14,062 matches
-
472). footnote>. În ceea ce privește arta oratorică, atitudinea lui nu a fost foarte clară. El a pus accentul mai ales pe importanța virtuții și a adevărului față de elocvență, fiind mândru de faptul că nu numai apostolul Pavel, dar și ceilalți apostoli au ignorat „artificiile” oratorice<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 139-140; PG 48, col. 670); In Act., , 13, 2 (PG 60, col. 107); Ex. in Ps., 109, 5: „Toată răutatea este izgonită, virtutea este restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
substitui (dacă se poate, merită încercat!) scriitorilor consacrați într-o epocă anterioară, bănuită pe bună dreptate de impostură și viciu de sistem: perioada comunistă. Iluzia vizibilă e că această schimbare chiar s-ar putea realiza cum ai bate din palme: ignori, pur și simplu, numele pe care vrei să le contești ca valide și credibile și propui în loc altele. Această iluzie se bazează pe o alta: că tot sistemul estetic de valori din trecut e fals din temelii. Depinde la cine
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar fi de spus că prozatorul nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental, fie pentru că nu accepta ideea de a fi considerat un scriitor cu marcată apartenență etnică sau de orice altă natură. Alături de boala din adolescență și de fascism, războiul
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
fost cei care au văzut reproducerea fidelă a existenței autorului ei, seamănă, din punctul de vedere al receptării, cu un tren montagne russe. Ridicată pe culmi și apoi prăvălită la vale, redescoperită și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
traduse în românește chiar de autor, prozele sale ar aparține, de fapt, literaturii franceze, iar E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane face doar cîteva referiri la opera sa, într-un text cu accente polemice la adresa lui H. Sanielevici). Mai degrabă ignorat de critica noastră literară în timpul vieții (un rol în acest sens îl va fi jucat, probabil, și suspiciunea criticilor cu ștaif în fața biografiei hollywoodiene a scriitorului, absolvent doar al claselor primare, care, de fiecare dată cînd trebuia să-și indice
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
stări extatice. Dacă această “tichie” este albă, avem de-a face cu un spirit pozitiv, un “dreptmergător”; dacă e neagră sau roșie, cu unul malefic. Particularitățile, ciudățeniile legate de nașterea cuiva, de momentul sosirii sale În lume, nu pot fi ignorate și par a-l urmări pe copil, pe tot parcursul vieții. a) “Pricolici sunt toți oamenii care se nasc cu capul acoperit cu tichie (XI 19)” (cf. Ion Muslea, Ov. Bârlea). “Dacă «chitia» pruncului este roșie, moașa o apucă repede
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În Doina: „alina-m-oi cu Doina!” - zice și Cezar Ivănescu sfidînd, cu o sinceritatea Împinsă la paroxism și Într-un decor ce trimite la austeritatea monahala, fluctuațiile modei. Dealtfel, poetul ignoră ceasul modelor; ca dovadă, desi spiritele firave, alertate de mareele modei au expediat doina În sala de reanimare a liricii, dezinteresîndu-se de soarta ei, Cezar Ivănescu o cultiva. În consecință, el respinge risipă verbală și evită arborescenta lirica. Așa cum s-
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
nici măcar dreptul să se atingă de opera sa. Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv, un dialog internațional de înaltă ținută. Cornelia Cîrstea a stîrnit interesul auditoriului cu lucrarea
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
fi expuse pentru un public străin, la propriu, de cultura română. În Mai are timpul răbdare?, Liviu Papadima survolează aproape întreaga literatură română modernă și, fără să-și refuze o anumită pornire didactică, îi cartografiază relieful, uneori până la detalii infinitezimale, ignorate de oricare alt "ochi" critic.
