412 matches
-
cu totul perspectiva asupra stilului lui Cantemir. Motivul: comentatorii nu au cunoscut contextul - nedumerirea generală cu care a fost primit stilul lui Cantemir - relevat de Dragoș Moldovanu abia în cartea din 2002. Cantemir își afirmase clar intenția în prefața Istoriei ieroglifice, într-un text de atâtea ori citat: "Nu atâta cursul istoriii în minte mi-au fost, pre cât spre deprinderea ritoricească nevoindu-mă, la simcea groasă ca aceasta, âpre> prea aspră piatră, multă și îndelungată ascuțitură să fie trebuit am
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
cuvintelor stil, stilistică, literatură, Cantemir folosea termenele "ritoricesc", "ritorică". Trebuie să precizăm că în epocă prin "retorică", opusă "poeticii", se înțelegea nu numai arta elocinței persuasive, ci și arta de a scrie (frumos) în proză. într-un loc din Istoria ieroglifică, unde un personaj, Hameleonul, citează versuri ale unui autor clasic grec, Cantemir comentează: "Hameleonul meșterșugul ritoricăi în poetică (muta)" (Istoria ieroglifică, ediția P. P. Panaitescu - I. Verdeș, 1965, II, 98). Intenția conștient stilistică la Cantemir este scoasă în evidență și
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
nu numai arta elocinței persuasive, ci și arta de a scrie (frumos) în proză. într-un loc din Istoria ieroglifică, unde un personaj, Hameleonul, citează versuri ale unui autor clasic grec, Cantemir comentează: "Hameleonul meșterșugul ritoricăi în poetică (muta)" (Istoria ieroglifică, ediția P. P. Panaitescu - I. Verdeș, 1965, II, 98). Intenția conștient stilistică la Cantemir este scoasă în evidență și în subtilul articol al lui Dragoș Moldovanu, Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir (analizat și de Adriana Babeți): "O
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
lui, stilul "contorsionat" nu corespunde unor frământări sufletești, ci este ceva pur tehnic, calculat, "rece", autorul baroc necăutând decât virtuozitatea formală. Această caracterizare se potrivește pe deplin și lui Cantemir. De aceea, poziția unor autori care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor baroc prin patosul și vigoarea sentimentelor, prin dimensiunile zbuciumului sufletesc" (Manuela Tănăsescu, Despre "Istoria ieroglifică", 1970, p. 205, citat de Dragoș Moldovanu în 2002, 190) este, după autorul ieșean, lipsită de temei. Aș adăuga
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
Această caracterizare se potrivește pe deplin și lui Cantemir. De aceea, poziția unor autori care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor baroc prin patosul și vigoarea sentimentelor, prin dimensiunile zbuciumului sufletesc" (Manuela Tănăsescu, Despre "Istoria ieroglifică", 1970, p. 205, citat de Dragoș Moldovanu în 2002, 190) este, după autorul ieșean, lipsită de temei. Aș adăuga: chiar dacă nu este dedusă din stil, identificarea la Cantemir a unei "crize", a unei sfâșieri lăuntrice (Doina Curticăpeanu, Manuela Tănăsescu, Adriana
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga), a unui "fior tragic" (Doina Curticăpeanu) mi se pare arbitrară. Cred că este o adevărată performanță de a "împinge" spre tragic un autor atât de vădit dominat de un impuls ludic și estetic cum a fost autorul Istoriei ieroglifice. Lamentația Inorogului (simbolizând pe Cantemir însuși), capturat de Crocodil (Istoria, II, p. 137-139) este un simplu exercițiu retoric, ca și - în mare parte - frumosul discurs-îndemn al Șoimului adresat Corbului (Istoria, II, p. 172-203), cu inserții filosofice (Van Helmont, Aristotel, topoi
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul, în "Studii de limbă literară și filologie", București, Editura Academiei, 1969; Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică de istorie literară", Iași, tom XX, 1969; Sintaxa narativă a "istoriei ieroglifice": structurile dislocate, în "Revista de istorie și teorie literară", 1976, nr. 1 și 1977, nr. 1. 2) în cartea din 2002 (de aici înainte voi folosi sigla: 2002), Dragoș Moldovanu înregistrează peste 40 de autori care au adoptat o asemenea
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
a visului, dar secțiunile de cel mai mare interes, credem noi, sînt cele privitoare la grupul oniric (direcție, reprezentanți, concepte teoretice) sau la latura onirică a literaturii optzeciste. Un alt avantaj al acestui studiu este analiza unor opere ca Istoria ieroglifică a lui Cantemir sau Viața lumii a lui Miron Costin din perspectiva comparatistă a problematicii visului.
