412 matches
-
nisi bene? Aș. La moartea lui Călinescu, în '65, n-a avut altceva de spus decît că a fost copil din flori, făcut de o spălătoreasă cu "boierul" și că și-a modificat actul de naștere. L-a ars (știa ilegalistul) la un bec, să nu se mai vadă ce scria: "tată necunoscut". Așadar, debutul meu, Șichy. M-am dus la "Iașul". Am învățat, cînd mi s-a respins articolul despre Iorga, că trebuie făcute compromisuri de tip dogmatic ca să intri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
provincie. Și ce bine-și începuse urcușul Mistrie! De răsfățat îl răsfăța Aronsohn, șef secție-critică, dar și cenzorul șef, Bluthal, Horovitz, Lesner, pe-aici, nu-mi aduc aminte cum îl chema. Mai mult, Vova era prieten cu "tovarășul Iași", primul ilegalist al urbei. Vitner însuși îl recomanda "poet autentic". Îi lăuda, în revista "Flacăra", chiotele pentru electrificarea satului, pentru spărgătorii de norme, pentru escavatoriștii fruntași și șoferii sutamiiști, fără reparații la motor. Era un fel de clonă a lui Jebeleanu: îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dej nu pune în discuție, în nici un fel, dreptul Moscovei de a defini strategia partidului și acest om, al cărui parcurs militant s-a limitat la spațiul românesc era lucrător la Căile Ferate se va aureola cu prestigiul de combatant ilegalist. Se pare că în anii 1944-1945, era plin de respect pentru tovarășii veniți de la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca, activist de origine ungară care a adoptat cetățenia sovietică, Dumitru Colin, de origine bulgară, care va fi membru al Biroului Politic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Politic între 1954-1965, Leonte Răutu, care a lucrat la Radioul românesc de la Moscova înainte de a se instala în Basarabia în 1940-1941. Acesta din urmă va deveni principalul ideolog al partidului și va coopera cu Chișinevski, și el tot basarabean. Comuniștii ilegaliști din Basarabia se reîntîlnesc, în parte, la București. Este cazul lui Alexandru Nicolski, fost militant ilegalist la Chișinău în anii 1933-1937, trimis în misiune de spionaj la București în 1941. Arestat și internat la Aiud pînă în august 1944, este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instala în Basarabia în 1940-1941. Acesta din urmă va deveni principalul ideolog al partidului și va coopera cu Chișinevski, și el tot basarabean. Comuniștii ilegaliști din Basarabia se reîntîlnesc, în parte, la București. Este cazul lui Alexandru Nicolski, fost militant ilegalist la Chișinău în anii 1933-1937, trimis în misiune de spionaj la București în 1941. Arestat și internat la Aiud pînă în august 1944, este trecut, în 1945, la Direcția Generală a Poliției. Nicolski primea ordine de la Dej și de la tovarășul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
venit taman de la Cabinetul 2, în anul de grație (parcă) 1980. Să luăm exemplu!?... P.S. Vancea avea o vorbire groaznică, dar ca să fiu sigur că se-nțelege ce vroia să spună, am transcris ca și cum ar vorbi normal... Nu beți la ilegaliști! Într-una din zilele lui 1972, Vasile Băran mă întreabă dacă nu vreau să merg cu el să bem undeva, pe gratis. Accept fără fasoane. Îmi pune condiții însă: 1) să nu întreb unde, că-i secret; 2) să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am intrat sobri (așa ni s-a poruncit de șeful de trib!) și am fost suiți pe scenă. Spre stupoarea mea și-a lui Ovidiu, am constatat ca fuseserăm invitați la partea a doua a unei ședințe a... Asociației Foștilor Ilegaliști din România! Ce căuta neamțu'-n Bulgaria? Totul pe această lume are o explicație; fratele lui Vasile Băran, Tudor Băran, era instructor în C.C. al P.C.R. Șeful asociației, tovarășa Pavel, era sora celebrei ziceau ei ilegaliste Elena Pavel, moartă (se
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
are o explicație; fratele lui Vasile Băran, Tudor Băran, era instructor în C.C. al P.C.R. Șeful asociației, tovarășa Pavel, era sora celebrei ziceau ei ilegaliste Elena Pavel, moartă (se pare) la Doftana. Cum era vorba despre o întîlnire a foștilor ilegaliști cu actualii scriitori, Tudor l-a recomandat pe Vasile, iar acesta ne-a adus pe noi ca să citim din creația sa și să-l prezentăm. Nu ni s-a spus dinainte unde mergem, bătrînii comuniști fiind obișnuiți cu secretul operațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să ne facem datoria: eu l-am prezentat pe cunoscutul prozator, făcînd cam multe glume; Ovidiu a citit din celebrele sale "microsioane" (proză scurtă umoristică), iar autorul a povestit că la el pe scară e un invalid care a cunoscut ilegaliști și care e dispus să îi furnizeze fișe pentru o viitoare carte. Din trei în trei minute, un bătrîn "grizat", din primul rînd, bufnea, vocifera, blestema de Mama Focului, obligîndu-i pe cei din sală să-i tot șoptească "șșșttt!!!"... Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
furnizeze fișe pentru o viitoare carte. Din trei în trei minute, un bătrîn "grizat", din primul rînd, bufnea, vocifera, blestema de Mama Focului, obligîndu-i pe cei din sală să-i tot șoptească "șșșttt!!!"... Pînă cînd cetățeanul a izbucnit: "Tovarăși! Sînt ilegalist de 45 de ani! Dar așa ceva nu am mai pomenit! Am venit la ședința de partid a organizației noastre; partea întîia a mai mers. Da-n partea a doua, ce-am văzut? Asociația noastră a fost batjocorită de trei huligani