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
prin natura sa lumină”, concluzia firească este că În cazul celor două personaje lirice comunicarea poate avea loc. Lumile din care provin cei doi nu sunt iremediabil separate. Lumina devine un element de legătură pe care Cătălina nu-l poate ignora În invocarea Luceafărului. Dar coborârea acestuia are ca efect metamorfozarea spațiului, pe care George Popa Îl prezintă astfel : „”este spațiul (coborâtor, s.n.) care unește (s.n.) astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
perestroikăi, am scris, pe-un capăt de hârtie, un mic, așa-zicând, "oracol", rămas, cu alte mai-nimicuri, într-un mic coș de pe mașina de spălat. Luându-mă după "șchimbărili" lui Gorby (și ca s-o fac să râdă pe Maria), ignoram că, din nefericire, fusesem mult prea optimist. "Oracolul" era acesta: "N-o să facă poc,/ o să facă fâs;/ vom muri de râs,/ nemurind deloc!" Adevărat: noi n-am murit, - însă atâția alții, da. - Putem constata că ironia, șarja, caricatura, moduri ale
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
propria-i persoană. Devenea astfel, involuntar, comic el însuși pe-o latură. Căci umorul contrariat poate fi vindicativ, nu-i așa?Ești de părere că o (bună) conștiință de umorist acceptă o reciprocitate a "mișcărilor", precum într-un duel? - Nu ignor la cine te referi, căci mi-ai spus-o telefonic, nu de mult. Am să-ți fac jocul, însă, păstrând, și eu, confidențialitatea... Ideal vorbind, epigramiștii (ce-și fac o profesiune din umor) ar trebui să procedeze ca în cazul
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe o frunză de macriș sălbatic înverzindu-ți cerul gurii într-o îndepărtată tristă provincie balcanică uitată de Dumnezeu și de oameni Pe
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
și încoace pe trotuarul însorit. O enigmatică lume pulsatilă, peste care abia ai închis poarta. Ai ieșit din scenă, ai rămas în fundul gangului întunecat. Cu patria la tîmplă Pot să nici nu ascult șoapta rîului Cîntecul luncii încropite Pot să ignor mireasma sălcioarei Risipită pe coastă Pot să nici nu mă uit pe geamul compartimentului Cu tîmpla sprijinită de canat. Cu patria la tîmplă pot să uit că e zi sau s-a făcut demult seară cu patria la tîmplă pot
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
cinq jours plus tard împreună cu tine și cu prietenul Dan Matei întîlneam preotul cu alură de bariton italian uite că mă întorc într-un oraș unde acum flutură steagurile firmelor și companiilor de asigurări internaționale pe care trecătorii firește le ignoră așa cum se întîmplă de altfel în lumea întreagă doar șefii de gară în uniformă cu chipiuri roșii mai înțepenesc când trec pe lîngă ei trenurile fără oprire între Budapesta și Viena în timp ce o mamă grijulie în ținută de jogging impecabil
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
bată-ne veșnic norocul vulturi vii vom cugeta tra-la-la tra-la-la foarte imaginativi vom pune steag pe redută sportivii nu sunt naivi cu tinerețea vândută nimeni nu ne-ar tulbura tra-la-la tra-la-la noi avem umeri cam tari ideal și năzuințe Îi ignorăm pe cei mari nemai chichinivointe și-așa vom acumula tra-la-la tra-la-la chiar stele vizibile se prefac În bumerang spre imprevizibile stavile de Înalt rang și-n forță ne-om avânta tra-la-la tra-la-la... D-AMOR adoratei mele cam sublimă fecioara mea
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
și tehnologii creative, modalități expresive), cât și a ierarhiilor, a selecțiilor, duce la această harababură generalizată, unde oricine, indiferent de știință și talent, poate fi creator și unde orice produs poate fi consumat (îngurgitat) „la grămadă”. Dincolo de faptul că se ignoră intenționat implementarea unui concept într-o configurație, într-un material oarecare, mă deranjează că se neagă până și dreptul criticului sau al melomanului de a avea o opinie. În fine, totul pare acceptabil, permis, posibil. Se exclud ierarhiile, constrângerile, evaluările
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
