1,300 matches
-
cu lacrimi nu alină viețile oflite ale celor care nu se pot apăra. Brutalitate stupidă cel mai ades născută din ideea preconcepute, stupide că bărbatul este cel puternic, prin urmare violența lui nu mai trebuie să fie justificată. Ce multe idile ascunse după acestă cumplită și stupidă părere ascund drame! „Ți-am dat tinerețea mea cu toate iluziile și speranțele încăpute-n crezuta dragoste a noastră. Degeaba, fiindcă ele au fost mânjite cu rugăciuni etilice, iertări simulate reproșuri închipuite de minți
DESPRE O CARTE... de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354950_a_356279]
-
ei senin Melancolia și tristețea într-un bagaj de pelegrin. Era și cald și ceru-albastru picta maci roșii peste zări, În calendar plecase vara, de mult pe tainice cărări. Dar trena ei lăsase-n urmă încă un vers dintr-o idilă; Pe malul mării-albastre, vântul, o răsfoia filă, cu filă... O urmă-a pașilor în doi, mai stăruia printre suspine, Când valul toamnei dintre noi, uita încă o vară-n mine, Lăsând pe geana dintre noapte și dimineață, răstignite O șoaptă
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]
-
chirie de patru milioane într‑un apartament de două camere pe care‑l împărțea cu alte trei fete, a convins‑o relativ ușor să se mute cu el. Se înfiripase o legătură destul de apropiată între ei. Ar fi fost o idilă frumoasă, dacă nu veneau amândoi în întâmpinarea dragostei, după gustul amar al divorțului. Încă erau sub impresia momentelor de disperare prin care au trecut amândoi, fiecare din alt motiv. Pe parcurs, relația lor s-a maturizat. Se obișnuiseră împreună și
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
În acest context, avea nevoie de un trecut pe măsură. Astfel, s-a ajuns la mitologizarea istoriei noastre. În acest context, istoria ficționalizată din opera lui Sadoveanu a fost binevenită. Era vremea când revoluția industrială alunga de “pe fața pământului idila veche”, (M. Ralea), a mediului patriarhal și semiarhaic. România își căuta identitatea. O componentă esențială a acesteia era trecutul, adică istoria acestor ținuturi. Povestirile istorice ale lui Sadoveanu au venit la momentul oportun. Ele au contribuit la formarea unei noi
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
conținutului - raționamentul eroilor, ideile lor - nu au nimic gol, publicistic, pentru că atunci n-ar fi respectată logica de zi cu zi a vieții. Ele decurg în mod firesc din dezvoltarea carac¬te¬relor eroilor. În Părău Podului (N), de pildă, idila ce se naște între Nastasia și Indrei pare să nască un război, mai cu seamă că, odinioară, bunica fetei și bunicul tânărului au trăit o poveste de dragoste nefinalizată cu nuntă, ci cu un conflict de decenii pentru pământ. Iubirea
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
inima câte unei frumoase dace, amazoane... Ajuns la Târgu Mureș, frumosul ofițer a aflat odihnă-cantonament la familia lui Valeriu Căliman: Marioara, Dumitru și mezina Claudia ( Dia). Ordonanța sa era caporalul verde din Petroșani, Dumitru Bunea. Acolo s-a înfiripat prima idilă a tânărului Locotenent Petru Baciu: Dia era sufletul și buna dispoziție pentru toți. Cu ea am legat o prietenie de sentiment-prima și ultima- A tulburat puțin sufletul meu! Am iubit-o și m-a iubit. A fost visul cel mai
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de viață - prin scris, Cătălin Dorin se află deja la al 9-lea volum propriu. O carte de versuri pe care cititorul o va aprecia, cu siguranță, prin doza sa de bun simț și de sinceritate. Încă una din numeroasele ”idile” lirice ale autorului adjudean, încă o treaptă pe calea ascendentă a dobândirii maturității sale fizice, psihice și, de ce nu, sociale. Cu certitudine aparențele de inadaptat, fixarea auctorială într-un trecut pe care îl convertește în lumea sa imuabilă și infailibilă
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului 179 SE POATE? Se poate să-mi pierd nostalgia, Să nu-mi mai amintesc de tine? Dar iată că acum în fine, Iarăși degeaba consum hârtia. Și-mi amintesc de vechi idile, Povești cu crânguri înverzite, Cu sărutări, mai știu neizbutite, Ce luminau frumos acele zile. Acum totul este o amintire, Tu ești departe fără adresă, Iar eu lipsit parcă de o piesă, Mă simt lăsat în părăsire. La ce mi-ar
SE POATE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369851_a_371180]
-
și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire...”. Se spune că un roman fără o poveste este o scriere fără esență și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare. La Virgil Stan există o poveste, în acest caz o furtunoasă idilă dintre „Cupidon” și „Afrodita”, ce se petrece sub privirile insidioase ale „Herei”. În roman, Ștefan, un burlac boem - arătos și bogat, le atrage în mreje, ducându-le în „alcovul” său pe cele două femei (mamă - Gloria și fiică vitregă - Dalia
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
să uiți de unde ai plecat, nu-ți permite să dai uitării locul în care ai văzut pentru prima oară lumina soarelui, lumina dragostei din ochii părinților și ai bunicilor, lumina învățăturii primite de la primii dascăli, lumina iubirii descoperite în primele idile ale vieții. Este un dor înălțător, un dor care te ajută, adeseori, să supraviețuiești, să nu te lași înfrânt de vicisitudinile vieții, să lupți și să mergi mai departe. Este dorul care te duce în cele mai frumoase locuri și
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
