893 matches
-
tem că no să știți să vă faceți înțeles de prea stimabila gorilă care conduce destinele acestui local. Nu vorbește decât olandeza. Dacă nu mă autorizați să vă pledez cauza, nu va ghici că doriți un păhărel de rachiu de ienupăr. Iată, îndrăznesc să sper că ma înțeles; felul în care a dat din cap trebuie să însemne că argumentele mele l-au convins. Se duce într-acolo grăbindu-se cu o încetineală de înțelept. Aveți noroc, n-a mârâit. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ești nespălat pe picioare. Și totuși. Stilul, ca și mătăsurile, poate ascunde, nu o dată, cine știe ce eczemă. Mă mângâi spunându-mi că, la urma urmei, nici cei ce se bâlbâie nu sunt neprihăniți. Aveți dreptate, să mai cerem puțin rachiu de ienupăr. O să stați mult la Amsterdam? Frumos oraș, nu-i așa? Fascinant? lată un adjectiv pe care nu l-am mai auzit de multă vreme. Tocmai de când am plecat din Paris, și sunt ani de atunci. Dar inima își are memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
la ei acasă și i-au scos mațele. Oh! Iertați-mă doamnă! N-a înțeles, de altminteri, nimic. Câtă lume \ nu găsiți? \, deși e atât de târziu și plouă întruna de zile întregi! Din fericire, există păhărelul cu rachiu de ienupăr, singura lucire în bezna care ne înconjoară. Simțiți lumina aurie, lumina arămie, pe care o aprinde în noi? îmi place să străbat orașul, seara, când mă pătrunde dogoarea rachiului de ienupăr. Merg așa nopți întregi, visez sau îmi vorbesc întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
zile întregi! Din fericire, există păhărelul cu rachiu de ienupăr, singura lucire în bezna care ne înconjoară. Simțiți lumina aurie, lumina arămie, pe care o aprinde în noi? îmi place să străbat orașul, seara, când mă pătrunde dogoarea rachiului de ienupăr. Merg așa nopți întregi, visez sau îmi vorbesc întruna. Ca în seara asta, da, și mă tem că v-am cam năucit, mulțumesc, sunteți prea amabil. Dar simt nevoia să vorbesc și, de cum deschid gura, frazele încep să curgă șuvoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
când în când, cu capul acoperit de pălăria cu boruri largi, la câte o lecție de anatomie? Vă înșelați. Merg alături de noi, e drept, și totuși, uitați-vă la capetele lor: ele plutesc în ceața de neon, de rachiu de ienupăr și izmă care coboară din firmele roșii și verzi. Olanda e o nălucire, domnule, o nălucire de aur și de fum, mai fumurie ziua, mai aurie noaptea, și, noaptea ca și ziua, plină de toți acești Lohengrini, lunecând visători pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Europei și se opresc în jurul mării interioare, pe plaja alburie. Ascultă sirenele, caută zadarnic în ceață silueta vapoarelor, apoi trec înapoi canalele si se întorc acasă prin ploaie. Pătrunși de frig, vin să ceară, în toate limbile pământului, rachiu de ienupăr, la "Mexico City". Acolo îi aștept eu. Pe mâine, așadar, domnule și iubite compatriot. Nu, de aici veți găsi ușor drumul; mă despart de dumneavoastră lângă podul acesta. Noaptea nu trec niciodată pe pod. Am făcut legământ. Închipuiți-vă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
severă... Ah! prietene, știți ce înseamnă făptura singuratică rătăcind prin marile orașe?... Mă simt cât se poate de stânjenit că trebuie să vă primesc culcat. N-am mare lucru, doar puțină febră, pe care mi-o îngrijesc cu rachiu de ienupăr. Sunt învățat cu asemenea accese. Cred că sufăr de friguri, pe care le-am căpătat pe vremea când eram papă. Nu glumesc decât pe jumătate. Știu ce gândiți: că e greu să descurci din spusele mele adevărul de minciună. Mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-i rupă oasele-n strânsoarea brațelor lor de piatră cioplită pentru că el, tocmai el, rămăsese singurul om de pe lume! Cădea apoi cu capul pe masă, plângând în hohote, pe când cei din jur își beau mai departe, liniștiți, rachiul de ienupăr, atât de liniștiți încît nu puteai să nu te întrebi dacă nu cumva bețivul avea dreptate. Sub hainele scorțoase pielea-ți îngheța atunci deodată, și-ncepeai s-o simți ca pe-o pojghiță subțire de mineral. Cedric fredona acum " In