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
nu cred că l-au privit ca lumea. Ar fi observat că expresivul și ironicul cap al bibicului a fost așezat pe un trup ce nu-i aparține. Al cui să fie oare? Al lui Lenin, fraților! Numai în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe trunchiul unui dictator, comunist și criminal. Pentru cine o fi mai greu să conviețuiască cu celălalt? Pentru Lenin sau pentru monșerul Caragiale? Hoții ăia poate
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
acea coniuctio elementorum din practicile alchimice. Ce a însemnat pentru cultura română tipărirea Bibliei de la București sau circulația cărților populare, care erau procedeele de construcție în povestirile istorice versificate și în teatrul popular românesc, cum funcționează alegoria animalieră în Istoria ieroglifică a lui Cantemir, ce anume a moștenit Eminescu din vechiul scris românesc, sînt doar cîteva din întrebările la care studiile cuprinse în volumul de față își propun să ofere un răspuns. Cu deosebire merită amintit capitolul despre semnificațiile construcției labirintice
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
Cantemir, ce anume a moștenit Eminescu din vechiul scris românesc, sînt doar cîteva din întrebările la care studiile cuprinse în volumul de față își propun să ofere un răspuns. Cu deosebire merită amintit capitolul despre semnificațiile construcției labirintice în Istoria ieroglifică, capitol în care autorul ne propune un interesant excurs comparatist. Pornind de la distincția între diferitele trepte de semnificație ale imaginii labirintului (de la aceea de loc comun sau simplă figură, trecînd prin cea care echivalează, alegoric, traiectul existențial cu traiectul labirintic
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită de un aparat critic ce satisface toate exigențele. Ediția-antologie e rezultatul unui proiect urmărit cu intermitențe
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză, cuvântul alambic a ajuns la noi. Prima atestare este sub forma lambic (la D. Cantemir, în Istoria ieroglifică), care este luată, probabil, din ngr. lampíkos (cf. și it. lambicco). Anșoa, numele unui peștișor ce trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Altantic, are la originea îndepărtată cuvântul grecesc aphýe. Înainte de a prezenta istoria acestui cuvânt din limbile europene, trebuie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț, negriu, negricios, care circulă astăzi. Altele, ca negrime (care există și în dialectul meglenoromân: nigrimi „negreață“), au circulat în trecut (apare în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și varză Cuvântul care exprimă culoarea verdeții este moștenit din latină în toate limbile romanice. Lat. viridis, cu același sens, care a avut o formă sincopată *virdis, stă la baza tuturor formelor romanice: rom., it
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
osificat, inutil. Prin anii '60 și '70, prin influența metodelor structurale, care răspândeau utopia discutării textului desprins de orice context, sintagmatic și autosuficient, biografiile au căzut în desuetudine și deriziune. "Ce ne interesează de câte ori a căscat Cantemir în timp ce scria "Istoria Ieroglifică"?" Studiile aplicate, științifice, antiseptice, matricele contrastive și pomișorii sintactici, poetica matematică păreau atât de tinerești și revoluționare față de ticăitele istorii de altădată. Ion Barbu nu mai avea altă față și altă viață în afara celei visate de Nastratin Hogea la Isarlîk
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
câinelui. Cu singura deosebire că ei, oameni fiind, pot fi programați în permanență pe un nou stăpân și, dacă e nevoie, mâine îl vor mușca pe cel pe care astăzi îl păzesc. Dimitrie Cantemir așa îi și descrie în Istoria ieroglifică. E și firesc să fie așa. Profesioniști fiind, ei "păzesc și protejează" pe oricine istoria le scoate în cale. În fond, și un pianist poate interpreta nespus de multe piese. Îmi place întîi când apar încadrîndu-și "obiectivul". "Apar" nu e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de producere a textului. Ne vedem constrânși să subliniem chiar de la început: cartea pe care o aveți în față și în privința căreia aveți, desigur, dubiile pe care le adăpostește mintea oricărui lector pățit este, împrumutând o metaforă tocită din Istoria ieroglifică, o struțocămilă. La rigoare, ea nu intră nici în sfera literaturii artistice, nici în cea a literaturii științifice. Pentru a fi cât mai fideli obscurului și întortocheatului modus vivendi japonez, am preferat o scriitură ambiguă și implicată emoțional uneia clare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
