419 matches
-
început de iubire stelară. PLAPUMĂ A NORILOR Soarele mi-a zâmbit prin perdeaua geroasă de vremi. Trezită la viață din acele muribunde zile în care nu a fost nimeni să-mi aline moartea, să o facă mai blândă și mai iertătoare cu mine. Nu a fost nimeni să-mi dezghețe trupul ce mi-a fost congelat și amestecat prin zăpezile unui infern dureros și zgribulit în fața căutărilor, într-un ADEVĂR, ce pentru prima dată, crezi în El, încet și calm îți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
voi iubi, te voi iubi, Aceeași visătoare și stăpână. OCHIUL TĂCERII Când îți aud glasul, te simt mai aproape, Și vreau să-ți simt trupul de dor, Emoția sufletului se coboară prin noapte Și-mi învelește-n taină un timp iertător. Din depărtări, adâncul pătrunde Prin uși ferecate când somnul mi-i bun. Divinul se preface-n ființa de unde Cu rame și pânze prin universul nebun. Neliniștea albastă de clipe sfârșește Solfegii de har mai vor să petreacă Prin sfera umbrită
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mă-nfioară dorul meu din altă lume ce coboară prin tăcere cu o lacrimă de vis Plâng și florile-n fereastră rechemând pe al tău nume Ce-n alinturi suferinde zac legendele în scris. Gândurile răvășite cad în somnul de-altădată Iertător și blând în suflet, Cerul parcă s-a închis, De azur în frunze albastre, melancolic e-a mea soartă Și-n mâhnirea arsă-n zile, dar o lacrimă s-a stins. Ca un fulger în iubire, cu un trup ca
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
rana se mărește odată cu trecerea timpului, e ca și cum te-ai pierdut de tine Însuți, dacă se poate imagina așa ceva”. Fața ei era neschimbată, vrui s-o sărut, dar o distanțare dulce, admonestatoare mă opri; ea Înțelese, zîmbi, făcu un pas iertător, Îmi sărută fruntea, eu Îi sărutai mîna, și deodată spuse: „De-ar fi aici și mătușa ta sau de-am fi acasă la ea să ne facă plăcinte, - mi-e dor să mîncăm iar Împreună”, și, ca prin minune, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cunoștință de caracterul omenesc: Tu ești bun, recunoaștem că noi sîntem răii-răilor, dar bagă de seamă că nu-i vrednic de tine să-ți răsplătești asupra noastră pentru că ai sta în contrazicere cu calitățile tale de atotbun îndelung răbdător, lesne iertător. "Video meliora proboqne, deteriora sequor" Vedem cele bune și le aprobăm, dar urmăm cele rele. Astfel, cu multă umilire strigăm: Călcând aceste porunci ale tale și în urma poftelor și a voilor noastre îmblînd, tot păcatul în fieștecare zi cu osârdie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbe măsluite trezește patimile cele mai negre și mai uricioase ale mulțimii sânt adesea mai credincioși vechei legende religioase decât Faust; poate că, după orice crimă comit, s-aruncă înaintea icoanei și șoptesc cuvintele lui Calist, cerșind iertare de la lesne iertătorul Dumnezeu. Dar cu aceștia chemați, cari sânt mulți, nesfârșit de mulți, nu sporește comunitatea creștină: puțini sânt cei aleși și puțini au fost de-apururi. Dar rămâie datina și înțelesul ei sfânt, așa cum e de mult; și, de nu va sosi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el însuși că suportase niște măgării ale unor colegi și chiar profesori fără să le zică nimic (se frământa furios pe scaun și parcă se desmeticea, se trezea la viață și devenea conștient că era un om prea bun, prea iertător, când, voinic cum era, putea să-i facă pe toți pilaf), pe Szekely să închine într-un stil voit bombastic în cinstea domnișoarei Nineta Romulus, care, deși bea ca și ei, nu se îmbăta deloc, spre nedumerirea mea totală. "Odată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Într-o carte consacrată problematicii naționale din Ungaria, surprinzând atât trăsăturile „pozitive” atribuite românilor, cât și „dificultățile” pe care imaginea dedicată lor le ridică În fața relațiilor cu maghiarii: O rasă mai Însemnată este cea valahă. Un popor liniștit, pașnic, blând, iertător și recunoscător, dar, din cauza inculturii și a sărăciei, cu atitudini servile. Nu va fi ușor să Îi influențăm din punct de vedere național, deoarece sărăcia și ignoranța lor Îngreunează educația. În general, locuiesc În munții răsăriteni și sudici ai țării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
