753 matches
-
490 Mențiunea colecției(R) Blocul 5 500 Note generale(R) 501 Note « cu »(R) 502 Note privind tezele de doctorat(R) 504 Note bibliografice(R) 505 Note analitice structurate(R) 506 Note privind consultarea(R) 507 Note privind scara documentelor iconografice(NR) 508 Note generice privind producția sau creația(R) 510 Nota citărilor sau a referințelor(R) 511 Notă privind participanții sau interpreții(R) 513 Notă privind genul raportului și perioada acoperită(R) 514 Note privind calitatea datelor(NR) 515 Notă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
literară în volumul publicat în 1990. În Traiectorii ale privirii autoarea reia tema descrierii literare a unor opere de artă, identificând noi conexiuni între Vermeer și Proust, Huysmans "și scrierile saturate de interioare supraîncărcate și saturate de artă [...]"65. Analiza iconografică, în calitatea ei de instrument al esteticii și istoriei artei, devine un factor care influențează evoluția culturală 66, și, mai precis, în contextul celei de a doua jumătăți a secolului XX, constituirea viziunii postmoderne 67. IV. Concluzii În cultura română
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul, Arta icoanei. O teologie a frumuseții, București, Editura Meridiane, 1993. Evdokimov, Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Editura Christiana, 1995. Evdokimov, Paul, Prezența Duhului Sfânt în tradiția ortodoxă, București, Anastasia, 1995. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, București, EIBMBOR, 1996. Evdokimov, Paul, Rugăciunea în Biserica de Răsărit, Iași, Editura Polirom, 1996. Evdokimov, Paul, Viața spirituală în cetate, București, Editura
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici!". 2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1982, pag. 170; ; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Cherecheș Mihai 1946 Pictor „Pictura pe sticlă înseamnă tratarea în imagini cu perspectivă a obiceiurilor din sat dar tot atât de bine în două dimensiuni a unor imagini iconografice sau o natură rustică. Este o evoluție a liniei și culorii după bunul plac și simțul personal, ceea ce îmi aduce trecutul mai aproape cu parfumul său.” Născut pe data de 5 februarie 1946, în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
o amplă și sistematică operă de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
care apare aici (motivul vegetal stilizat Într-un relief foarte puțin adânc și modelatura fațadelor, similară monumentelor anterioare din stuc), este reprezentată aproximativ de toate ctitoriile brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
1982, pag. 170; ; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Cherecheș Mihai 1946 Pictor „Pictura pe sticlă înseamnă tratarea în imagini cu perspectivă a obiceiurilor din sat dar tot atât de bine în două dimensiuni a unor imagini iconografice sau o natură rustică. Este o evoluție a liniei și culorii după bunul plac și simțul personal, ceea ce îmi aduce trecutul mai aproape cu parfumul său.” Născut pe data de 5 februarie 1946, în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1994, în special capitolele 2 și 3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere, prefață și note de Teodor Baconsky, Editura Anastasia f.a., București,; Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, traducere, prefață și note de Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christina, București, 1995) și John Meyendorff (Teologia bizantină. Tendințe istorice și teme doctrinare, traducere din limba engleză de pr. Alexandru I. Stan, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1996, în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
flancat de anii 1642-2002 și timbrat de legendă SINODUL DE LA IAȘI. Pe revers (fig. 25rv) o bandă reliefata, mărginita de cercuri liniare cu legenda SF. IERARH PETRU MOVILA MITROPOLITUL KIEVULUI 1596- 1645, încadrează efigia realizată după o cunoscută reprezentare iconografica a acestui înalt ierarh și mare om de cultură, plămădit din neamul românesc al Movilestilor. Medalia etalează aceeași predilecție pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor; Petru Movila apare în premieră pe o medalie românească iar reliefarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se ordonează în funcție de anumite criterii, despre care am vorbit mai devreme și la care vom reveni pe larg. Nu mă preocupă aici abordarea textului sau a imaginii în sine ca opere finite, cu identitate de "gen" literar sau de cod iconografic, ci descompunerea lor în sub-unități discursive, pe care să le putem urmări în diacronie și în sincronie; și nu doar ca fenomene izolate, ci ca martori și actori ai istoriei și ai contextelor, ai identității sau ai procesului de configurare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
formelor; la fel de necesar este să apelăm din nou la retorică, pentru a face diferența între figurile de gândire (simbolul, dar mai ales alegoria - o suită de mutații de sens) și cele clasate a fi în special de "limbaj" (lingvistic sau iconografic), cum ar fi metafora însăși. Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din rețeaua deschisă și potențial activă. Thomas și școala internațională de cercetători ai imaginarului care îi stau alături conciliază două metode afirmate în ultimele decenii în studiul imaginii, respectiv semiotica narativă și mito-critica propusă de Durand. Imaginea, fie literară, fie iconografică, are o "gramatică", o "declinare", un "stil" propriu. Figurile care polarizează imaginarul sunt: pe de o parte, metonimia și metafora − prima, prin deplasarea sensului în interiorul aceleiași rețele semantice (fiecare imagine este parte a unei structuri, dar rezumă și întregul sistem