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
chiar de el însuși, construit într-un fel, atât de minuțios, încît fiecare literă pe care el avea s-o scrie și pe care el o scria, chiar acum, dovadă că ei vorbeau și simțeau în stomac tăria rachiului de ienupăr) trebuia pre-gîndită cu toate radăcinile ei în trecutul individual și al lumii. Era pentru prima dată când personajele își inventau autorul, așa cum pe o planetă amenințată de catastrofă toate puterile s-ar îndrepta spre construirea unei nave care să-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
celorlalte fetițe de la cabaret, despre cât de scumpă era viața în acel nenorocit '58... Despre lumea mereu agitată - ce paradox! - a oamenilor-statuie... "Ești nou aici" (și mâna cu inele palid-verzui, așezată protector pe genunchiul tânărului, și răsuflarea cu miros de ienupăr a statuii atingîndu-i aproape material fața), "ai grijă, e o lume rea, toți sânt niște perverși, uite, până și barmanul, dacă vrei să știi - dar să nu mai spui la nimeni - poartă chiloți negri de damă..." Atena oftă ca o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
alocuri stâncile izolate erau invadate de un conifer târâtor necunoscut lui. Erau și niște tufe cu frunze roșcate cerate și cu ramuri contorsionate, încărcate de flori de un roșu strident cum nu mai văzuse. Mirosul proaspăt ca și cel de ienupăr îmbălsăma adierea. Egumenul dispăruse; de undeva, ca o vibrație, începu să-i vină glasul lui. Era o rugăciune liniștită. Se îndreptă spre locul din care se părea că-i vin sunetele. Numără peste treizeci de pași când îl zări în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tata. Iar tata i-a terminat, le-a luat mințile și i-a lăsat să viseze frumos. Le-a promis mesteceni, salcâmi, stejari și arțari roșii, brazi argintii, platani, pini cenușii, nuci, sălcii crețe, tufe de liliac și iasomie, rododendroni, ienuperi și tuia, de fapt șiruri întregi de tuia, gazon și flori, bulbi și răsaduri, butași de trandafiri și iederă. Afară era călduț și praf, noroiul se transformase în bătătură, se învârteau întruna în jurul blocului, tata în frunte și comitetul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar și plante endemice, precum coada iepurelui, floarea de colț ș.a.. Ca urmare a bogăției floristice, a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai mare parte
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de aici, de la poalele Ceahlăului. Urcând o treaptă mai sus, cămașa vegetației alpine acoperă umerii albi și goi ai muntelui, fiind parcă o pătură verde ce se întinde singură peste acele locuri, lăsând mai sus niște tufișuri de jneapăn și ienupăr să tulbure turnurile de catedrală ale muntelui. Spre piscurile albicioase, puternice miresme de aer curat îți inundă sufletul; te simți parcă în edenul divin, inima fiindu-ți plină de o bucurie nemaiîntâlnită și de o adâncă mulțumire sufletească. Ești numai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de mufloni, de nevăstuici, de bursuci, de jderi, de ienuperi, de vultur, de ulii, de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala Capetelor - le spuse Ximachi, văzându-le privirea. Tot ce vedeți aici a fost vânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca de obicei, de la costumele de iepuri harnici, cu șorțuri, șepcuțe și baticuri, până la cadouri. Nu m-am lăsat mai prejos și mi-am dat iar ifose de maestră culinară: am experimentat o terină de curcan marinat în coniac și ienupăr, cu zucchini, ciuperci și ierburi. După ce s-a răcit, am înfipt în crusta rumenă, ca de doboș, o morișcă în toate culorile curcubeului, iar de-a lungul am întins o frunză mare de usturoi. Pe ea am înșirat 13 buburuze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
