1,864 matches
-
numele meu pe google/ și pe câte pagini în engleză.// până la urmă eu nu sunt decât o fată cuminte./ port cu mine un tacâm de intenții scriitoricești." (pag. 61) Așa stând lucrurile, volumul are de înfruntat un pericol major. Coerent ideatic, scăderile lui valorice sunt imediat amendabile drept curată ideologie. Practic, în spațiu privat nu există (nici nu pot exista) scuza poemelor de legătură. Ce li se permite altor autori, nu i se admite Elenei Vlădăreanu. Slalomul celorlalți (cu decelerări prudente
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
Aproape că ți-l poți închipui pe Steinhardt plescăind la propriu cuvintele mustoase pe care le scotea din gură. Există așadar un senzualism semantic în limba părintelui de la Rohia, o cochetărie exotică în căutare de expresivități mai mult fonetice decît ideatice. De exemplu, o femeie oarecare este descrisă ca "un soi de baldîră bogat sulemenită, îmbrăcată în țoale hippy, fleșcăită la față și cu trăsături ce trădau oarecare intimitate cu procedeele psihedelice" (p. 70), o carte este înfățișată drept "grijuliu dichisita
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
ce narează viața sfintei. Astfel, Gabriel Mihăilescu identifică patru tipare narative preexistente, consacrate de alte serii de texte (dedicate altor sfinți) și circulând în literatura creștină anterioară: desfrânata pocăită, miracolul, monahul înfumurat și întâlnirea. Acestea se combină, pe un fond ideatic și moral creștin, într-un „scenariu" care - cum cu îndreptățire observă autorul -repetă, de fapt, cu o altă recuzită, specifică epocii patristice târzii, scenariul sacru al sacrifiului cristic. Capitolul al III-lea, inteligent condus și el, urmărește, cu informație pozitivă
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
Bejart, Balet pentru viață, conceput preponderent pe muzica formației Queen. Încă de anul trecut remarcam linia preponderent liniară, ascuțită, a țesăturii coregrafice concepută de Massimo Gerardi, în stil neoclasico - modern, mai variată ca gândire plastică și mai încărcat de substanță ideatică în spectacolul Flashback decât în cel de anul acesta. Oricum, compoziția coregrafică, atâta câtă era, a fost bine pusă în valoare în primul rând de Răzvan Mazilu, și de astă dată într-o formă excelentă, dar și de ceilalți dansatori
Multiplele fațete ale unei personalități by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6439_a_7764]
-
sugestii decât de preciziuni. Stilizat muzical este și folclorul local. Iar al treilea este lungimea antenelor, adică întinderea culturii poetice, comparabilă doar cu a lui Blaga și Doinaș. Împarte cu acesta din urmă, ca de altfel cu Pillat, un clasicim ideatic și formal, declarat într-un rând cât se poate de clar: „Hotarului asemenea, mi-e sufletul prea plin De lumea vegetală, de păsări și insecte, De forma animală spre care mă înclin Mereu în căutarea mișcărilor perfecte" Acest ultim vers
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
forță ale unui lirism răscolitor și grav, impunând prin autenticitatea trăirilor, ca și prin fermitatea articulării lor într-un univers poetic coerent. Erosul, natura, tribulațiile ființei umane sau Divinitatea constituie arealul tematic al acestei cărți de o percutanță metaforică și ideatică remarcabilă. Versurile transcriu un hieratism al gesturilor impalpabile, o mistică sui-generis a unor stări existențiale expurgate de orice imixtiune a realului impur. Accentele aglutinante ale unei materialități opresive sunt topite într-o retorică a diafanității, iar meditația asupra ființei și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
și el reeditat acum, despre Lucian Blaga. Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu pun la dispoziția cititorului de azi o ediție critică acurată și inteligent alcătuită. O selecție din Caietele acoperind perioada 1969-1973 este organizată sub titlurile Halucinația ideatică, Semenul uitat, Jurnal de vise, Filosofia unică. Repunerea la îndemâna cititorilor a unor autori care, la vremea lor, au asigurat zumzetul de fundal al celor pe care posteritatea îi va alege ține, cred, mai degrabă de arheologie, decât de istorie literară
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
ne vom întoarce al lui Radu Mareș). Dincolo de acribia cercetătorului care a defrișat răbdător și atent cărțile de istorie a Bucovinei interbelice și colecțiile presei literare bucovinene (bibliografia finală indică aproape 20 de periodice locale din epocă), atrage atenția armătura ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
