3,043 matches
-
și calitatea generală a vieții, și nevoia de a găsi mijloacele pentru a-și croi o identitate cu care individul să poată trăi. Centralitatea problematicii identitare în existența socială din zilele noastre este accentuată și de schimbările sau de transformările identitare. Acestea se pot produce la niveluri foarte diferite ale vieții sociale, de la schimbări radicale ale carierei la transformări ale identității de gen și la mutații ale identității naționale.
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
declarat că, în cazul în care moldovenii și românii vor decide să se unească, nici SUA, nici Rusia nu s-ar putea opune acestei uniuni. În anul 2016 existau aproximativ 20.000 de studenți moldoveni care studiau în România. "Controversa identitară în Republica Moldova este dezbaterea politică din Republica Moldova și din România, inițiată oficial prin renunțarea președintelui Mircea Snegur la doctrina ""Un popor, două state" ", la data de 29 iunie 1994, odată cu noua Constituție atunci adoptată. Prin această nouă Constituție, caracterul românesc
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
și primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o dăruire de urmaș al celor ce puseseră bazele luminismului românesc. Deplin conștient de rolul artelor vizuale ale timpului său în formarea conștiințelor identitare, probabil făcând parte dintr-o dinastie de cărturari de țară sau cu ajutorul uneia din cele două biserici românești, s-a format în mediile artistice clujene, unde artă baroca pătrunsese puternic încă de pe la începutul secolului al XVIII-lea. În satul Bica
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
atât aglutinarea motivelor silvestre, vegetale și geologice într-un ansamblu cosmologic spectacular, cât și tematica identității spirituale, religioase și etnice. De reținut, din această ultimă perspectivă, efortul artistei de a transfigura. În pânze ce solicită, obligatoriu, un privitor simpatetic, teme identitare dintre cele mai grave, articulate pe nevoia de a resuscita, artistic o memorie colectivă încărcată de evenimente tragice. Anamneza mijlocită de creația artistică aduce cu sine, însă, măcar un început de vindecare - iată finalitatea paideică a unor lucrări precum „Adio
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
situației romilor. Documentul a fost rezultatul unei colaborări fructuoase între Guvern și organizațiile neguvernamentale ale romilor, continuată și în etapele de implementare a acesteia și are la bază principiile consensualității, utilității sociale, diviziunii sectoriale, descentralizării în execuție, egalității și diferențierii identitare. Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor are o durată de 10 ani și cuprinde 10 mari domenii sectoriale: 1. Administrație publică și dezvoltare comunitară, 2. Locuințe, 3. Securitate socială, 4. Sănătate, 5. Economie, 6. Justiție și ordine publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171270_a_172599]
-
evreilor că aceștia din urmă ar renunța să practice circumcizia dacă procedura ar fi făcută la o vârstă la care individul are discernământ și poate alege, sau că la cerere, medicii ar putea recrea chirurgical un prepuț, ștergând astfel semnul identitar înscris în carne, dacă operația de circumcizie nu este suficient de extinsă. La începuturi, se pare că și la evrei, ca la toate populațiile tradiționale care practică circumcizia, ritualul era făcut la o vârstă mare, cel mai probabil în perioada
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
teoria istoriografiei mahiare, expusă inițial de Eduard Robert Rösler), ba ca "greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Acestea se conturează în principal prin opoziția între "integraționiști" (sau "româniști", care se socotesc "Români sud-dunăreni" și nu cer, în România, statutul de minoritate) și "machedoniști" (care se socotesc "Macedoneni antici latinizați", revendică statutul de minoritate și se identifică prin
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
și FIFA, în acel an clubul s-a reorganizat sub numele de „Asociația Sportivă FC U Craiova”, obținând de la Universitatea din Craiova trecerea în statut a palmaresului, logotipului și culorilor clubului, și neîntrerupând astfel continuitatea juridică a vechii echipe. , controverse identitare apărând abia după 2011, când acel club a fost dezafiliat de la Federația Română de Fotbal. Timp de doi ani, orașul nu a mai avut echipă pe primele scene ale fotbalului, abia în 2013 apărând două echipe diferite, una fiind reînființarea