târcoale. Durerea i se răspândise dinspre coccisul prost reparat către picioare. În ce hal ajunsese de vreme ce nici nu-și mai dăduse seama că trăia în agonie. Mike a văzut cablul introdus în priza de mic voltaj din spatele unui tufiș de ienupăr albăstrui și a tras ștecherul afară. Apa s-a oprit încet. Ultimele picături s-au scurs în bazinul cel mai de jos, revărsându-se puțin peste buză. A urmat un ultim gâlgâit, plescăitul unui pește agitat, după care singurul zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
din care se puteau pescui, cu grenade de mână, caracude și crapi plini de buruieni. Natură, oriîncotro te căcai. Exista și un cinematograf în Tuchel...“ În completare, ar mai fi demne de menționat terenuri nisipoase, păduri mixte și tufe de ienupăr; un spațiu de acțiune propice pentru partizani polonezi. Totuși, perioada mea de muncă în serviciul Reich-ului ține de o amintire stratificată diferit. Ea se deosebește - nu numai în detalii, ci și în tendința ei de a mă da de gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
umblu cu culorile și, de aceea, eram considerat privilegiat. Pereții cantinei în care mâncau instructorii și echipa și care se afla în clădirea administrativă din cărămidă tencuită trebuiau să fie împodobiți cu tablouri care să se inspire din tufele de ienupăr, din bălțile în care se oglindeau norii și din mestecenii de pe câmpia netedă spre ușor deluroasă. De dorit, dar fără a fi comandată, se dorea și o nimfă bălăcindu-se. Pentru a face studii după natură, primeam liber; dimineața participam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pietre cocoșate, rotunde, care rămăseseră acolo după sfârșitul ultimei glaciațiuni. Pictam cuminte zona netedă sau vălurită de dealuri până departe și, dacă e să mă iau la întrebări cu severitate, nu eram ocolit de frică. În spatele unor tufișuri mari de ienupăr sau acoperite de blocuri eratice ivindu-se din depărtările câmpiei, pretutindeni s-ar fi putut afla la pândă, în poziția culcat, partizani cu carabine capturate. Aflat în vizorul trăgătorului, un ins aflat în serviciu voluntar și care, în timp ce dădea harnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mobile vechi, masive și ancorate ca niște geamanduri în spații cu tavan înalt și grad variabil de mucegai în lumea de insecte, de trupuri cu solzi, cu aripi, cu antene ițite printre tufe de iasomie, de glicină, de bougainvillea, de ienupăr, poate chiar și de hașiș. (Sunt convins că Lea fuma hașiș. Chiar și pe vremea aceea - nu știu cum, de unde și de ce și-l procura, dar știu, intuitiv, că făcea parte din deliciile ei botanice, deși niciodată nu am pus degetul pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în care mai scormoneau ca niște gândaci câțiva oameni și urca mai departe spre locul pe care Bătrânul îl bănuia a fi sfânt. Era extenuat și Pimen îl simți. Își așternură un strat gros de mușchi sub niște arbuști de ienupăr. Printre ramuri puzderie de semne și de stele, ca un havuz plin de nuferi albi. Privirile lor iscau cercuri concentrice în apa întunecată a cerului. "Cât de rar privesc în sus" își reproșă Bătrânul. "Asemenea porcului care râmă toată viața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Se culcaseră pe spate, cu mâinile sub cap, lipiți unul de altul, simțindu-se legați de o veșnicie, fără ca vreunul să fi auzit vorba celuilalt. Adormiră amândoi, cu ochii deschiși, privind Casiopeea. Somnul scurt, dar adânc și secrețiile nocturne ale ienupărului le întremară puterile. Porniră din nou, cu noaptea în cap, însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
trufașe crengile, împletindu-le în baldachine, pe sub care treci înfiorat de plăcută și neobișnuită emoție, de parcă ai trece pe tărâmul poveștilor din "O mie și una de nopți"! Lacul albastru-verzui oglindește siluetele plopilor înalți, ale stejarilor, arțarilor, brazilor și molizilor, ienuperilor, castanilor, ulmilor și platanilor uriași ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor sentinele înfipte în pământ pentru veșnicie. Apa lui tremură-n unde la trecerea bărcilor pe sub ghirlandele bătrânelor sălcii plângătoare, zâmbesc înduioșate parcă la șoaptele de dragoste, întotdeauna aceleași
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]