1,015 matches
-
alte statui. Cea mai apropiată înfățișa scena răpirii Persephonei, fecioara se zbătea cu grație în brațele unui Pluto vânos, jubilând la gândul împerecherii. Văzută de la capătul treptelor, clădirea se avânta spre înălțimi, smulgându-se cu semeție dintre terasele înțesate de iederă, înfigând parcă în azurul cerului o campanilă acoperită cu olane roșii. Amalgam specific limitei dintre civilizații, îmi spuneam, încercând să definesc particularitatea locurilor. Izolarea de grup fusese voită. Simțeam dorința de solitudine, tentația de a trăi netulburat satisfacția descoperirii acelei
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
-l .../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?/ Nemurire, se va zice.” Apoi, cu admirație și compătimire pentru soarta lor, Eminescu dezvăluie taina acelor înfăptuiri, care-i fac, cu adevărat, nemuritori: „Este drept că viața-ntreagă,/ Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.” (M. Eminescu, Scrisoarea I) Titlul acestei cărți mă trimite cu gândul la cuvintele lui George Călinescu despre Eminescu, scrise în ianuarie 1965 în „Cronica Optimistului” din revista „Contemporanul”. „Un geniu este
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
a rlova Printre ruine, că printre amintiri, colc aie șerpii cei negri, de casă - priveliștea e sinistra, și-n taină, m-apasă și strălucește, totuși, perfidă-n priviri - pe fiecare piatră doarme-o reptilă și suge sângele soarelui și-al iederii - mă tem s-o mângâi cu degetele încrederii, s-o trezesc, mi-e și sila și milă - mă strecor, mai departe, spre foișor să prind amurgul de aripa-i grea, să urc o treaptă mai sus, în vreo stea, să
ELOGIU RUINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341208_a_342537]
-
gătiți sub diverse forme care implică ulei încins. Dar s-o luăm cu începutul, adică cu tradiționala descriere a atmosferei. Deși localul e decorat minimalist, predominând nuanțe deloc stridente și lemn deschis, are un aer foarte prietenos, datorită detaliilor precum iedera de pe tavan, decorațiunile de pe obloane sau radiatoarele vopsite în verde. E musai să vă zicem și că oricât de plin ar fi, Samsara rămâne cumva mereu aerisit (în parte mulțumită atitudinii smoke free). Așadar, atmosfera este perfectă pentru preparatele raw
Samsara Foodhouse [Corola-blog/BlogPost/100467_a_101759]
-
când în când, timpul se reînsuflețește, convertindu-se în arteziene fântâni, ce țâșnesc din adâncuri, pentru a inunda arterele poetului cu viață: „mâna mea prin care curge măduva orei/ coboară în focul tău de vocale celeste/ aidoma cuiburilor ce apasă/ iedera exactă din liniile gândului”.(Numele tău are auzul tăcerii VIII, p. 11). În acest timp al extremelor ancestral-prefigurative, poetul își găsește răgaz de a se simți acasă, Însuși acest loc - pe care poetul îl numește „acasă” - are o alchimie specială
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
Cozi la speranțe spulberate-n vânt Biserici înțesate și strigăte-n altare Cât mai răbda-vom pe acest pământ Atâta umilință și-a lor nerușinare? VOCILE STRĂBUNE DIN CETATEA BOLOGA Sus, în deal, lângă Cetate Se-aud vocile străbune Plânge iedera-n ruine Căutând din nou dreptate. Răvășită-i astăzi țara De orgolii și de ură De prin colțuri - sare zgură Și ne-aduce iar ocara. Ei au reușit s-oprească Doar cu piepturi dezgolite Hoardele turcești, pripite Spre Apus să
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
speranță mocnind în amurguri Prin scursă din mine și arsă pe ruguri Putere de-a trage la mal într-un port . Iertată să-mi fie și azi și pe viață Leșinul de dor și de prea plin de tine Și iedera minții , speriată paiață Ce ochii-și deschide spre fiece față Ce-i râde zâmbind dis -de- dimineață Haotic sperând la mai bine Iertare mai cer urmei lutului care Dospește în lespezi urma pașilor tăi Iertare și umbrei ce fuge de
URME PE INIMĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343996_a_345325]
-
sub sâmburii tăi la răcoare Uimiților triști pescăruși dispre mare Țipând între aripi tăcute bătăi Iertată să-mi fie de azi până-n veacuri Căldura privirii - albastre ferești ! Tot sângele inimii pornit la atacuri Să-nfrunte lumina, să-nfrunte batjocuri Și iedera aspră, arzând pe alocuri A buzelor care-au uitat cine ești . Sunt ramuri pe care am uitat să-nfloresc Sunt doruri de care mă simt dezgolită subit Sunt urme pe inimă care încă roșesc Timide de suflul curat, fecioresc Al
URME PE INIMĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343996_a_345325]
-