despre „iconari”; o remaniere compozițională retrospectivă n-ar fi stricat. E de regretat și faptul autorul nu și-a „periat” stilistic textele, grevate, mai ales în close up-urile analiticteoretizante, de o exprimare cam dificultoasă. Însă, pe ansamblu, soliditatea documentară, detenta ideatică, subtilitatea critică și relevanța restituirilor fac din Studii bucovinene una dintre cele mai valoroase cărți despre interbelicul românesc apărute după 1990. S-ar putea ca unele deschideri operate aici de către Mircea A. Diaconu să se dovedească productive abia de-acum
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
felul acesta. În a doua parte - și mult mai pe scurt decât în prima parte - aș vrea să explic titlul puțin șocant pe care l-am dat acestei conferințe. În timp ce în prima parte a titlului este vorba, evident, de cenzura ideatică, ideologică uneori, în cea de-a doua este vorba mai ales de cenzura economică, dar care devine, în anumite cazuri, cenzură pur și simplu. Înainte de asta, aș vrea să spun, însă, că cenzura de dinainte avea și consecințe, greu de
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
asculte voci; astăzi melomanii vin la operă ca să audă și să vadă un spectacol complex în care accentul cade în aceeași măsură pe muzică și pe întruparea ei scenică. De aceea, orice montare trebuie gândită astfel încât să ofere decriptarea codului ideatic, stilistic al muzicii și al dramei. Este ceea ce mi se pare că nu a realizat regia lui Plamen Kartalov, care oscilează între tradițional (destul de reușit) și dorința de modernitate, nici pe departe semnificativă. Este destul să remarcăm că, în linii
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
dar și dincolo de omenescul, și posibiul, dar și „imposibilul”, în această din urmă categorie intrând, între altele, imaginarul, închipuirile, fantasticul, spiritualul, incomprehensibilul. Dacă toate acestea își fac loc în mintea omului înseamnă că ele capătă realitate, o realitate de natură ideatică, iar nu fizică, nu corporală, dar o realitate care trebuie negreșit să încapă în romane, ca parte de neeludat a întregului omenesc, ca parte a acelei lumii care-l reprezintă pe om în integralitatea lui. Și astfel ideea de fidelitate
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
analize care i-au fost dedicate, numai câteva au, de fapt, portanță intelectuală. (Cea a lui Nicolae Manolescu și cea a lui Ion Bogdan Lefter fiind capete de afiș.) Celelalte sunt, în majoritate, simple reportaje de lectură însoțite de verdict. Ideatic, însă, aproape cu totul inutile. Atât doar. Nu nocive. Nu ridicole. Cu o excepție, pe care mă simt dator s-o evoc. Relativ recent, la rubrica pe care o ținea în România literară, Daniel Cristea-Enache și-a încercat și el
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Intervalul cu pricina ține de o pauză a filozofiei europene, de un răstimp de odihnă: gîndirea creștină dă semne de oboseală, grecii sunt acoperiți de patina uitării, Leibniz și Kant încă nu au apărut și, în acest gol de fermenți ideatici, înflorește tiparul ezoteric. Povestit în racursi, conținutul tomului este următorul: conceptul de spațiu, moștenit de occidentali de la dialogul Timaios al lui Platon și de la Fizica lui Aristotel, a suferit sub influența filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut virtuțile
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
este Maica Tereza, iar textele sale conțin o mulțime de afirmații inacceptabile, opinii rasiste, luări de poziție antidemocratice etc., dar și fraze și idei interesante, la care am putea medita: toate acestea se cereau comentate și puse într-un cadru ideatic mai larg. Probabil că volumul al III-lea va aduce completările necesare, însă ediția rămâne dezechilibrată, iar cititorului neprevenit nu-i este recomandat să folosească numai volumul al II-lea, spre a nu trage concluzii nepotrivite. Căci textele lui Goga
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
sub haina românească de împrumut (vederea-mi se răpune ori cu-ncetul și treptat sună bizar în limba română, chiar într-o traducere); Heliade urmărea însă doar senzația melodică generală, iar melodia lamartiniană se înfiripa lent, cu efort. Dincolo de mesajul ideatic al poemului, traducătorul român căuta o cadență interioară, întruchipare a stării de melancolie dominantă în text. Odată cu noua poezie, alexandrinul românesc (de 14 silabe, sub formă catalectică și acatalectică) își face apariția, aproape obligatoriu în ritm iambic: versul de bază
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
-ntrebăm ce apără aceștia și pe cine într-o întrecere artistică. Elisabeta însăși îmbracă haina de partizană într-un mod total de neînțeles. Pelerinii reîntorși de la Roma devin foști prizonieri de război, eliberați de pe front, mutându-se, astfel, întregul context ideatic. Spectacolul ridică niște întrebări pe care cu greu poți să ți le rezolvi. Venusbergul este proiectat pe scena unui Covent Garden, constituind, astfel, motivul teatru în teatru, iar Tannhäuser devine spectatorul care-și va proiecta propria dramă. Acest teatru va