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele iconografice, în mărturiile care descriu ceremonialurile de consacrare a puterii sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are în schimb un caracter informativ, de aceea funcția ei se situează mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vestul european pe fundalul schimbărilor socio-economice ale comunelor italiane (un model de guvernare eficientă), dar și al redescoperirii gândirii aristotelice. Contribuția inovatoare a franciscanismului (și, implicit, a reluării lui în pictură - la Giotto) a "forțat" despărțirea imaginii occidentale de canonul iconografic bizantin, precum și dezvoltarea artelor în spațiul laic și "democratizarea" spirituală și creativă. Curând, instituțiile puterii și-au găsit un aliat în noua imagine plastică religioasă, în noile științe ale timpului - în special cele juridice -, în noile mentalități, care, împreună, au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la lege și canon. Structurile acestui imaginar, pe care le regăsim oglindite în texte istoriografice, religioase, "literare" (cărțile populare, spre exemplu) și "ne-literare" (scrieri "juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau monahului (pentru codul cultural), modelul sfinților eliberatori sau al sfinților martiri (pentru codul eroicului). Acestora li se opun, într-un modul al negării, anti-modelul creștinului trădător sau al ereticului (domnitor, boier sau războinic) și anti-modelul păgânului, asimilat în programele iconografice diavolului - termen opozitiv pentru modelele religioase canonice. În al doilea palier (tipologic ca și primul), al vieții cotidiene, prezența femeii (care se remarcă în grupul "marginalilor"), deși nu este atât de bine reprezentată în texte sau imagini, se poate deduce
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate în analiza imaginii, a simbolurilor și a expresivității produselor imaginației, mai ales prin stabilirea diferențelor în raport cu motivele cu circulație mai largă în imaginar. Pentru cercetarea de față, care nu ia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
civilizația lor. Ca atare, imaginarul în sine nu traversează crize legate de forma și de substanța sa (în măsura în care cultura locală a vremii nu a dezvoltat o pictură laică de seamă, nici nu se poate spune că a infirmat vreodată canonul iconografic ortodox, ci, dimpotrivă, l-a îmbogățit cu teme și soluții plastice și iconografice, în respect deplin față de prescriptul erminiilor). Nedepășindu-se un cadru de gândire inspirat de oikonomia bizantină, în special în ce privește raportul dintre imaginea divinului și diseminarea sa prin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de substanța sa (în măsura în care cultura locală a vremii nu a dezvoltat o pictură laică de seamă, nici nu se poate spune că a infirmat vreodată canonul iconografic ortodox, ci, dimpotrivă, l-a îmbogățit cu teme și soluții plastice și iconografice, în respect deplin față de prescriptul erminiilor). Nedepășindu-se un cadru de gândire inspirat de oikonomia bizantină, în special în ce privește raportul dintre imaginea divinului și diseminarea sa prin icoană (Mondzain 189-275), nu a fost pusă în pericol nici relația dintre puterea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la apelul mobilizator venit dinspre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cu mai multe reușite a fost cel al lui Ștefan III, numit "cel Mare", remarcabil datorită viziunii inspirate de panegiricul închinat împăratului Constantin I de către Eftimie, patriarhul Târnovei (Mihăilă 233-59). În relație cu această scriere, domnul inițiază un program iconografic reprezentat de tablourile votive de la Pătrăuți, Milișăuți și Voroneț, în care el figurează în pandant alături de întemeietorul imperiului creștin, ca un cavaler al crucii în lupta contra otomanilor. Numit, la rându-i, de către Scaunul Pontifical, "atlet al lui Christos", este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții prin sculptarea pe ușile mănăstirii de la Snagov a Sfinților Gheorghe și Dimitrie și prin reprezentarea Arhanghelului Mihail, la Voroneț, în scena cântăririi păcatelor. Modelul lui Ștefan "cel Mare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolistica gesturilor ritualice intră și cea a mâinii, fie că ea este a călăuzei spirituale sau a stăpânului în fața căruia se face închinarea. Nu e deloc lipsit de importanță acest motiv, dat fiind că există un reper bine definit: motivul iconografic al mâinii divine care îl reprezintă pe Dumnezeu. Și îndată-l aduseră în sfânta mitropolie cu mare cinste, luîndu-l de mână părintele Theodosie mitropolitul, până l-au băgat în sfântul altar, pre poarta cea mare împărătească ... (Letopisețul Cantacuzinesc 190-91) Spre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
III, și de aristocrații evlavioși, ca Theodor Methochites, domnul apare redat în picioare, nu în proskynesis sau în genunchi. Reprezentarea aceasta îi conferă o anume demnitate și un alt rol în imaginarul colectiv: acela de voievod al lui Christos (modelul iconografic este dat de un mozaic bizantin din secolul X, ce îi figurează pe Constantin I și Iustinian I alături de Iisus-Pantocrator, primul oferindu-i acestuia macheta Constantinopolului, iar al doilea chiar macheta bisericii reconstruite, Hagia Sophia). Ecoul literar incontestabil al acestei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]