1,278 matches
-
transmisiuni, nu rămân decât 1/n din informație și deci din influență. Dacă în urma unor calcule se ajunge la concluzia că bilanțul e același pentru toți și egal cu zero, grupul este egalitar, în timp ce, dacă bilanțul e diferit, grupul este ierarhizat. Din punct de vedere informațional, proprietățile grupului egalitar sunt clare: dacă un stimul îl atinge pe unul din membrii lui, răspunsul dat în numele grupului de către unul din membrii lui va fi rezultanta fiecărui membru al grupului, rezultantă bineînțeles diferită de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dintâi fiind măsurată prin efectul produs de schimbul informațional asupra comportamentului celorlalți”. • Dacă în urma unor calcule se ajunge la concluzia că bilanțul e același pentru toți și egal cu zero, grupul este egalitar, în timp ce, dacă bilanțul e diferit, grupul este ierarhizat. „Nici un grup egalitar compus din ființe umane nu poate avea mai mult de 16 membri.” 2.3.3. Individualizare, grupare și organizare în sala de clasă Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București, referindu-se la problema diversificării modalităților și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acționarilor (salariile sunt costuri - nu beneficii În sine). El este doar unul dintre principiile ce pot fi folosite În luarea deciziei și reflectă anumite interese. Alegerea criteriilor și a indicatorilor de performanță reprezintă un act de putere prin care se ierarhizează importanța intereselor diverse ale actorilor constitutivi. În economia neoclasică, principiul eficienței, maximizarea valorii de piață a firmei constituie criteriul de bază ce guvernează luarea deciziei. Pe de altă parte, teoria agent - principal, În varianta economică reprezentată de Jensen și Meckling
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
individ. În sfârșit, ultima condiție este cea a independenței față de alternativele irelevante. Această condiție cere ca, atunci când comparăm două alternative, să folosim în ierarhizarea lor doar informația provenită de la acele alternative, și nu pe aceea de la modul în care sunt ierarhizate cele două alternative atunci când le comparăm cu altele<footnote De fapt, condiția independenței față de alternativele irelevante face mai mult decât a bloca informația venită din alte perechi decât cea în care se compara. O a doua consecință a folosirii ei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime oarecare de alternative -, putem avea în vedere trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui x, lui y și lui b, x preferat lui y și lui b ș.a.m.d. La fel, prin domeniul nerestricționat, toti indivizii care nu sunt în G preferă pe a lui x și pe y lui b, dar ierarhizează celelalte perechi în orice alt mod. Prin decisivitatea lui G pe (x,y), x este preferat social lui y. Prin condiția Pareto însă, a este preferat social lui x și y este preferat social lui b. Prin tranzitivitatea solicitată de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială, a este preferat social lui b. În cuvintele lui Sen: „dacă acest rezultat este influențat de preferințele individuale asupra altei perechi decât (a,b), atunci condiția independenței față de alternativele irelevante ar fi violată. De aceea, „a” trebuie să fie ierarhizat deasupra lui „b”, doar în virtutea faptului că toți cei din G preferă pe „a” lui „b” (ceilalți putând avea orice altă preferință asupra acestei perechi). Așadar, G este într-adevăr decisiv asupra lui (a,b)” [Sen, 1995, p. 4]. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește cartea și lewd nu o citește, 2 :a prude nu citește cartea și lewd o citește și 3 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem că prude preferă ca mai degrabă să nu citească nimeni cartea. Dacă însă trebuie sa ierarhizeze situația în care el citește cartea și cea în care lewd o citește, atunci prude preferă să o citească el, și să nu îl expună pe lewd la literatura obscenă, așadar prude preferă pe 3a lui 1a , pe 1a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude citește cartea și lewd nu o citește, 3 :a prude nu citește cartea și lewd o citește, și 4 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem că prude preferă mai degrabă să nu citească nimeni cartea. Dacă însă trebuie să ierarhizeze situația în care el citește cartea și cea în care lewd o citește, atunci prude preferă să o citească el, și să nu îl expună pe lewd la literatura obscenă. În sfârșit, situația în care amândoi citesc cartea este dominată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să ierarhizeze social alternativele dintr-o mulțime | # 3A A = . Acestea sunt: 1 : (1,0)a - prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a - prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. [e.2.1.1b*]: Cazul alegerii cantității de muncă. Mulțimea indivizilor, în care 1m și 2m ierarhizează alternativele din este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time; nu este angajat și 2m este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini individuale sunt admise ceea ce înseamnă că aciclicitatea este violată, așadar avem. [e.2.1.1c*]: Cazul prude vs. lewd (extins).p și l ierarhizează alternativele din prude citește cartea și lewd o citește, 2 - prude citește cartea și lewd nu o citește, - prude nu citește cartea și lewd o citește, și prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; își vopsește pereții în galben și cf își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care reh și zub , (Rehana și Zubeida) ierarhizează alternativele din | # 4A A = , unde 1 : (0,0)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie roșie; 2 : (0,1)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie verde 3 : (1,0)a - Rehana
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordine lexicografică. Condiția (A) corespunde respectării drepturilor individuale decisive. Condiția (B) corespunde tranzitivității după exercitarea acestor drepturi. Condiția (C) corespunde respectării unei condiții Pareto restricționate pentru acele perechi de alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bazează pe o serie de trăsături distinctive, atâtde natură formală (de realizare a cercetării), de natura conținutului problemelor studiate, cât și de natura populației direct investigate. Redăm mai jos câteva dintre aceste diferențe, fără să avem pretenția de a le ierarhiza după importanță sau de a le epuiza. Probabil că singură nici una dintre trăsăturile respective nu este decisivă, dar luate împreună, ajung să marcheze o deosebire de esență, și nu doar de suprafață, între cele două metode. 1. Tehnicile de realizare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dar a echivalat-o cu activitatea demnă de dorit în sine, adică demnă de a fi urmărită ca scop în sine, și anume activitatea spirituală, cognitiv-morală sau în acord cu virtutea. În acest sens, în lucrarea sa Etica nicomahică, a ierarhizat bunurile în felul următor : ,,Așadar, împărțind bunurile în trei categorii, și anume cele exterioare, cele ale sufletului și cele ale corpului, pe cele ale sufletului le considerăm bunurile cele mai importante, și asta în sensul cel mai înalt, iar printre
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
se încadrează într-un nou tip de cultură axată pe rezultate într-un sector public mai puțin centralizat, cultura caracterizată prin: * privilegierea interesului pentru rezultate în termeni de rentabilitate, eficacitate și calitate a serviciilor, înlocuirea structurilor organizaționale puternic centralizate și ierarhizate cu medii de gestionare descentralizata, în care deciziile asupra alocării resurselor și furnizării de servicii sunt mult mai apropiate de punctul de "livrare", permițând deținerea de informații de la clienți și alte grupuri interesate ; * posibilitatea de a studia alternativele existente în
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]