142,295 matches
-
de data aceasta un poem propriu, De la Eminescu cetire. A urmat domnul conf. univ. dr. Corneliu Zeana care a dezvoltat subiectul Eminescu, simbol al unității naționale. Prin întreaga sa operă Mihai Eminescu a stăruit asupra elementelor esențiale și definitorii ale identității românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele dintre trăsăturile care alcătuiesc simbolurile și valorile spirituale nemuritoare ale națiunii noastre.Ele trebuie păstrate, susținute și promovate în condițiile specifice ale epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este aromân, adică
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
autoritatea“ familiei, adolescentul, spre deosebire de elevul școlar, care încearcă să imite comportamentul adulților, simte nevoia să fie distinct de ceilalți, se află într-o continuă și permanentă căutare, atât de ordin fizic, cât și spiritual; tânărul se află în căutarea propriei identități. Din dorința de a fi unic, de a se face remarcat, el acordă o grijă mai mare propriei persoane și încearcă să se evidențieze ori de câte ori are prilejul și ocazia. Pe plan psihologic, apar tensiuni, conflicte, dizarmonii. Fiecare tânăr în parte
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
este incapacitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (D.P.R.R.P.) de a gestiona un fenomen. În locul unei STRATEGII, teoretic (în viziunea pseudostrategilor) bine formulată, în realitate falsă, Bucureștiul ar trebui să urmeze exemplul Ungariei și să dovedească interes pentru identitatea, și așa vulnerabilă, a sutelor de mii de români care așteaptă de aproape două secole să li se șteargă lacrimile de pe obrazi. Nu vreau să fiu patetic, dar persoanele din vârful piramidei ce se cheamă D.P.R.R.P. sunt depășite de vreme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice, deja cunoscute. Ceea ce avea să-i reunească se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
înțeleagă lucrurile până la capăt, deliberata mistificare a trecutului se instrumenta în scopuri foarte precis determinate. Rezumând considerațiile subtile din textele lui Todorov un aspect apare în toată lumina evidenței: trecutul este - înainte de toate - și unul dintre principalele elemente constitutive ale identității individuale. Orice persoană este compusă atât din propriile imagini despre ea însăși, cât și din acelea care se configurează ca imagine a colectivității din care ea face parte integrantă. Prin urmare orice ființă umană resimte, firesc, nevoia să își afirme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
parizian, țăran sau comunist, nu risc să fiu înghițit de neant. Chiar dacă nu ești deosebit de perspicace (concluzionează el), nu se poate să nu observi că lumea contemporană evoluează spre o mai mare omogenitate și uniformitate, și că evoluția aceasta dăunează identităților și apartenențelor tradiționale. [...] nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
să fiu înghițit de neant. Chiar dacă nu ești deosebit de perspicace (concluzionează el), nu se poate să nu observi că lumea contemporană evoluează spre o mai mare omogenitate și uniformitate, și că evoluția aceasta dăunează identităților și apartenențelor tradiționale. [...] nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei colective cât și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
remarcă - trăsătură esențială - o deosebit de pregnantă dimensiune combativă. Ea devine astfel un mod permanent de asumare și concretizare a datoriei, obsesiv repetată, privind conservarea și apărarea memoriei. În lipsa unei asemenea poziționări, imponderabila și indelebila amprentă prin care se lasă întrezărită identitatea spirituală a unei națiuni ar fi condamnată la o rapidă și definitivă disoluție. Efect previzibil (reacție prin ricoșeu) manifestările acestei revuistici vor tinde - la fel de constant - și către o demantelare a falacioaselor proiecții emanate de utopia comunistă. Dar totodată, pe traseul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
subintitulată a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din perioada acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru o cât mai adecvată aducere în exprimare a sensurilor suferinței și experiențelor exilului. Edificatoare din această perspectivă sunt paginile publicate de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
acestora întâlnim frecvent semnăturile unor Eliade, Uscătescu, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, George Ciorănescu, Grigore Gugler, Antoaneta Bodisco, Yvonne Rossignon, Ion Dumitru și din perspectiva istorico-literară reamintind cât de importante erau pentru aceștia identitatea națională, culturală și religioasă, ocuparea unor poziții opuse față de constrângerile ideologice din patrie și câștigarea unor puncte de vedere proprii în condiții de libertate, nu vrem să se piardă din vedere faptul că o multitudine din textele publicate vădesc și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
proiecte naționale. Eu vă invit să înțelegem construcția Catedralei ortodoxe din București cu sprijinul statului ca pe un semnal pozitiv. Este o investiție pe termen lung, și nu mă refer doar la partea financiară: avem aici și o investiție simbolică. Identitatea românească s-a definit în bună parte prin credință, prin Biserică. Și în prezent, identitatea religioasă este un liant puternic al societății românești: ea creează solidarități comunitare și contribuie astfel la consolidarea țesăturii sociale, atât de destrămată după o perioadă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
ca pe un semnal pozitiv. Este o investiție pe termen lung, și nu mă refer doar la partea financiară: avem aici și o investiție simbolică. Identitatea românească s-a definit în bună parte prin credință, prin Biserică. Și în prezent, identitatea religioasă este un liant puternic al societății românești: ea creează solidarități comunitare și contribuie astfel la consolidarea țesăturii sociale, atât de destrămată după o perioadă de tranziție chinuitoare. Dar, pentru că am vorbit atât de mult despre finanțarea lăcașurilor de cult
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
