6,525 matches
-
că Infern, ci și Infernul că Lume. Ceea ce s-ar putea interpreta că o consolare... 2. Dintr-o dispoziție similară, desi recurge la un discurs diferit, se alimentează lirica lui Radu Andriescu. Disprețul față de univers îl conduce și pe bardul ieșean la asocieri antirevelatoare, batjocoritoare, care dau în vileag supremația negativă a materiei, deci a efemerului, a deriziunii: Cînd îl văd pe Mișu văd masele de plastic și fier ale tîrgului/ și asta mă aruncă în cele mai insalubre văgăuni ale
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Cronicar Buldozerul de cauciuc În CONVORBIRI LITERARE nr. 12/1999 (primit abia zilele acestea) am citit un atac stupefiant la adresa lui Z. Ornea, semnat de Mircea Platon. Numele publicistului ieșean nu ne spune nimic, dar citindu-i articolul scris cu ură aflăm că inteligența nu-i prisosește. Iată cum începe: "Natura are oroare de vid, literatura nu. Și de aceea există Z. Ornea. "Există". Există? Nu există? E greu de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
faptului de excepție. Dovadă e și scurtul dar substanțialul text semnat de Ioan Holban, "Poartă lumii. Jurnal an Chină" (Iași, Ed. Sedcom Libris, 1999, 68 p.). De-a lungul celor 15 zile (15 capitole) cunoscutul critic și om de cultură ieșean, ămpreună cu "colegii din delegația oficială a Uniunii Scriitorilor, Eugen Negrici, Gabriel Dimisianu, Doina Cetea și Constantin Novac" ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
un nume, remarcându-se prin modul direct de a se pronunța asupra valorii operelor literare și prin dezinvoltura cu care își folosea în interpretări cultură. O anumita superficialitate voioasa nu făcea decât să dea farmec comentariilor sale. După 1989, criticul ieșean, component cândva al faimoasei echipe de critici de la Convorbiri literare, s-a avântat, ca atâția alții, dar în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea. Știu cât efort, erudiție și consum de energie intelectuală presupune o astfel de ediție (aș asemui-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre Românul
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Z. Ornea Dl. Liviu Leonte este un istoric literar ieșean care și-a legat numele de realizarea ediției critice Costache Negruzzi. A procedat prin lungi pauze ăntre volume. Dar, finalmente, a ajuns la capătul ei, fiind și autorul unei bune, solide monografii despre creatorul nuvelei Alexandru Lăpusneanu. Am comentat unele
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte ași da măsură convingătoare a capacității sale de analist al unei perioade a importanței, publicații literar-culturale. Am citit an câteva rânduri, pentru exegezele mele, acest segment din istoria revistei ieșene și pot depune mărturie, ăn cunoștință de cauză, că studiul e atent, judicios și, de aceea, bun. S-ar cuveni, ca de acum ănainte (pentru că, până acum, a rămas neștiut ăntre paginile vreunei publicații academice) studiul acesta al d-lui
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
obicei, scrierile autorilor din constelația Vieții Românești (Jean Bart, Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Sadoveanu, Brătescu-Voinesti, firește G. Ibrăileanu) dar rostește opinii partizanal negative despre românul Hortensiei Papadat-Bengescu Concert din muzică de Bach (1927), numai pentru că prozatoarea abandonase, pentru "Sburătorul", cercul revistei ieșene. Aceste adevăruri trebuiau spuse răspicat (și nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D.
