408 matches
-
acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni (nemoldoveni). Abia după mulți ani și multe stăruințe, o parte din foștii ilegaliști comuniști basarabeni interbelici au fost primiți în , fără însă să poată avea vreun rol important în viața social-politică a RSS Moldovenești. Înființarea Partidului Comunist al Moldovei s-a făcut în 1940, după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Marea majoritate a
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
anii 1945 și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sângerei și Călărași. Există foarte puține date biografice despre Filimon Bodiu, majoritatea informațiilor despre el provenind din arhivele A.M.S.N.R.M. și ale fostului KGB. Cercetătorii care au scris despre activitatea acestui ilegalist antisovietic menționează în primul rând abilitățile de conducător, "calitățile personale deosebite", "susținerea de care s-a bucurat din partea țăranilor" și inteligența cu care acesta reușea să se ascundă de urmăritorii săi, în condițiile terorii polițienești instaurate în Basarabia sovietică. Deși
Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300834_a_302163]
-
Închisoarea noastră cea de toate zilele“ a lui Ion Ioanid, socotita pe drept cuvânt sinteză literar-memorialistică a gulagologiei românești, dar și alte numeroase lucrări. 1953 - Unicul gest notoriu al momentului privind destalinizarea schițat în lumea românească, întreprins de un vechi ilegalist, Alexandru Jar, este criticat aspru și sancționat prin marginalizarea rebelului. Despre epoca, numită de unul dintre protagoniștii ei "obsedantul deceniu", s-au scris ulterior cărți de memorialistica, de căutat în bibliografia unor: Nina Cassian, Maria Banuș, Alexandru George, Nicolae Carandino
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției. s-a născut la Bacău și provenea dintr-o familie de intelectuali. Tatăl său
Lucrețiu Pătrășcanu () [Corola-website/Science/299906_a_301235]
-
care au avut loc în toată lumea în fața acestei adevărate școli a vieții tânărul blazat va descoperi valoarea efortului dobândind sânge rece și curaj acesta reprezintă un loc popular de plimbare după instaurarea regimului comunist a fost trecut în galeria comuniștilor ilegaliști era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător când acesta
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În casă, în dormitorul părinților, a fost ascuns un ilegalist - Izsak, i s-a cedat lui cameră. Și în camera de jos erau două paturi pe care stăteau părinții noștri, si un divan pe care ne înghesuiam noi două, nici nu mai știu cum încăpeam. Într-o zi a venit
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
gradul de colonel în cadrul Direcției de Informații Externe a Securității. În martie 1954, Vasile Vâlcu a fost înaintat la gradul de general-maior și numit în funcția de șef al Direcției I - Informații Externe din cadrul Direcției Generale a Securității Statului. Fost ilegalist comunist de origine bulgară, generalul Vâlcu a continuat să exploateze rețeaua dezvoltată în afara României. La 27 octombrie 1955, el a prezentat un raport de activitate al Direcției I de informații externe în Biroul Politic al PMR, prin care se solicita
Vasile Vâlcu () [Corola-website/Science/308087_a_309416]
-
Alexandru (Francisc) Sencovici (n. 31 iulie 1902, Dej ca "Szenkovits/Szenkovics Sándor" - d. 10 noiembrie 1995, București) a fost un ilegalist și demnitar comunist român de origine maghiară. În anul 1925 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În 1928, când bolșevicii unelteau în ilegalitate împotriva statului român, a avut "primul conflict cu autoritățile", fiind prins că răspândea ziarul "Urmașii
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]
-