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
ar orchestra-o. Într-o privință, totuși, Paul Miron pune degetul pe rană: literatura lui, publicată târziu, după Revoluție, a fost apreciată mai ales în dimensiunea ei formală, lingvistică, și nu în aceea, mai importantă din punctul său de vedere, ideatică sau tematică. (Chiar în prefața Lumii pe dos Nicolae Manolescu pare să-i mai dea o dată apă la moară, notând că Miron „vorbea și scria într-una din cele mai frumoase limbi românești” din câte i-au fost date criticului
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
Thomaz Brum), iar cealaltă parte din studii în marginea textelor cioraniene, semnate, printre alții, de Ciprian Vălcan, Aurélien Demars, Massimo Carloni, Odette Barbero, Nicolae Turcan. Lectura acestui consistent număr din Alkemie arată că filosoful de origine română i-a marcat ideatic, stilistic și afectiv pe cei care l-au întîlnit, fie în persoană, fie studiindu-i opera, primii mărturisind forme delicate, dar intense, de philia, iar cei din urmă scriind pasionat și riguros; toți, victime fericite ale unui prieten și maestru
Ochiul by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5568_a_6893]
-
și Carmen Coțofană, pe linia ei personală, își construiește treptat un univers complex, căruia îi aparține. Alegerea ei ca partener de dialog creativ a fost inspirată. Nu multe persoane i-ar fi putut da Vavei Ștefănescu replica corespunzătoare întregii încărcăturii ideatice a creațiilor sale. „Trupul (meu) tinde să fie o arhivă: o arhivă virtuală” - ne spune coregrafa. Și continuă: „Ce faci cu toate lucrurile astea adunate aici? La un moment dat îți vine să te scuturi de ele, dar nu poți
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
care intervine între primele două secțiuni, cea de-a doua reinstaurând, de pe contrasens, ceea ce combătuse cea dintâi, anume tratarea sentimentului erotic ca sentiment erotic și nu ca alegorie a comunicării). Polemică, Ioana Bot, dă, la răstimpuri, adevărate lecții de scrimă ideatică. Ca de exemplu (momentul mi se pare, dintre toate, notabil) când deconstruiește o remarcă malițioasă a lui Călinescu. (Criticul afirmând că versurile „Troheu, spondeu, dactil, troheu/ Dulce mers-ai purpură iarăși visul”, din laboratorul Odei, ar fi lipsite de sens
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
așteptare. Alegerea eroinei principale merge spre recluziunea monahală deoarece este singurul mod în care ea poate sfida societatea patriarhală, inconsistența și iluzoriul sentimentelor bărbatului. Odalie este un personaj reprezentativ pentru un model de feminitate caracterizat de pietate, puritate emoțională și ideatică, supunere, valorizare a vieții domestice - tipic pentru epoca dinaintea mariilor revoluții feministe. Naivitatea ei este tulburătore. Alice Dunbar-Nelson evită ridicolul și stârnește compasiunea. Revolta Odaliei implică sacrificiul de sine și sugerează o tragedie trăită demn și cu discreție. Încă o dată
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
Nicolae Paulescu cu Definția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultea de Medicină din București (1900) - două mostre de strălucire speculativă. Și, dacă dăm la o parte textele oficioase și pe cele sanitare, rămîn cele cu miez ideatic, care, vorba lui Victor Babeș, nu „sînt denudate de bază” (p. 303) teoretică, caz în care putem să ne oprim asupra uimitorului curs de medicină internă al profesorului George Ion Stoicescu, în rîndurile căruia dăm peste pledoaria adusă laturii artistice
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
a cititorului unui alt timp istoric, cel de azi, care caută în producția clasicilor ideile penetrante în conștiința actualității sale. Petru Poantă își axează demersul analitic tocmai pe acest proces de evaluare pozitivă și de punere în lumină a coordonatelor ideatice perene ale poeziei coșbuciene. Și o face cu aplombul și rafinamentul ce-l caracterizează.
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
afla.“ (p. 106) Accesibilă pînă la pragul facilității, cartea se citește între două stații de tren, fără ca în final să rămîi cu ceva memorabil. Volumul aduce cu o broșură uimitor de inconsistentă pentru un autor de inteligența lui Boia. Subțirimea ideatică sare în ochi, iar cele trei scenarii formulate în privința UE dau impresia de expediere urgentă a unei probleme prea încurcate pentru a fi tratată în scris. UE se rupe, nu se rupe, sau se împarte pe zone de dezvoltare diferită
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]