existaseră nulitățile unor Mihail Kogălniceanu (Tainele inimii, 1850), V. A. Urechia (Coliba Măriucăi și Logofătul Baptiste Veleli, 1855), Dimitrie Bolintineanu (Manoil, 1855 și Elena, 1862), I. M. Bujoreanu (Misterele din București, 1862) etc. Câțiva istorici și critici literari consideră Istoria ieroglifică (1705) a lui Dimitrie Cantemir drept primul roman românesc. Document hibrid, simultan cronică, alegorie, fabulă, spectacol cu măști și prozopoem, scrierea prințului moldav este prea heteroclită pentru a intra, la rigoare, sub specia relativ rigidă pomenită mai sus, astfel încât nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Provenit din germa- nul Apotheke, termenul „apotecă” (uzual în Transilvania) trebuia uneori explicat în limba română, mai ales în Moldova și Muntenia. Astfel, Dimitrie Cantemir traducea cuvântul „apotecar” (popular „poticar” sau „poticarăș”) prin „cela ce vinde erbi de doftorie” (Istoria ieroglifică, 1703- 1705). Dar adevărații beneficiari ai virtuților terapeutice ale cânepii au fost țăranii, care foloseau semințele acestei plante mai ales în scopuri analgezice (17, p. 72). Vorbind despre „fumigația cu sămânță de cânepă”, atestată la traci și la sciți, Vasile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
literatură europeană? Cum ar arăta "apocalipsa literaturii române" în viziunea lui Mircea A. Diaconu? Mai bine mă puneai să-mi imaginez cum ar arăta ultimul scriitor în limba română? Ar fi ca gâtul unei clepsidre prin care se scurg Istoria ieroglifică, Țiganiada, Eminescu și aici ar urma canonul meu, al unui epigon, singurul în stare să mai citească scrierile ultimului scriitor. Fără îndoială, scriitorul ăla n-ar exista dacă n-ar fi însoțit, ca de umbra lui, de un critic. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nașterea noului Adam („un taur alb, cu coarne mari”) și convertirea tuturor națiilor (păsările și animalele se transformă în tauri albi). „Apocalipsa cu bestiar” stă la originea unui întreg gen literar, ilustrat și în cultura română, printre altele, de Istoria ieroglifică a lui Cantemir. 4Ezdra Tradiția rabinică îl consideră pe Ezdra „al doilea Moise”. Într-adevăr, se poate spune că întoarcerea din exil (458 î.Hr.) echivalează cu o a doua naștere a lui Israel: un alt Templu se construiește în locul celui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
grămezi de sfori. Cititorul trebuie să facă mereu eforturi de descifrare a textului. Personajele au altă identitate decât cea declarată, organizațiile poartă, și ele, nume conspirative, totul apare drept ceva dincolo de care trebuie să vedem altceva. Când a scris Istoria ieroglifică Dimitrie Cantemir a folosit acest procedeu pentru a evita litigiile cu contemporani ai lui descriși caricatural. În timpul comunismului, unii scriitori au recurs la parabolă din dorința de a induce în eroare serviciile de cenzură. D.D. Ursache nu are nici un motiv
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care iese câte un personaj reprezentând un viciu. Un alt sistem iconografic medieval a asociat animalele cu diverse păcate: astfel, omul păcătos decade în rândul animalelor, simbolizarea animalieră oferind măsura decăderii sale. Această concepție va construi satira din romanul Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. Fantezia medievalului nu se mulțumea cu personificarea morții. Cuvântul macabre și sintagma “La Danse Macabre” marchează întrega viziune a morții în epoca de sfârșit a Evului Mediu. Acest element vine din conștiința fricii de fantome, care provoacă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
omenească rămâne mereu prezentă în gândirea medievală. Ea aparține unui strat stabil al imaginației și se reînnoiește neîncetat în alegorii. Plecând de la bestiarele grecești, răspândite în variante europene, își va crea Dimitrie Cantemir galeria de măști alegorice acționate în Istoria ieroglifică. De altfel, mulți autori au resemantizat înțelesul măștilor zoomorfe moștenit de la Esop. Acestă reînnoire se manifestă sub toate formele: animale acționând ca niște oameni, animale cu cap de om, oameni cu cap de animal etc, anihilând astfel toate frontierele regnului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Felix Nicolau Tandru și rece roman „pre fricos să nu spăriem, că mai îndrăzneț să va întoarce” (Dimitrie Cantemir, Istoria Ieroglifică) „Poate că la noi Dumnezeu arată ca un naș mafiot cu girofar nu pentru că noi trăim în zonă, ci fix pe dos - adică deasta trăim noi în zonă, că ne-am ales un Dumnezeu ca un șef mafiot cu sirenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]