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
a Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, două teatre s-au închis: Teatrul Nottara și Teatrul Foarte Mic, ambele aflate într-un moment de reconstrucție repertorială și de importantă definire identitară. Clădirile în care funcționează cele două teatre sunt pe lista imobilelor expertizate tehnic, incluse în clasa I de risc seismic. Încă din 2006, clădirea în care se află Teatrul Foarte Mic figura în planul de acțiuni al Guvernului ca proiect
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
povești cu voievozi și încăierări grozave, peste care nu știu ce balastru am mai putea adăuga ca să fie bine și frumos, să avem și noi cu ce ieși și umbla prin lume. De aceea țăranul este încă foarte important pentru tot eșafodajul identitar, cu manifestările-i aferente și pentru tot ceea ce înseamnă celebrare a identității, într-o combinație de ritual cu divertisment. Muzici țărănești sau mai degrabă inspirate din acestea, „costume naționale”, „tradiții tradiționale”, mâncăruri, jocuri, credințe etc., toate acestea compun un tablou
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
unor cântece populare, fie în varianta <strong>Electrecord</strong>, fie îmbunătățite de vreun DJ cu simțământ adânc. Anima nu poate rămâne indiferentă glasului rădăcinilor. Esențializarea țăranului în cultura etatizată Încă din secolul al XIX-lea, când se pun bazele discursului identitar național și ale reprezentărilor aferente, țăranul intră în scenă, prezentat ca depozitar al „ființei neamului” și ca exponat de primă mână al culturii naționale. Prima jumătate a secolului al XX-lea consolidează și rafinează această postură, filtrată prin contribuții de
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
artă ai zilelor noastre, fiind tot mai prezent în anumite forme de manifestare ale culturii alternative și mainstream din marile orașe. Dar cine este de fapt acest țăran și cum se face c-a devenit un personaj major al narativei identitare autohtone? Vintilă Mihăilescu subliniase bine că țăranul concret, al zilelor noastre, nu prea dă bine, oricum l-ai privi, nu place și nu e tocmai țăran, așa că etnologii și alți „specialiști” ai muncii științifice cu „tradițiile” și „folclorul” preferă să
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
funcția de depozitară a latinității românilor și a specificului lor național. Absența unei culturi „înalte”, specifică mediilor aristocratice, mai ales în cazul românilor ardeleni, a făcut ca „folclorul” să fie fundamentul culturii naționale, fiind folosit pentru a da „carne” discursului identitar și pentru a proba continuitatea și unitatea poporului român, iar țăranul a devenit prototipul românității. Dacă în cazul românilor din Moldova și Muntenia, procesul de construire a identității naționale și a transformării țăranilor în cetățeni a devenit din a doua
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
1918. Acest proces implica nu doar „studierea” populației românești, preponderent țărănească, ci și educarea acestei populații în vederea conștientizării locului și rolului în cultura națională și societatea românească. „Studierea” a implicat și implică elaborarea unei imagini a țăranului și explicarea semnificațiilor identitare ale culturii țărănești, precum și instruirea țăranului-concret în vederea înțelegerii și asumării acestei imagini și a rolului atribuit. Elita intelectuală, politică și administrativă purcede la „cucerirea” țăranului prin „descriere” și prin texte menite să faciliteze înțelegerea acestuia. Studii științifice din cele mai
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
de râul Prut. Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
protecție le interzice să meargă în țara de origine, obținerea cetățeniei române reprezintă mai mult decât un act simbolic, cu trecerea anilor, devenind o primă necesitate. Prin obținerea cetățeniei, ei devin membri ai unui experiment colectiv, definit prin intermediul unor mărci identitare naționale. Însă aceștia poartă cu sine experiență solitara a refugiului, marcată de locul și cultură pe care le-au lăsat în spate și de imposibilitatea asimilării totale la acest nou context. “<i>Acum au trecut atâția ani, am luat de
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