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat o reală mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada interbelică am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
cele două culturi", disociate și chiar antagonice, în temeiul apodictic al luptei de clasă: "din fiecare cultură națională noi luăm doar elementele ei democratice și socialiste, le luăm numai și indiscutabil în opoziție cu cultura burgheza". Cu drept cuvînt, criticul ieșean observa: "Cu alte cuvinte, Lenin este inconsecvent cu sine, deoarece în alte rînduri, pomenea de un alt pol al dezvoltării că unitate a contrariilor, adică de cultură națională unitară. La nevoie (iar teoria culturii a lui Lenin este întotdeauna ad-hoc
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
fi avut și elevii de liceu, nevoiți să tocească manualul de istoria literaturii române de care am pomenit, ai cărui principali realizatori sînt criticii ăstiintificiă Ion Vitner (prof. univ.) și Ov.S. Crohmălniceanu (conf. univ.)". Concluzia pertinenta a criticului și universitarului ieșean este că festivitățile centenarului Eminescu din 1950 (de care și subsemnatul își aduce aminte, fără mare bucurie, deoarece avusese ocazia să citească pînă atunci Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, precum și ultimul volum din seria călinesciana consacrată Operei acestuia
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
1 mai 1948 și care cuprindea nu mai puțin de 8000 de titluri (personal, am avut în mînă și un al doilea volum, mai subțire, al Publicațiilor interzise, aproximativ în momentul apariției lui, de care poate că al nostru confrate ieșean nu are cunoștință). Prin duplicitatea care n-a dispărut, din ce in ce mai abila, măi rafinată, pseudo-estetică și interesat conservatoare a postideologilor de azi, orizontalitatea (eufemism pentru prostituarea) literaturii de sub egida comunismului își are acum legatarii săi îndeajuns de bine cunoscuți. Emil Iordache
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
O femeie din localitatea ieșeană Țigănași trebuie să plătească o amendă de 100 de lei, pentru că a țipat de durere în timp ce soțul o bătea cu o furcă. Oamenii legii din comuna Popricani i-au amendat pe amândoi, și pe agresor, și pe victimă, pentru tulburarea
Amendată pentru că a ţipat de durere în timp ce soţul o bătea cu o furcă () [Corola-journal/Journalistic/25099_a_26424]
-
22-28 mai), Eugen Istodor se face a nu ști (bănuiesc că știe) la ce sunt bune dicționarele literare. Își bate joc fără nici un haz (bănuiesc că are) de Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, apărut în 1979, autori, critici ieșeni, pe care l-a cumpărat recent pe net cu 15 lei. Lasă că se face a nu ști (bănuiesc că știe) că avem dicționare și până la 1950, și peste. Dar că regretă a nu-și fi luat în aceiași bani
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
într-un moment în care duceam lipsă de astfel de instrumente. Iar ideea că un dicționar literar trebuie să fie radical selectiv nu e una care să- i treacă prin cap oricui. Mai ales, dată fiind intenția declarată a autorilor ieșeni de a-i cuprinde, nu pe toți, nu e posibil, dar pe câți mai mulți dintre scriitorii români de până la 1900. Cum plictiseala e la fel de dăunătoare ca și stresul, bine a făcut Istodor că a revândut la anticariat Dicționarul. Tot
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
importanți, precum Seneca, Pliniu cel Bătrân, Cato, Sf. Augustin, Sfântul Ieronim, câteva cărți despre fonetica latină sau textele antice și circulația lor. Antichitățile noastre (2013) este o colecție de texte, cele mai multe, recenzii și cronici de carte, apărute inițial în revista ieșeană „Convorbiri literare”, de-a lungul a câțiva ani, intim legate între ele prin tematică: antichitatea. Departe însă de a fi o carte pentru un public restrâns, elitist, de filologi sau, și mai rău, de clasiciști, Ioana Costa, în bună tradiție
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
existențială surclasa jerbele esteticului, ex(-) centricul O. Nimigean a părut să fie acceptat, cu bilet personalizat, în „loja“ literaturii. E drept că unele voci critice încercaseră, încă de la apariția volumului de versuri nicolina blues (2007), să-l scoată pe scriitorul ieșean de sub umbrela epigonismului optzecist. De pildă, Andrei Terian, care atrăgea atenția că „pactul pe care O. Nimigean îl stabilește cu precursorii săi este fundamental diferit de acela din optzecismul «canonic»“, întrucât „livrescul nu e doar un arc pentru propulsarea propriei
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
mai există granițe. O. Nimigean este în Nanabozo un poet pe cât de virtuoz, pe atât de profund. Dar și unul îndrăzneț, încercând să facă din poezie un discurs total(izant), cu toate riscurile ce decurg de aici. Numai că scriitorul ieșean le manageriază admirabil.