câteva minute mă ia părtaș într-o speculare a leului pe piața europeană și îmi vinde pontul cu acțiunile Concordiei, care vor sări précisément săptămâna viitoare de la 2225 la cel puțin 2400 lei. Mă asigură de bunăvoința și prietenia lui, ignorând toate încurcăturile în care m-a băgat! nu sunt nici zece ani de la scandalul din redacția Universului iscat de evocarea lui Mendonça; m-am răcit cu Stelică pentru o chitanță! Nu meritam asta. Nici eu, nici Vasco da Gama." Brederode
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
fapt că mă aflam dezbrăcată În fața acelei oglinzi vechi, Îmi unea sufletul cu cerul. Fiecare centimetru de piele purta mirosul lui Doru. Doru, idolul copilăriei și adolescenței mele... “Lidia, Li-di-aaaaaaaaaaa...”, o auzeam pe bunica strigându-mi numele În jurul blocului. O ignoram. Eram prea fericită ca să Îmi mai pese că, dacă nu Îi răspundeam În următoarele cinci minute, mi ar fi sunat părinții să se plângă, din nou, că am ieșit din casă și nu știe de mine. Părinții mei lucrau În
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
privise Întreaga noapte de la masa ei plină de specialități și băuturi costisitoare care echivalau cinci salarii a multora dintre cei prezenți. Dar ea avea ochi doar pentru Doru. O Înnebuniseră mișcările lui de pe ringul de dans și nonșalanța cu care ignora privirile hulpave ale tuturor femeilor din discotecă. Era Înconjurat de câțiva prieteni, tineri simpli, În mijlocul cărora Doru părea să se simtă bine. Pe majoritatea Îi cunoștea din copilărie și se știa deja că foarte greu căpătai Încrederea și statutul de
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
precum și a transformării acestora în cadrul aceleiași piese datorită accelerației tempoului - și ordonarea silabelor textului conform liniei melodice. O analiză de acest tip se poate ocupa și de introducerile și interludiile instrumentale, pe care analiza efectuată pornind de la textul poetic o ignoră. Poemele cântate de către soliști vocali sunt acompaniate de către instrumentiști conform principiilor heterofoniei. O altă regulă de bază a muzicii arabe în general este aceea că toți ascultătorii trebuie să înțeleagă textul literar. În consecință, acesta trebuie să fie clar, explicit
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Knisch, Ed. Polirom, 2006) ca două laitmotive ce deosebesc persoana de imaginarul proiectat. Cu partea sa de inconștient, imaginația este domeniul explorat În numeroase rânduri de Sascha Knisch, care se arată alarmat de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
să-ți dai seama, ai continuat săți duci liniștit viața. Așa se Întâmplă și ai respectat, ca să spun așa, această regulă a societății. Ai văzut un nebun, te faci că nu-l vezi. Ești chiar tu unul dintre acei nebuni - ignori pur și simplu boala. Ei bine, dragă tată, fiecare vede viața așa cum Îi place. Cât de fragilă este granița dintre normalitate și patologic și cât de ușor o putem depăși În cele mai dificile momente ale vieții! Este ca și cum ne-
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
de haosul din țară, de lipsa de logică din politică sau de legislația mediocră menită să susțină creatorii de film din România. El era călăuza noastră prin oraș, fumând, Îndârjit, cu mâinile În buzunare, În timp ce noi, Încercam cu greu să ignorăm oboseala, zgomotele din jur, arhitectura agresivă a fiecărui cartier prin care treceam, pentru a lua aminte la rafala de noutăți din țară, aduse parcă fără voia lui, de bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu pot fi văzute nici măcar cu o endoscopie bine făcută. În plus, e o chestiune mărunta de metabolism. Noi avem stomacul tare, rezistent. Le putem face pe toate fără să simțim nimic, ignorându-ne pe noi Înșine și pe toți de lângă noi. Înghițim cu nepăsare totul, nu putem face ulcer, dar avem poftă de mâncare și alte dorințe și pofte arzătoare. Nu-i nimic grozav, așa suntem noi. Nu trebuie să râzi, nu
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]