i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei și-un soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele sparte ce-au plâns, fără sprijin și fără zabrele. Zabrele pus-am la poarta și-n mânerul de fier ruginit, ce-atârnă-ntr-o singură toarta de-atâta durere tocit. Tocit și
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
două trei cuvinte pentru că poetul să etaleze o mare gamă de sentimente. Totul e deja spus în titlul poeziei: “așteptarea, o execuție lentă”. Metaforele se derulează în imagini “în dimineața asta o să las lumea /să se cațere pe mine că iedera pe ziduri” (poate doar astăzi), sau “ne naștem în fiecare zi /cu teamă că atunci /când așezăm flori parfumate /sub icoane care plâng...” (sensuri). Poeziile lui Teodor Dume, uneori cu accente filosofice, alteori rugăciuni adresate divinității, sunt un univers în
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343372_a_344701]
-
Dorințe > CÂND NOPȚILE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Când nopțile îmi sfâșiau visele deschideam aripile spre ieri și te vedeam cum îmi aduceai primăveri în brațe și mă împleteai în iedera verilor nici un cântec nu suspina nici macii nu-și mai închideau corola doar legănarea dansului albastru ne atingea obrajii și cântecul lebedei mai aștepta o poveste -stii de ce se ascund șoaptele de dor în spatele stelelor- m-ai întrebat fără să
CÂND NOPŢILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343521_a_344850]
-
frunze, lumina amintirii se pierde-ntr-un cârd de cocori, timpul fuge pe un câmp în derivă prin sunetele ultimelor ploi, în vitraliile catedralelor sfinții dorm ascultând lieduri în purpuri de vise, se scutură sunetele ploii, picurând pe strășini, prin iedera culcată pe colivii, cântecul uitat al unor timpuri ce s-au înecat în veac; suflete stingher, nu te mai înfășura în cuvinte, nu mai culege din urma plopilor sunetele amintirii, nu mai rătăci printre pulberi, ascultă foșnetul inimii și lasă
CEREMONII AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344134_a_345463]
-
nicio greutate în lămurirea sursei educației pe care a primit-o, și ce sâmbure a crăpat ca să izbucnească la soarele scenei un lujer înrădăcinat în umbra zidului pe care-l îmbracă în răcoarea frunzei și-l identifică în mitul înveșnicirii iederei urcătoare! Nu e nicio bătaie de cap în a intui ce educație a primit Tudor Chirilă în familia sa, având părinți pe gazetarul sportiv Ioan Chirilă și pe actrița, regizoarea și producătoarea Iarina Demian. Este ireversibil doveditor faptul că de la
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CIT SINTEM TINERI Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 622 din 13 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ioan LILA Of, Diana Poți sặ pleci, sặ te risipești prin iarba cerului Da’ sặ nu mặ pặrặsești încặ Iedera se cațarặ peste umbrele nopții Capra neagrặ stặ crucificatặ pe-o stîncặ Poți sặ mặ pặrặsești într-o dupặ-amiazặ Sặ iți iei o vacanțặ de o mie de ani Dar sặ nu adormi în palmele mele Ca un foșnet prin
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
miezul tău rotund eu mă înham Să-l duc pe culmi a nu știu cîta oară Te lasă dar ca barca între valuri Cutremurată toată între maluri Și suspinînd mă mîngîie încet Eu mă agăț de dulcea ta făptură Ca iedera pe culmi de-o crăpătură Și tandru îți dedic un menuet Muzica ce ne îmbată crește Muzica ce ne îmbată crește Ca soarele timid din răsărit Ecoul nopții tocmai s-a oprit Și iarba o auzi cum se topește Sub
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
încet nu-mi răspunde nimeni mai strig o dată și încă o dată din când în când îmi privesc neputința ca pe o clonă de lut orbul din mine se roagă lui Dumnezeu o furtună de cuvinte nerostite se înalță înspre cer iedera îmi acoperă văzul printre jaluzele o margine de soare îmi lovește obrazul mă încumet să mă târăsc într-un colț de sub umbra lămpii un ticăit de ceas îmi tulbură tăcerea e ultima insultă pe azi o, doamne! am lacrimi pe
DIN INIMA MEA A EVADAT O LACRIMĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377352_a_378681]
-
Acasă > Poezie > Familie > RĂDĂCINI Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Crește iarbă, cresc copacii Urca iedera pe poarta Urca roșia pe-aracii Puși de tine mai ieri, tata! Crește iarbă, cresc copiii Crește dorul vălătuci Urcă-n marginea câmpiei Și se-agață prin uluci Crește iarbă, crește frică, Urcă-n noi fără oprire Că nu mai
RADACINI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377374_a_378703]
-