de viață. Actorul devine vecinul de peste drum într-un tip de teatru care creeaza vecinătăți empatice. Pentru spectatorul participant, scena se transformă în locul unde trăiește. Spectacolul nu mai este <i>rezervație culturală</i>, ci act de viață pe care recunoașterea identitara a privitorului, de tipul - eu sunt cel despre care se vorbește sau eu sunt cel care vorbește prin vocea celui din fața mea - îl face să fie mult mai viu și mai conectat la oameni și la nevoile lor. Comportamentul spectatorului
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
doctrina: „un popor, două state”. În anul următor, distanțarea crește: Constituția Moldovei, adoptată în 1994, reia termenul de „limbă moldovenească” în loc de „română”, deviza „Virtus romana rediviva” este înlocuită prin „Virtus Moldaviae rediviva” iar imnul a devenit "Limba noastră". O controversă identitară traduce în interiorul țării lupta influențelor „româno-europeană” pe de-o parte, și „ruso-comunistă” pe de alta: această confruntare există și în țările vecine, România și Ucraina, dar sub forme care nu implică identitatea națională (deși atât la București cât și la
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
nordul Dunării" (teoria istoriografiei mahiare, inițiată de Robert Rössler), ba ca "greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Istoricul aromân Neagu Djuvara propune altă variantă: așa cum, în Peninsula Iberică, în Galia și în Peninsula Italică, populațiile latine locale (anume Iberii romanizați, Celții romanizați și Italicii) au evoluat diferit de la nordul la sudul zonelor respective, la fel în Peninsula
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
analiză din partea decidenților occidentali, care confundă identitatea ci-vi-lizațională a Occidentului cu interesele eco-nomice, strategice, instituționale." În cartea sa “"Complexul occidental.Mic tratat de deculpabilizare"” el definește acest complex occidental: “E vorba de o boală colectivă, de un proces de autoscufundare identitară fondat pe postulatul că civilizația noastră este cea mai rea dintre toate. Pentru ca niciodată să nu se mai reproducă tragediile trecutului, noi ar trebui să ne rușinăm de Istoria noastră, apoi să ne ștergem rădăcinile “vinovate” pentru a ispăși greșelile
Alexandre del Valle () [Corola-website/Science/335514_a_336843]
-
neamului,</spân> <spân style="color: #252525;">statuia lui Traian ( </spân><spân style="color: #252525;"><i>Împăratul Traian și nașterea poporului român</i></spân><spân style="color: #252525;">) de pe treptele Muzeului de Istorie e o remarcabilă manifestare populistă în care discursul identitar, filo-occidental, e adus în stradă. Să vedem de ce.</spân></spân></spân></p> Din punct de vedere simbolic putem spune că există un consens în interpretarea operei că legătura indestructibila dintre Imperiul Român și poporul Român. Fapt consemnat și prin mulajele
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
și a dificultăților întâmpinate atunci când au fost nevoiți să se stabilească într-un loc nou. Copilărind în Statele Unite, aceasta a experimentat pe propria piele ce înseamnă să fii refugiat, o “minoritate între minorități”, fiind martora violențelor interetnice și a problemelor identitare cu care se confrunta populația diversă din Brooklyn. s-a simțit adesea marginalizată datorită identității sale etnice și religioase, găsind un refugiu în lectură și scriere. Acesata mărturisește că obișnuia să discute cu copiii din cartier și să asculte poveștile
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
teamă insuflat acestora cu multe ocazii de-a lungul istoriei. Cu toate acestea, Hammad își exprimă identitatea etnică și religioasă în toate operele sale, considerând că poezia reprezintă o punte care îi permite să facă legătura între toate aceste constructe identitare. "Born Palestinian, Born Black" este prima carte publicată de Suheir Hammad la vremea când avea 22 de ani. Aceasta își descrie experiențele de viață, titlul cărții dorindu-se a fi un mesaj pozitiv, care vizează capacitarea comunității de culoare din
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
care se prostituau erau femei de toate vârstele și bărbați tineri, în timp ce clientela acestora era una predominant masculină. Trebuie menționat că societatea greacă antică accepta bărbaților orice tip de legătură, fie heterosexuală fie homosexuală, fără a face însă o distincție identitară, în timp ce femeilor le era interzisă orice fel de legătură extraconjugală. Pentru a înțelege concepțiile despre viața sexuală a grecilor antici trebuie avute în vedere că spiritul și practica normelor sociale din Grecia acelei perioade erau sensibil diferite de cele din
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]