benefice ale morților"blajinii" . Revenirea lor este temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa Sâmbetei". Întrucât au luat parte la facerea lumii, ei sunt stâlpi de sprijin ai pământului, percepuți de localnici ca niște oameni înțelepți, iertători și paș nici. Acești rohmani sau blajini se aseamănă cu oamenii buni menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și fără grijă, m-a judecat la Stanbul vizirul 1? și n-a socotit că trebuie să-mi ieie capul. Omenești greșale au fost, măria-ta. Dumnezeu 1? le iartă. E adevărat că oamenii cei proști nu sînt atît de iertători, dar măria-ta vei lua pildă de la acel care stă asupra noastră, a tuturora 1./ - Să iau pildă de la necredincios, beizade?/ - De la Dumnezeu, măria-ta.) Trebuie precizat că, în anumite texte, putem vorbi de o anaforă "raportată" în cazul unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost religios sau nu, Th. Codreanu evită un răspuns tranșant și poate că nici nu e posibil. De la început, contestă că a fost un poet ateu, aducând ca probe: "eșecul său existențial", "miracolul poeziei", calitățile sale de bun creștin (iertător, generos, lipsit de vanitate), confruntarea cu moartea inițiatică, în ideea că "Dumnezeu e mai prezent în întuneric decât în lumină" (Rudolf Otto), dar nu demonstrează prea convingător că a fost un poet religios, o dată ce observă exegetul "s-a lăsat copleșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asemenea ciclu de scrisori, adunate cu grijă și păstrate cu evlavia recunoștinței de familiile celor despărțiți de către tarele războiului, revenind asupra dialogului epistolar, se constată că din toată corespondența transpare sufletul românului așa cum este: cald, bun, blând, sincer, devotat, mereu iertător. Un gând care circulă frecvent prin aceste epistole evidențiază că frații, părinții și bunicii noștri, indiferent de timpuri și împrejurări, au știut și au reușit să făurească o țară mare cu prețul propriilor lor vieți, devenind și rămânând eroi mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat: se lasă otrăvit de propria reacție și se prăbușește, extenuat, în ineficiență și dezgust. Pentru mulți, mânia abruptă e o marcă a virilității. Bărbatul e „iute la mânie“, femeia e blândă și iertătoare. În realitate, jerba impulsivității e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichi tatea știa că mânia e, adesea, opusul curajului, chiar dacă (și tocmai pentru că) împinge spre temeritate. Mânia e nebărbătească. Sintagma „popor vegetal“ nu exclude (ba
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dacă tot știe totul și nimic nu se face fără voia lui, i-ați lăsat În grijă totul, ba chiar contând pe acceptul lui tacit pentru orice ofensă adusă de voi Naturii. E voia lui, mai mult, cum e și iertător, vă va absolvi de păcat. Dar nu cred să aveți timp, În 5 minute, să vă mărturisiți toate păcatele de peste an, cu atât mai mult cu cât păcătuiți chiar și fără să știți: când tăiați un arbore, ucideți - știu eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai ales moartea, ci este o joacă, o trecere, uneori pamfletară prin ceea ce este viața, ca parcurgând-o veșnicia care urmează să devină liniște, pace, dar și un fel de răspundere în fața Divinului pe care îl vede ca un toate iertător. Cartea aceasta nu-i doar povestea Ioanei din Legături de sânge, scrisă de Aurora Liiceanu și Mihai Ioan Micle, apărută recent la Editura Polirom Iași, - o poveste culeasă dintr-un număr de dosare ale unora dintr-un penitenciar care schimbă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De fata cea iubită În mare s-a-necat. Tot de la frumoasa mea măicuță păstrez Cântecul unui deținut Într-o celulă-ntunecoasă In lanțuri stau legat N-am pâine nici mâncare Nici măcar un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea s-apropie de mine Și-mi spune ușor : Dormi în pace, puiul mamei Uită de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca la țară, cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora le plăcea mahalaua și ironizarea omului cuminte. Lucrase vreo 30 de ani la spălat sticle, cu mânuțele ei mici și slăbuțe, avea bănuțul ei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în poezia lui Grigore Alexandrescu „Ucigașul fără voie”, am ajuns în celulă, după ce suferisem mulți ani de război. Într-o celulă întunecoasă În lanțuri stam legat; N-aveam pâine, nici mâncare Nici măcar un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând; Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea se-apropie de mine Și-mi spune ușor: Dormi în pace puiul mamei Uiți de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
