566 matches
-
fixă, care să poată fi determinată aprioric, ci un parametru variabil, care depinde în primul rând de modul în care unitățile sunt actualizate în discurs. Vom explora acest aspect în capitolul V al volumului. Capitolul IV Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative 1.0. În capitolul de față, vom aborda câteva categorii reprezentative de texteme românești din perspectivă "idiomatică". Cu alte cuvinte, vom avea în vedere exclusiv textemele diasketice, adică acele texteme recunoscute ca unități ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în discurs. Vom explora acest aspect în capitolul V al volumului. Capitolul IV Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative 1.0. În capitolul de față, vom aborda câteva categorii reprezentative de texteme românești din perspectivă "idiomatică". Cu alte cuvinte, vom avea în vedere exclusiv textemele diasketice, adică acele texteme recunoscute ca unități ale "discursului repetat" în cadrul tradiției "istorice" a limbii române. Este vorba, în esență, despre proverbe și despre anumite expresii idiomatice, care nu reprezintă structuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
texteme românești din perspectivă "idiomatică". Cu alte cuvinte, vom avea în vedere exclusiv textemele diasketice, adică acele texteme recunoscute ca unități ale "discursului repetat" în cadrul tradiției "istorice" a limbii române. Este vorba, în esență, despre proverbe și despre anumite expresii idiomatice, care nu reprezintă structuri, ci configurații semantice. Prin urmare, demersul nostru va fi unul de semantică configurativă; acest demers prezintă o serie de note comune, dar și numeroase diferențe față de semantica structurală, pe care am prezentat-o în II.4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și numeroase diferențe față de semantica structurală, pe care am prezentat-o în II.4. Vom aprofunda în continuare ambele aspecte. 1.1.1. Spre deosebire de semantica structurală (i.e., lexematica), care se ocupă cu studierea sistemului unei limbi, semantica configurativă investighează organizările idiomatice ale "conținutului" lingvistic în planul normei. De altfel, situarea textemelor diasketice pe acest palier a fost reliefată de către Eugeniu Coșeriu încă din studiul "Sistema, norma y habla" (1952), care cuprindea următoarea precizare: "În domeniul sintaxei, distincția între normă și sistem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conținute în sistemul însuși, adică sunt fapte de normă."347 În consecință, semantica configurativă aparține semanticii normei, fără a se identifica, totuși, cu aceasta din urmă. Semantica normei este mai vastă decât semantica configurativă, deoarece ea studiază nu numai configurațiile idiomatice, dar și particularitățile semantice ale distribuției lexemelor în planul normei. 1.1.2. Spre deosebire de sistem, care gestionează, de obicei, funcția reprezentativă a limbajului, bazată pe existența și manifestarea opozițiilor distinctive, norma unei limbi vizează cu precădere funcția asociativă a vorbirii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul lexical; în această privință, Coșeriu a arătat foarte clar diferențele dintre "conținutul" lexical și "conținutul" textemic. De asemenea, "conținutul" configurațiilor idiomatice nu poate fi identificat cu niciunul dintre celelalte tipuri de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de semnificate (categorial, instrumental, sintactic și ontic) disociate de Coșeriu. Prin urmare, niciuna dintre categoriile semanticii sistemului nu poate explica acest tip de semnificat, care merită, din acest motiv, o titulatură aparte. Vom numi acest nou tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar trebui să se adauge, în opinia noastră, celor cinci tipuri de semnificate delimitate de către Coșeriu. Pentru a clarifica natura acestui "conținut", credem că sunt necesare trei precizări: a) semnificatul idiomatic este un tip de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tip de "conținut" semnificat idiomatic 350, ca tip aparte care ar trebui să se adauge, în opinia noastră, celor cinci tipuri de semnificate delimitate de către Coșeriu. Pentru a clarifica natura acestui "conținut", credem că sunt necesare trei precizări: a) semnificatul idiomatic este un tip de "conținut" cunoscut și folosit - chiar dacă nu neapărat și acceptat ad litteram - într-o anumită tradiție culturală, dar, în același timp, și într-o anumită tradiție lingvistică; cu alte cuvinte, spre deosebire de "asocierile" lui Bally (v. supra, II
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și acceptat ad litteram - într-o anumită tradiție culturală, dar, în același timp, și într-o anumită tradiție lingvistică; cu alte cuvinte, spre deosebire de "asocierile" lui Bally (v. supra, II.7.2.3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asocierile" lui Bally (v. supra, II.7.2.3.), care au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul din textemul Obrazul subțire cu cheltuială se ține. Vom dezvolta această intuiție în cadrul aplicațiilor din secvențele următoare. 1.2. Principiile semanticii configurative sunt în anumite privințe identice sau, cel puțin, asemănătoare celor patru principii ale semanticii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale acestuia: a1) Semantica configurativă acceptă "corolarul semnificatului unitar", dar nu și condiția ca acesta să fie "unic"; dimpotrivă, textemele relevă, prin chiar natura lor, o dublă stratificare semantică, care se manifestă prin scindarea "conținutului" între planul literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea unor elemente nu constituie teste concludente pentru a confirma sau infirma ocurența unui textem. După cum a arătat Coșeriu 351, nu e necesar ca textemul să apară întotdeauna "ca atare" într-un discurs (dimpotrivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de semnificatele lexicale, semnificatele idiomatice nu preexistă configurațiilor asociative. Ceea ce preexistă e, desigur, opinia despre un "lucru" a unei comunități lingvistice, dar acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în cazul semanticii structurale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relațiile asociative ca expresie a unor modele culturale codificate în planul unei limbi "istorice". d) Principiul "neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ultimă instanță, cu ceea ce am numit "texteme diatropice", de tipul molti amici, molto disonore în raport cu textemul italian molti nemici, molto onore), acestea se manifestă doar în planul individual (textual-discursiv) al vorbirii și ies astfel din câmpul de investigație al semanticii "idiomatice". Prin urmare, toate configurațiile manifestate în planul unei limbi "istorice" sunt configurații primare. În schimb, semantica configurativă prezintă două aspecte specifice, de o importanță capitală: dubla stratificare a "conținutului", care cuprinde deopotrivă conținuturile "lexicale" și conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semanticii "idiomatice". Prin urmare, toate configurațiile manifestate în planul unei limbi "istorice" sunt configurații primare. În schimb, semantica configurativă prezintă două aspecte specifice, de o importanță capitală: dubla stratificare a "conținutului", care cuprinde deopotrivă conținuturile "lexicale" și conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și dublul proces motivațional ce asigură legătura dintre acestea și care se poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de tip metaforic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]