să citesc, că acolo am învățat să înțeleg și să iubesc natura cu toate frumusețile ei prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu, că acolo am văzut și am simțit pentru prima oară femeia, chiar dacă este vorba doar de o idilă nevinovată, dar prin ea am simțit și am trăit alt gen de iubire, o iubire ce ieșea din cadrul familial, ce depășea relațiile obișnuite de colegialitate și de prietenie existente între mine și alți copii, fete și băieți, de vârsta mea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
partituri ale acestei simfonii, iar cititorul este invitat să participe contemplativ la acest spectacol. Decorul - de cele mai multe ori înspumat: marea, plaja, scoicile, „nisipul fierbinte”, arhipelaguri, dar și deghizat în anotimpuri sau altfel de timpuri, transformate în spații - participă afectiv la idila poetului disipată între jumătatea ființei sale, iubirea carnală și universul conspirativ, „când Luna se trezește pentru noi...” Astfel, cititorul este împins către o metamorfozare, evoluând din spațiul auditiv, spre cel vizual. Peisajul feeric zugrăvit prin cuvinte, completează armonios, învăluie cele
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada, cu trecătorii grăbiți, îngrijorați de ziua de mâine, fiind una dintre temele cultivate în câteva poezii. Văzut în ipostaza unui burg medieval, orașul este depozitarul unor „idile celebre”, dar și locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
a vechiului său prieten” și făcându-și o datorie de onoare din „a apăra, împotriva tuturor neprietenilor și mai ales a prietenilor, opera și persoana lui Eminescu”, pe care îl respectase atât (Șerban Cioculescu). Mai mult sau mai puțin culpabilă, idila cu Veronica Micle, aflată într-o perioadă în care rupsese legăturile cu Mihai Eminescu, va conduce la ruperea prieteniei dintre cei doi și-l va face pe poet să-i atribuie calificative dintre cele mai infamante. Astfel, într-o scrisoare
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
un român polițist. Personajele din felurite generații sunt foarte ciudate, în felul lor. Dinu, rănit într-un acident de mașină provocat de soția lui Eva, la ieșirea din spital este luat de Mara acasă la ea, între ei îmfiripându-se o idila, dar într-o zi, surpriză pentru cei din familia lui se întoarce acasă. Eva care se preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada cu trecătorii grăbiți îngrijorați de ziua de mâine fiind una dintre temele cultivate în câteva poezii. Văzut în ipostaza unui burg medieval, orașul este depozitarul unor „idile celebre”, dar și locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
ridicolului. Copiii aceștia sunt nevoiți să studieze Poema chiuvetei, scrisă de Cărtărescu. Am înțeles că este o satiră a Luceafărului. O chiuvetă se îndrăgostește de o stea, apoi, se pare că nu îi merge relația și se axează pe o idilă cu gaura din perdea. Superb, aproape că mă duce cu gândul la Nunta Zamfirei, poate și Nuntă în cer. Mda, au dreptate elevii să fie indignați de ceea ce li se prezintă. Măcar de ar avea libertatea să își spună punctul
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne batem joc, să o socotim la cheremul și cheful nostru.” Iuliu Marius Morariu, Silviu Aurelian Jimborean: „Lucrarea conține astfel suspans, idilă, dramă, elemente care o recomandă cititorului dornic să-și ostoaie setea de literatură. Ea mai cuprinde însă și un profund mesaj moral, ceea ce face din ea o operă utilă și din acest punct de vedere. Invităm astfel devoratorii de bestselleruri
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 ... Citește mai mult Stăm așa gravi, timpul ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit,Prin sânge trece cornul tristeții:Plânge, aripa ruptă, vag infinitîn care coboară pâraiele vieții.La răsărit zările pară,Alămuri ruginite țipă strident,Vrerea uitată, surdă, amară,Și cortina lăsată funebru, atent.Poate mai știi idila de an, de zece,Crește-n noi amintirea cenușie,Toamna, moarte, visul falnic treceși privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938... XI. ANII MEI, de Ion Pena , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 POETUL DIN URMĂ Pe-aici poetul este rătăcit
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
o gură de vin, sângele Domnului, mai ales că a salvat pe cea mai inimoasă fată a obștii noastre.” Scena are farmecul ei ca la priveghiurile din vremea dacilor. Suferința e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea să vestească apariția nuntașilor ... copii
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
colabora la realizarea catalogului lucrărilor conținute în bibliotecă. La revista Cronica în 1915 condusă de Tudor Arghezi și Gala Galaction, va folosi pentru prima dată pseudonimul Perpessicius, pentru publicarea poeziei Ad provincials, meum în Gretchen amorem spernentes, cu relatarea unei idile petrecută în vremuri de cumpănă. Tânăr aspirant la gloria literară, va primi încurajarea și înțelegerea părintelui Gala Galaction care-i conduce pașii spre domeniul aspru și tentant al literaturii. Părintele Gala Galaction a fost nașul său literar. Vremurile prevestitoare de
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
ține aprinsă flacăra creației literare, chiar în bătaia vânturilor care bântuie din toate direcțiile, în perioada acestei nesfârșite tranziții. În acest context, au loc manifestări prestigioase cu ocazia lansării unor cărți de referință precum cele de la editura ANAMAROL (nume de idilă și de epopee) patronată de scriitoarea Rodica Elena Lupu, autoare a multor volume de aleasă poezie, a unor romane cu pronunțată și plăcută structură dramatică. În orizontul temei, recunosc - „,pedagogic”, Rodica Elena Lupu se impune ca un patron de editură
SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL 13 ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352901_a_354230]