șemineu. Între noi doi e-o lume și totuși nu-s străină De palmele flămânde care mă învelesc. Ca florile din glastre, iubirea ta m-alină, M-avântă și mă ține să nu mă prăbușesc. Te înfășori pe mine ca iedera pe ramuri, Îngenuncheat, pleci fruntea la pieptul meu, duios, Luceferii ne-alintă, zâmbindu-ne la geamuri, Iar focul ne-ncălzește în cânt armonios. Se scurg prin mine clipe, de fericire pură, Ca fulgii de zăpadă, dansează, albe-n zbor. Iubirea
ÎNTRE NOI DOI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377456_a_378785]
-
Toate Articolele Autorului Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori, Grăunte de lumină încolțit Pe-un bulgăre de viață în ninsori, Pierdut printre genuni, în albul infinit. Am strâns în palme lacrima luminii Tot alergând desculță după viață Și șchiopătând prin iedera minciunii Am exersat căderi fără speranță. Când m-au rănit — am cunoscut trădarea, Păcat neînțeles, simțit din greu, Scrâșnind din dinți, luptam cu disperarea, Dar m-a luat în brațe Dumnezeu. Și arătându-mi calea sprea Lumină, Mi-a fost
GRĂUNTE DE LUMINĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377464_a_378793]
-
de bucuria celor ce locuiau acolo, ochi lacomi de viață furau clipe de magie. La acesată adresă, ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată, liniștea provoacă durere. Vândută ca orice marfă, a devenit un mormânt profanat. Îngenuncheat, ultimul fir de iederă își caută rădăcina. Toamna vântură steagurile morții peste umbrele celor ce încearcă să găsească casa cu verandă. Referință Bibliografică: Casa cu veranda îndoliată / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1752, Anul V, 18 octombrie 2015. Drepturi de Autor
CASA CU VERANDA ÎNDOLIATĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377590_a_378919]
-
Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Râs de copii Prindeam bondari și fluturi zglobii Ascunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii, Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Și iedera blândă, cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut, Cupe plăpânde, mustind de frumos, În care Cel de Sus, din potir, a lăsat Parfumuri, culori, zugrăvite spumos
RAS DE COPII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378832_a_380161]
-
în cel de al doilea, intitulat "micropoeme" găsim câteva versuri în formă de "Haiku" în care sunt peisaje, imagini sugerate în câteva cuvinte, venite, cred, tot din poeziile anterioare: "seară de iarnă-/ zgribulit bunicul / închide poartă" (pg 86), sau "pustietate /iedera invadează /podul casei" (pg.81). Tot aici însă găsim și unele citate : "să nu pretinzi altuia ceea ce tu / nu poți fi" (pg. 98), sau "ești înțelept dacă știi să taci și inteligent / dacă știi când să taci" (pg. 113). Sursa
VERONICA PAVEL LERNER DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380360_a_381689]
-
nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să iți scalzi ideea, Femeia desenată din plictis. Și am decis: să iți mai dau și-un verde Iar cel care te vede Să știe că ești viu, O iedera lungindu-se-ntr-un gol pustiu Să-ți curgă-n palme seva, Când nimeni nu te crede! Eu nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să iți scalzi ideea, Femeia desenată din plictis. Și-atunci mi-am zis: "Nu
EU NU VÂND ÎNGERI PĂZITORI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380547_a_381876]
-
ce se petrec în jurul său. El privește, ascultă, simte și apoi transformă totul în trăiri lirice ce oglindesc anotimpurile, frumusețea naturii, trecerea ireversibilă a timpului, magia sntimentelor, “de-o vreme alerg spre casă cu brațele deschise”( provizii)..,ori „singurătatea-i/ iederă pe stâncă/ singurătatea-i ca un testament/”(singurătatea), sau “tristețea nu mă lasă/ tristețea-i o cunună grea/ de spini”/( cunună de spini), declarații de dragoste adresate cititorului “de-aș fi fost/ o pasăre albastră/ primul zbor/ l-aș fi
UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU – LIVADA CU METAFORE- EDITURA INSPIRESCU- SATU MARE 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1794 din 29 no [Corola-blog/BlogPost/380568_a_381897]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > OCHII TĂI, UMBRĂ TA Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1672 din 30 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Urci pe iederi de gand însetat de arome, Săpi fântâni, culegi maci din strânsoare de fum, Cât mă dor ochii tăi, mănăstiri de fantome, Poticniți de cai albi și călugări de scrum. Mai aproape c-o zi te-aș aduce-un hotar, În
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]