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prăjiturele, un coniac bun și cafele tari (trufandale, pe vremea aceea!). Cînd am ajuns în stradă, eram transpirați toți trei. Și de atunci, de cîte ori mă întîlnesc cu Ovidiu Moldovan, ne întrebăm unul pe celălalt: "Ai mai băut la ilegaliști?!". Apoi fugim în noapte, conspirativ, ca-ntr-un film de Francisc Munteanu... Goangele... lui Goangă Titlul nu caută calamburul cu orice preț; mi-am amintit de acest mare cîntăreț de operă și pedagog, deoarece a fost un exemplu paradoxal, amestec
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
36 Un actor chinuit 36 Oameni cu șoric 36 Un doctorat la Chișinău 36 Un mare om de cultură 36 Un monstru sacru 36 Un scenograf ghiduș 36 Buna Moarte nechemată 36 Critici-măcelari 36 DECRETUL 400 36 Nu beți la ilegaliști! 36 Goangele... lui Goangă 36 Un colocviu al regizorilor 36 Ședințe tragice & întîmplări comice 36 Nemții din... "Cîntarea României" 36 Întîmplări aproape vesele cu Sorin Postolache 36 O aniversare și o premieră 36 Un regizor nedecis 36 Răzbunarea Morții 36
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de clasă”, „omul vechi”, „ilegalistul” - sunt prezente, însă uneori sunt atenuate de umorul, acuratețea stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele strimte între care au fost strivite existențele cîtorva generații, dar și pentru evaluarea reziduurilor care vor polua în continuare mentalitățile, destul timp de-acum
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care se citește deja apparatcikul de după înșfăcarea puterii, ci un marinar și un ofițer al armatei române. Suntem în 1959, după retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României, și acesta este primul film despre insurecția armată din august 1944. Nici un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un procedeu performant, supraîncălzirea, și e hotărât să- l aplice în siderurgia românească, în ciuda conservatorismului și delăsării unor cadre. În sfârșit, Vară romantică (1962), film din seria „În jurul lui 23 August 1944”, deschisă de Valurile Dunării (1960), în care comuniști ilegaliști, uteciști și copii sabotează „mașina de război hitleristă” într- un oraș din Moldova, pentru ca în final să întâmpine toți, cu entuziasm, tancurile sovietice eliberatoare. Ele, spre deosebire de blindatele nemțești care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Finalmente, înving toate greutățile și își văd visul cu ochii. În Puterea și Adevărul apare în premieră absolută un inginer care se opune unui proiect îndrăzneț, calificându- l drept „aventurist”. Și Petrescu nu e o rămășiță burghezo-moșierească, este un comunist ilegalist mai presus de orice bănuială. Dar, așa cum Lucrețiu Pătrășcanu spusese în 1946 la Cluj : „Înainte de a fi comunist, sunt român”, Petrescu e inginer înainte de a fi comunist, și pune adevărul științific deasupra înseși voinței Partidului. Vechiul raport de subordonare a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în analiza anilor ’50, propaganda trăiește într-un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
capătă ritmul lent, descompus la gest al oficierii unui ritual cosmogonic, pare că lumea exterioară există doar dacă Victor rostogolește rola tiparului înainte și înapoi. Propaganda funcționează în secvențele exterioare, în spațiul „interior” al lui Victor nu mai vedem un ilegalist comunist, vedem un om care luptă cu sine însuși pentru a învinge un adversar invizibil, fără a avea vreo garanție că va trăi victoria. Un tânăr aflat într- o situație-limită, inumană, neavând alt sprijin decât propriul suflet. Pe măsură ce filmul se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
secrete (1988), o alegorie comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Singura pricină care pare să fi blocat filmul era domeniul tezei de doctorat însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
realism, metaforită Mircea Daneliuc e un caz cu totul special în raport cu propaganda regimului comunist în cinematograful de ficțiune. Al doilea lungmetraj al său, Ediție specială (1978), se înscrie în aria de subiect propagandistic, clasicizat deja în 1980, al luptei comuniștilor ilegaliști cu sistemul capitalist, cu dictatura antonesciană, cu legionarii și naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în șir între cele două personaje, nu știi pe care să- l iei de bun și pe care de rău. În același timp, cu cât tensiunea scenelor de plan secund dintre cei doi crește, falsul, artificialitatea, penibilul scenei principale, cu ilegaliști eroici care se sacrifică, apar într- o lumină din ce în ce mai crudă. Firește, apar și „bemolii” în dialogul dintre siguranțistul Papașa și torturatul Marin Iosif. Papașa pomenește cu respect de un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apar într- o lumină din ce în ce mai crudă. Firește, apar și „bemolii” în dialogul dintre siguranțistul Papașa și torturatul Marin Iosif. Papașa pomenește cu respect de un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar, în final, insinuează că ilegalistul Marin Iosif nu e doar plevușcă, ar putea fi și cel care l-a vândut pe Roman Siguranței. Deci un trădător, nu un ilegalist de nucleu dur. E prea puțin însă pentru a contrabalansa între barea care se năștea și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]