am trăit clipe de meditație. Și de dialog intim cu noi înșine și cu Cel de Sus, uitând de griji și de necazuri, de supărări și de tot felul de întrebări grele. Sufletul a vibrat, a devenit mai curat, mai iertător, mai bun, mai înțelegător, mai puternic. Iar corul această orgă umană divină a dat gândului nostru aripi nevăzute și ne-a purtat și-am visat o clipă la compozitorul Vidu și la martirul nostru Ciprian Porumbescu. Și, parcă, nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ceea ce se atinge de politică, nu că doară este oprit de cineva, ci fiindcă este român își spune singur păcatul. D-aci încolo e cum îl știți, român întreg, cu inima voioasă, ca românul, mlădios după împregiurări, ca românul, răbdător, iertător, ca românul, și arțăgaș, cît să dea și cu barda, ca românul când îi vine cuțitul la os. Cu bani, fără bani, îl poate citi cineva și cu plată și cu gratis. Ca să poată însă a se ținea, și-a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și slava Lui. Pentru atributele sale glorioase, nu există posibilitate de a aprecia și reflecta grația spirituală a omnipotenței Sale și autorității exclusive, dar voi, necredincioșilor, nu știți să le luați exemplul. Într-adevăr El a fost întotdeauna indulgent și iertător 261. În fața Marelui Arhitect al Universului toate câte sunt stau în adorație, rugăciune și venerație, la fel și soarele, luna, stelele și munții, copacii și animalele și toate cele. Cel ce le cunoaște pe toate este ascultat, venerat și glorificat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
eu ce am crezut: că nu trebuie să confunde Biserica cu anumite obiceiuri particulare, că poate, cine știe, cei de acolo au uitat să mai citească și Evangheliile din când în când. Că uneori Iisus cel plin de dragoste și iertător cu păcatele noastre nu se arată în Casa Domnului, dar îl putem găsi în multe alte chipuri. Am plecat de acolo golite, ologite sufletește, ca niște ființe izgonite cu vorbe aspre și grele, tocmai din locul în care căutam mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tale și toate întăriturile tale să fie dărâmate... Așa voi face cu voi, cei din casa lui Israel, căci ticăloși sunteți. În vălmășagul luptei va pieri regele lui Israel!" (Osea, 10: 7, 8, 14). Cu toate acestea, milos, iubitor și iertător, Jahve îl îndeamnă pe popor la pocăință: "Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău, că tu te-ai poticnit din pricina fărădelegii tale! Găsiți rugi de pocăință, întoarceți-vă către Domnul și ziceți Lui: "Iartă-ne orice fărădelege, ca să ne bucurăm
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și animale este iubirea’’, urmând aceeași cale, arată că aceeași lege constituie filonul de bază al creștinismului, prin care Hristos l-a transfigurat pe însuși Dumnezeu Tatăl, dintr-un părinte egoist, aspru și răzbunător, într-un părinte iubitor, înțelegător și iertător. Mai mult ca atât, recunoștința ce o datorăm creatorului în calitate de fii ai săi, trebuie să o întoarcem semenilor noștri, adică oamenilor. “Dumnezeu vrea ca recunoștința pe care I-o datorăm să o manifestăm față de semenii noștri, adică să iubim pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
model sau reper valoric pentru ființa umană, ci este conceput ca fiind Unic, dar întreit în Persoane, sfânt, creator și stăpân al lumii, caracterizat ca existent prin sine, de natură spirituală, etern, neschimbător, atotprezent, atotputernic, atotbun, atotștiutor, drept, milostiv și iertător, iubitor. Astfel, sacrul cultivă și întreține cota cea mai înaltă a spiritualității creștine, sfințenia. Specificul noțiunii de sacru în creștinism este cuprins în termenul de „sfințenie”, un termen cu un pronunțat caracter religios, el indicând transcendența lui Dumnezeu ca principiu
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]