lanțuri, sclavia fizică, și mai degrabă supunerea spirituală sau manipularea minții, care ar fi una dintre consecințele libertății excesive. Desigur, opiniile lui Socrate pot fi discutate, iar suporteri și contestatari au existat dintotdeauna, însă una dintre concluziile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
personaje-actori cu figuri computerizate sau digitale. Este evident o încercare de redare a legendei prin menținerea ei la nivel mitologic (personaje fantastice, efecte inedite), dar și de traducere a ei în cultura populară contemporană (eroii mitici sunt interpretați de figuri iconice ale cinematografiei americane). Posterul filmului Beowulf (2007) Un "urmaș" de seamă al lui Beowulf este "cavalerul" din ciclul legendelor arthuriene. Apărută în secolul al XI-lea, după cucerirea normandă, literatura arthuriană este reprezentată de o serie de texte de factură
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primului etaj cu "eroii și celebritățile", cele-lalte două categorii majore din clasa artefactelor. În capitolele anterioare, am discutat despre dezvoltarea eroului și antieroului modern pornind de la arhetipuri culturale populare, în special de la cele medievale. În Evul Mediu apar și reprezentări iconice feminine, majoritatea religioase, modele de viață pentru tinerele creștine, cu un puternic impact asupra unei categorii de populație. Aceste reprezentări au constituit obiectul de studiu al cercetătorilor culturii populare și nu numai care au descris, comparat și sortat iconurile feminine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cele din urmă martirizate (de obicei decapitate). Deși culoarea părului sau a ochilor poate varia întrucâtva, fecioa-rele-martir au în comun nenumărate alte trăsături, cum ar fi "frumusețea curtenească", părul lung, blond sau auriu și o coroană pe cap116. În reprezentarea iconică a acestor fecioare există elemente comune cu imaginea Fecioarei Maria. După cum arată Kim Philips, deși Fecioara Maria a murit la șaizeci sau la șaptezeci și doi de ani, după diferiți autori, ea este înfățișată ca femeie tânără în iconografia reprezentând adormirea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
viața oamenilor, ca și când personajele ar aparține lumii reale. Poate cu scopul de a șterge granița dintre realitate și hiperrealitate, ,,zeii" din spatele politicii de creare a starurilor au transformat personajele digitale în personaje reale, ceea ce a adăugat o nouă di-mensiune imaginii iconice. Lara Croft Printre aceste iconuri digitale, Lara Croft se distinge ca fenomen surprinzător care, creat inițial de computer, depășește spațiul electronic, narativ al jocului și devine personaj real, însuflețit de un alt icon cinematografic: Angelina Jolie. Lara Croft este unul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pieței ficționale. Concepută ca figură plină de mister (în jocul video Lara nu-și privește niciodată adversarul în ochi), a fost creată, după cum afirmă Mike Ward, să existe undeva dincolo de vizibil, să fie măiastră în mișcări, dar intangibilă. Imaginea ei iconică "devine mai difuză și în același timp oferă o nouă dimensiune mitică 136". Imensa celebritate pe care Lara Croft a do-bândit-o de curând, după lansarea filmului Tomb Raider, în care rolul protagonistei este jucat de superstarul Angelina Jolie, demonstrează încă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de steagul american din fundal. Numele, Rosie the Riveter, este o însușire a titlului unui cântec popular din 1942, referitor la femei în salopete, cu unelte industriale. Contribuția lui Rockwell la această nouă imagine a femeii-bărbat este combinația de referiri iconice din portretul postmodern al androginului. După cum afirmă autoarea biografiei lui Rockwell, Laura Claridge: ,,Mare, puternică și musculoasă, cu mașina de nituit așezată provocator pe pantalonii jeans albaștri și grei, Rosie arată ca Statuia Libertății adusă la viață. [ ...] Rosie dobândește o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să-l etichetezi ca femeie sau bărbat. Ea pare mai degrabă o reprezentare umoristică a androginului, o caricatură a combinației femeie-bărbat, decât întruchiparea muncitoarei se-rioase, hotărâte să preia sarcinile de serviciu ale bărbatului. În acest sens, Rosie funcționează ca reprezentarea iconică a opozițiilor binare masculin / feminin, muncitor / soldat, ceea ce ar explica succesul imens de care se bucură și în prezent în America. Asemenea păpușii Barbie și Madonnei, Rosie a devenit un icon popular celebru, care ne "trimite" totuși, prin simbolistica sa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și femei elegante, a fost Flamingo, construit în 1945 și aflat în proprietatea lui Bugsie Siegel. Deși Bugsie a avut din cauza hotelului probleme care, i-au provocat în cele din urmă moartea, acesta și-a păstrat intrarea strălucitoare și imaginea iconică de sit imaginar, în care se poate găsi orice: jocuri, distracție, spectacol, chiar și adăpost pentru păsări și pinguini în mijlocul deșertului. Hotel Flamingo (Las Vegas) În ciuda faptului că majoritatea cărților despre Las Vegas sunt foarte măgulitoare, concentrându-se asupra unicității