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
Magistrații ieșeni au decis vineri să respingă recursul făcut de șeful Universității de Medicină și Farmacie "Gr. T.Popa" prin care cerea ridicarea interdicției procurorilor de a părăsi țara. Rectorul UMF, Vasile Astărăstoae, nu poate pelca din țară cel puțin până la mijlocul
Vasile Astărăstoae, cercetat penal într-un dosar de corupţie, nu poate părăsi ţara () [Corola-journal/Journalistic/24396_a_25721]
-
Ca să-i convingă pe ieșeni să își plătească la timp întreținerea, firma de termoficare din oraș are o ofertă inedită - toți locatarii care își achită la timp datoriile beneficiază gratuit de ascuțitul cuțitelor din gospodărie. Firma de termoficare vrea să taie cât mai mult din
Dacă îţi plăteşti întreţinerea la timp primeşti cel mai ciudat cadou. Vezi despre ce e vorba () [Corola-journal/Journalistic/24637_a_25962]
-
se ascut și cuțitele dacă își plătesc datoriile. Oamenii însă nu sunt prea interesați, informează. Ideea i-a venit directorului TermoService după ce soția l-a trimis să-i ascută cuțitele din bucătărie și a văzut că nu are unde. Mulți ieșeni însă nu au ce să taie ca să pună în oală, așa că nu au de să își ascută cuțitele.
Dacă îţi plăteşti întreţinerea la timp primeşti cel mai ciudat cadou. Vezi despre ce e vorba () [Corola-journal/Journalistic/24637_a_25962]
-
Peste 500 de persoane au ieșit în stradă la Iași în Piața Palatului Culturii, cerând demisia Guvernului și împotrvia președintelui Traian Băsescu. Mitingul este organizat de sindicatele ieșene din educație și sănătate. Protestatarii poartă pancarte cu mesaje, precum: "Libertate", "Vrem guvern tehnocrat, să ne scoată din rahat", "Jos Băsescu dictatorul, asta cere tot poporul" și "Funeriu la final să dea test inițial". Reprezentantul protestatarilor, liderul Uniunii Sindicatelor Libere
Peste 500 de oameni au ieşit în stradă la Iaşi "Jos Băsescu!" () [Corola-journal/Journalistic/23847_a_25172]
-
la Editura Humanitas. Un poem în romgleză În DILEMA VECHE (nr. 544), Codrin Liviu Cuțitaru vorbește despre romgleză, care „e un simptom al melanjului și al diversității propuse de către postmodernitate, combinând mentalități, ADN-uri, experiențe și orizonturi de așteptare”. Eseistul ieșean reproduce și un poem scris în romgleză, care circulă în spațiul virtual: „I love you atât de tare/ încât I believe că mor/ You are so încântătoare/ Oh, my dear, cât te ador!/ When I go la braț cu tine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
așa încât, în cazul acesta se poate vorbi, dimpotrivă, mai degrabă despre continuitate decât despre cezură. (Va reveni, de altfel, asupra acestui aspect în partea a doua a studiului, la p. 228, unde va vorbi despre spiritul de „clică” al cenaclului ieșean). În al doilea rând, Grama pierde din vedere că deja schimbul de generații se produsese chiar sub ochii lui, de vreme ce propriii elevi (ca și alții, din Oradea sau de aiurea) deveniseră admiratori necondiționați ai lui Eminescu. Admițând că părinții se
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
numără și inaugurarea, la 18 august 1910, a Cazinoului, splendidul edificiu realizat după planurile arhitectului francez Daniel Rénard (și aflat azi în stare jalnică, dar asta e altă poveste!). Ne-a atras atenția și testamentul omului politic, reprodus de revista ieșeană - Coiciu și-a lăsat averea Ateneului Român din București: „...După încetarea din viață a soției mele, folosința acestei averi va trece Ateneului Român din București căruia i-am lăsat și nuda proprietate, devenind astfel Ateneul proprietar deplin și absolut pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]