3,066 matches
-
al ideologiilor. Distincția dintre ceea ce este realitate sau aspirație identitară și ceea ce constituie fals și artefact în acest domeniu implică, în primul rând, luarea în considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele este complicată în bună măsură prin tendința discursului public de a eticheta fenomene sociale noi ca fiind de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și etichetare a lor - și cele cu rol strict cauzal,generatoare de fenomene identitare, dar neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele este complicată în bună măsură prin tendința discursului public de a eticheta fenomene sociale noi ca fiind de natură identitară prin simplul fapt că se produc la nivelul unor spații care anterior au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
neimplicate în recunoașterea lor socială. Deși legate în ordine cauzală, fenomenele și spațiile identitare au totuși dinamici diferite. Relația dintre ele este complicată în bună măsură prin tendința discursului public de a eticheta fenomene sociale noi ca fiind de natură identitară prin simplul fapt că se produc la nivelul unor spații care anterior au avut funcție de conferire de identitate. Care sunt, în prezentul românesc, fenomenele de afirmare a identității de grup și spațiile ecologice sau sociale care le generează? Sunt oamenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
localiste față de cele ocupaționale? Sunt regionalizările efective din viața social-culturală a țării centrate mai mult pe identități sau pe probleme locale? La astfel de întrebări încerc să răspund în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Moldova, Oltenia și Dobrogea manifestă cea mai redusă aderență la spațiul vieții profesionale. La polul opus, cu maximă identificare ocupațională, se situează populația urbană din București, Transilvania și Muntenia. Fenomenele de modernizare și urbanizare aduc cu ele o restrângere aspațiilor identitare. Bucureștiul, spre exemplu, nucleul de maximă concentrare urbană a țării, este locul în care se înregistrează o maximă preeminență a loialităților comunitare față de cele regionale. Cu mai mică intensitate, o loialitate comunitară superioară celei regionale se manifestă și la populația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în care se înregistrează o maximă preeminență a loialităților comunitare față de cele regionale. Cu mai mică intensitate, o loialitate comunitară superioară celei regionale se manifestă și la populația urbană din Banat. Dacă este evidentă existența unor diferențieri regionale ale legăturilor identitare, nu la fel de clară este sursa lor. Pot fi considerate ca fiind manifestarea unor culturi locale, a unor structuri valorice de mare profunzime, constituite prin acumulări istorice? Sau este vorba despre fenomene care numai aparent sunt regionale, dar în fapt provin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
științific - este de a considera fenomenele de genul celor menționate anterior ca fiind marca unor culturi regionale specifice. O astfel de atitudine, manifestată explicit sau implicit, este, practic, nevalidată. Răspunsul este dificil de dat în condițiile în care măsura localismului identitar pe care ne-o permit datele disponibile este destul de slabă (bazată numai pe doi indicatori). Poate fi formulată însă ipoteza caracterului predominant social al variațiilor identitare interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este, practic, nevalidată. Răspunsul este dificil de dat în condițiile în care măsura localismului identitar pe care ne-o permit datele disponibile este destul de slabă (bazată numai pe doi indicatori). Poate fi formulată însă ipoteza caracterului predominant social al variațiilor identitare interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice încetează să mai fie un context relevant pentru diferențierea localismului identitar 1. Altfel spus, populația din Transilvania este mai legată sufletește de zona în care trăiește nu atât pentru că există o cultură locală specifică acestei zone, cât mai ales datorită ponderii mai mari de populație vârstnică și nivelului mediu ridicat al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unei situații personale și zonale mai bune decât în alte regiuni. Nu este vorba despre a exclude efecte de tip strict cultural. Constatarea anterioară susține numai ipoteza rolului prioritar al factorilor asociați cu vârsta și starea materială în determinarea fenomenelor identitare locale - loialități comunitare și regionale. Altfel spus, structura sociodemografică pare să fie mai importantă decât cultura regională în determinarea loialităților regionale. O formă identitară complexă este cea a tradiționalismului comunitar (identitar), reprezentat de loialități față de grupurile naturale care funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
susține numai ipoteza rolului prioritar al factorilor asociați cu vârsta și starea materială în determinarea fenomenelor identitare locale - loialități comunitare și regionale. Altfel spus, structura sociodemografică pare să fie mai importantă decât cultura regională în determinarea loialităților regionale. O formă identitară complexă este cea a tradiționalismului comunitar (identitar), reprezentat de loialități față de grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asociați cu vârsta și starea materială în determinarea fenomenelor identitare locale - loialități comunitare și regionale. Altfel spus, structura sociodemografică pare să fie mai importantă decât cultura regională în determinarea loialităților regionale. O formă identitară complexă este cea a tradiționalismului comunitar (identitar), reprezentat de loialități față de grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței asupra problemelor sociale locale (tabelul 35): - teama de prețuri și șomaj este maximă în orașele din Muntenia și Dobrogea și în întreaga Moldovă; - corupția și infracționalitatea sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
alimente. I3 - corupție, infracțiuni, curățenie în localitate, locuințe. Chiar și în condițiile în care se controlează, prin procedee analitice, rolul variabilelor de status (vârstă, avere, educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi corespunde un model de regresie multiplă. Cu - și + au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de regresie parțială de semn negativ și, respectiv, pozitiv, semnificativ diferiți de zero. Prin 0 au fost figurați coeficienții nesemnificativi. Calculele au fost făcute fără subeșantionul reprezentând populația Bucureștiului. Populația din subeșantionul Dobrogea funcționează ca termen de referință implicit. Tradiționalismul identitar tinde să-și piardă dependența de regiunea istoricăîn măsura în care se controlează efectele vârstei, ale capitalului uman1, capitalului material (averii), mediului de rezidență și gravității obiective a problemelor sociale 1. O excepție de la această regulă este populația din vestul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]