unei societăți bazate pe solidaritate, pe participarea întregii comunități la susținerea persoanelor și familiilor aflate în situație de vulnerabilitate, iar pe de altă parte în rolul lor cultural și spiritual, ca parte a tradiției istorice românești și factori esențiali ai identității naționale și comunitare. Îmi doresc foarte mult să păstrăm bune relații, de comunicare deschisă și de cooperare efectivă cu Biserica Ortodoxă Română și cu toate cultele religioase. Apoi, Secretariatul de Stat pentru Culte își propune să își îndeplinească rolul public
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă tot ce se va putea pentru ca aceștia să își poată păstra identitatea proprie, limba și cultura proprie și nu în ultimul rând ca ei să își poată exercita dreptul de a avea servicii religioase în limba maternă. Vreau să vă spun că, în această privință, am luat inițiativa de a organiza noi
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
mai important, iar ceea ce avem de făcut este mult mai urgent, dar și mai anevoie de realizat, dacă nu vom lucra împreună. Ceea ce ne unește este nevoia, dorința și strădania de a păstra, de a susține și de a consolida identitatea românească a tuturor românilor de peste hotare și atașamentul lor față de România. Or, această identitate este marcată în primul rând de limbă, de cultură și de spiritualitate. Noi, la Secretariatul de Stat pentru Culte, știm poate cel mai bine cât de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
anevoie de realizat, dacă nu vom lucra împreună. Ceea ce ne unește este nevoia, dorința și strădania de a păstra, de a susține și de a consolida identitatea românească a tuturor românilor de peste hotare și atașamentul lor față de România. Or, această identitate este marcată în primul rând de limbă, de cultură și de spiritualitate. Noi, la Secretariatul de Stat pentru Culte, știm poate cel mai bine cât de important este rolul bisericilor românești de peste hotare: ele sunt de multe ori singurele comunități
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
multe ori singura formă stabilă de agregare a comunităților românești, oriunde ar fi ele. Dorința noastră ca instituție și a mea personal este să înțelegem toate aceste lucruri și să depășim orgoliile personale, pentru că lucrarea noastră comună de sprijinire a identității naționale a românilor de peste hotare este un demers pentru viitor, înscris în durata lungă, și pentru care avem nevoie unii de alții... (Cf. Eliza Popa - http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-sustine-secretarul-de-stat-victor-opaschi-644477.html - 31.05.2013/19.06.2015). În altă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
mai ales de Valea Timocului, Republica Moldova, românii din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când spuneam că este nevoie de o privire mai largă: la prima vedere, nu facem decât să finanțăm viața religioasă, dar în realitate, ceea ce sprijinim sunt drepturile cetățenilor români din afara granițelor, este identitatea lor națională, culturală, personală, este păstrarea limbii lor, este încercarea de a le asigura o educație în limba română, niște drepturi, un minim sprijin social. - Cum se prezintă, deci, relația dintre stat și cultele religioase în România anului 2015? - Relația
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care nu a adoptat încă, un model concret și eficient de relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și manipulată în platforma program a vreunui partid politic și nici nu-și va regăsi, vreodată, sensul; I identitatea în spectrul propagandei electorale. Rolul său predominant constă în a-I conduce pe oameni pe drumul ce duce la mântuire, oferindu-le această certitudine, șansă și posibilitate. O preocupare intensă și exagerată pentru problemele ce revin competenței Statului ar putea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
angajamentul de a deveni cel mai „verde” producător de bere din lume. Ultimul raport care a evaluat impactul pe termen lung al acțiunilor HEINEKEN în România poate fi descărcat aici. Perspective pentru anul 2012 HEINEKEN a început anul schimbându-și identitatea vizuală pentru a reflecta evoluția și succesul Companiei la nivel global și local. Găsiți aici mai multe informații despre noul logo și semnificația acestuia. Odată cu nouă identitate, HEINEKEN a relansat pagina web a Companiei, www.heinekenromania.ro. „Angajamentul nostru de
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
fi descărcat aici. Perspective pentru anul 2012 HEINEKEN a început anul schimbându-și identitatea vizuală pentru a reflecta evoluția și succesul Companiei la nivel global și local. Găsiți aici mai multe informații despre noul logo și semnificația acestuia. Odată cu nouă identitate, HEINEKEN a relansat pagina web a Companiei, www.heinekenromania.ro. „Angajamentul nostru de a oferi produse de calitate, bucuria sinceră cu care ne derulăm activitatea și nivelul ridicat de dedicare din partea angajaților noștri ne-au ajutat să facem parte din
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
angajamentul de a deveni cel mai „verde” producător de bere din lume. Ultimul raport care a evaluat impactul pe termen lung al acțiunilor HEINEKEN în România poate fi descărcat aici. Perspective pentru anul 2012 HEINEKEN a început anul schimbându-și identitatea vizuală pentru a reflecta evoluția și succesul Companiei la nivel global și local. Găsiți aici mai multe informații despre noul logo și semnificația acestuia. Odată cu noua identitate, HEINEKEN a relansat pagina web a Companiei, www.heinekenromania.ro. „Angajamentul nostru de
HEINEKEN România a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri nete de 11,5% în 2011 față de 2010 [Corola-blog/BlogPost/94512_a_95804]
-
fi descărcat aici. Perspective pentru anul 2012 HEINEKEN a început anul schimbându-și identitatea vizuală pentru a reflecta evoluția și succesul Companiei la nivel global și local. Găsiți aici mai multe informații despre noul logo și semnificația acestuia. Odată cu noua identitate, HEINEKEN a relansat pagina web a Companiei, www.heinekenromania.ro. „Angajamentul nostru de a oferi produse de calitate, bucuria sinceră cu care ne derulăm activitatea și nivelul ridicat de dedicare din partea angajaților noștri ne-au ajutat să facem parte din
HEINEKEN România a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri nete de 11,5% în 2011 față de 2010 [Corola-blog/BlogPost/94512_a_95804]