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lampa lui Aladdin din O mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a fost puternic structurată de aceste coordonate. În anexa numărul 1 se găsesc câteva date din Barometrul Opiniei Publice din 2007 care sprijină aceste puncte. PNG, deși puțin important ca pondere politică, se menține în ochii publicului prin liderul său iconic printr-un așa-numit "efect de lupă". Activitățile extra-politice ale lui Becali și (omni)prezența sa mediatică sunt pilonii pe care se sprijină cariera lui politică și care îi oferă un punct de plecare pentru construirea unei eventuale platforme de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
iluminate înaltă limba engleză la proporțiile unui idiom șui generis, apt de a suprima, pe alocuri, esteticul în favoarea religiosului. În acest sens, trebuie amintită considerația lui A.C. Goodson, care, pornind de la argumentația lui Essick, potrivit căreia "formele vizionare sunt construcții iconice complexe, incorporând, dar și sublimând, limbajul natural" (Goodson, 1995, p. 10), observă că eul creator "se dispensează pe cât posibil de mașinăria limbajului, fiindcă aceasta este asociată cu înțelegerea coruptă, informată de judecățile rațiunii. [...] Imaginația este viziune imediată, iar rațiunea și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lor este adesea fragmentată. După G. Genette, "această intermitență [...] este foarte strîns legată de caracterul său prin excelență funcțional" (1987, p. 12). Trăsăturile substanțiale ale paratextului (întrebarea cum?) determină abordarea textuală a acestor elemente. Nu ținem seama aici de manifestările iconice (ilustrații) sau materiale (opțiunea de fabricare), de altfel, deosebit de semnificative în impactul paratextului asupra publicului cititor. Statutul pragmatic și funcțional al paratextului este caracteristica esențială pe care ne impunem să o abordăm. Într-adevăr, funcțiile care-i însuflețesc mesajul (întrebarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
supracopertă sau textul de prezentare, publicitatea, nota asupra ediției sau cataloagele, tot atîtea enunțuri de o anumită întindere, care au în comun statutul lingvistic al textului. Să nu uităm însă că valoarea paratextuală poate viza și alte tipuri de manifestări: iconice (ilustrațiile), pur materiale (imprimarea, fabricarea) sau factuale (vîrsta, sexul, trăsăturile particulare ale autorului...). De aici, abordarea este de ordin metodologic: vrem să dăm un conținut lingvistic la ceea ce, pentru G. Genette, constituie însăși specificitatea paratextului: aspectul său funcțional, sau, mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
activități fiind acela de a dezvolta la copii înțelegerea noțiunii de număr ca o clasă de echivalență a mulțimilor finite echipotente cu o mulțime dată. Caracterul social al dezvoltării intelectuale (după Piaget) relaționat cu specificul învățării la această vârstă - acțional, iconic și simbolic (după Bruner) conduc la formarea reprezentărilor despre număr și permit trecerea de la gândirea operatorie concretă la cea abstractă, chiar dacă nu se poate încă renunța la reprezentări materializate, obiectuale. Din aceste motive, însușirea conștientă a noțiunii de număr se
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
imaginilor oferă o mare diversitate de manifestări, "în special diferența dintre imaginile zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor"126. Pe de altă parte, Wunenburger discută despre imaginea vizuală delimitând imaginea între dimensiunea cuvântului și cea iconică. Autorul se apropie, într-un anumit sens, de viziunea lui Giovanni Sartori despre imaginile din cadrul societății contemporane, în special datorită internetului și a lumii virtuale, susținând că acestea determină pluralismul imaginilor, tumultul de imagini noi stârnind "un anumit număr de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu conceptul 496, având în același timp un puternic caracter simbolic. Accentuând rolul social al reprezentării, Moscovici susține că aceasta conduce și orientează indivizii și grupurile în acțiunile lor, întrucât reprezentările sociale rezumă înțelesul obiectelor și fenomenelor prin intermediul funcției lor iconice și simbolice, ceea ce conturează ideea că imaginea, în cadrul procesului reprezentațional, este dominată de modul ei de funcționare simbolic. Scopul reprezentărilor este de a traduce lumea înconjurătoare, de a rezolva problema necunoscutului, a nefamiliarului, problemă generată atât de conștientizarea limitelor individului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea liberă a obiectelor și exersare (indispensabile În formarea priceperilor și deprinderilor, dar și În achiziționarea primelor cunoștințe). Această modalitate este caracteristică primilor ani ai vieții. Modalitatea iconică se bazează pe imagini mai ales vizuale fără manipulare efectivă (caracteristică vîrstei cuprinse Între 5 și 7 ani). Modalitatea simbolică, atunci cînd simbolurile (cuvintele sau alte semne convenționale) Înlocuiesc imaginile, permițînd apariția conceptelor, a noțiunilor. În cadrul Învățării, se remarcă preponderența
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]