ulterior martoră a acuzării în "Procesul Pătrășcanu", învinuindu-i de trădare pe membrii Secretariatului condus de Ștefan Foriș și cu „dovada” propriei sale neglijențe. Iar , președinte al Comisiei de Control al partidului, a certificat acuzări imaginare, plătite cu viața de ilegaliștii Ștefan Foriș, Lucrețiu Pătrășcanu, Vasile Luca, Remus Kofler și Emil Calmanovici. La 4 aprilie 1944, Emil Bodnăraș l-a înlocuit pe secretarul P.C.d.R. Ștefan Foriș cu tripletul format din el însuși, Constantin Pârvulescu și Iosif Rangheț. A fost trimis în
Constantin Pârvulescu () [Corola-website/Science/308324_a_309653]
-
care voiau să-l destituie pe Gheorghe Gheorghiu-Dej), fiind înlăturat din toate funcțiile deținute. După aceea a intrat într-un con de umbră, viitorul său politic fiind așadar compromis. A fost reprimit în partid în 1974, și - asemănător altor vechi ilegaliști sau conducători de frunte ai partidului - a fost păstrat ca un element de decor pe lângă Ceaușescu. În noiembrie 1979, la Congresul al XII-lea al PCR, a luat cuvântul pronunțându-se împotriva realegerii lui Nicolae Ceaușescu la conducerea partidului, acuzându
Constantin Pârvulescu () [Corola-website/Science/308324_a_309653]
-
în această calitate ca "mediocru" și abandonat în final), Ion Negoițescu s-a căsătorit a doua oară cu Aurelia Ionescu, ce i-a fost soție până în 1977. A treia soție, Ileana Vidrașcu, zisă Ua, era fiica lui Gheorghe Vidrașcu, fost ilegalist, apoi nomenclaturist de frunte, care a deținut printre alte funcții și pe cele de vicepreședinte al Consiliului de miniștri și primar al Ploieștiului. Relația lui Negoițescu cu Ua s-a încheiat în momentul în care acesta s-a decis să
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
sancțiunea, atunci plenara s-o ridice. Dacă Biroul Politic este de acord, atunci la o plenară să facem propuneri. Biroul Politic a aprobat”. În conformitate cu cele discutate în ședința Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 18 februarie 1964, cei trei „ilegaliști” comuniști și foști „fracționiști” au fost reprimiți în partid în aceeași zi și li s-a recunoscut, totodată, vechimea în cadrul partidului, astfel: Leonte Tismăneanu, 27 de ani (1933-1960); Iacob Coțoveanu, 13 ani (1945-1958); Gheorghe Pricop, 24 de ani (1934-1958). După
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu sunt, adesea, scuturate de un fior elegiac ce poetizează satira și îi adâncește semnificațiile. De data aceasta ar părea că pășește pe drumul bătătorit al dramelor cu ilegaliști, tipografii conspirative și damnați ai cauzei politice, dar toată această schemă devenită, prin exces, convențională, este la autorul nostru înșelătoare, este pretextul, materialul narativ în jurul căruia se desfășoară o parabolă despre raporturile dramatice dintre individ și istorie, dintre destinele individuale
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Dar cum rămâne cu rolul Securității? Cărțile lui Vladimir Tismăneanu nu acordă un interes special rolului ei. Tismăneanu pare, în general, mult mai interesat să realizeze o psihobiografie a vieții și a epocii în care a trăit familia lui de ilegaliști, pentru a-și reveni dintr-un șoc de durată: acela de a fi fost azvârliți în "sălbăticie" pentru mai mult de 20 de ani, atunci când familia lui căzuse în dizgrație sub regimul lui Gheorghiu-Dej.” După finalizarea și asumarea "Raportului Final
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
un fir istoric, cel început cu Independența României (1912)." A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca "Dacii" (1966) și "Mihai Viteazul" (1970), precum și pentru seria de filme polițiste centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul (1973). Un alt gen predilect al lui Nicolaescu a fost filmul de război, pentru care a folosit adesea efectivele Armatei Române ca figurație. Stilul său regizoral este caracterizat de o tendință bombastică spre
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
cei trei bandiți fug. Aceștia din urmă se refugiază în căminul de copii al CFR Grivița, dar Roman reușește să-i prindă și să-i aresteze. Într-una din zilele următoare, Roman este adus la sediul Siguranței Statului, unde fostul ilegalist Drăgan (Ernest Maftei) îi spune că a primit ordin să-l aresteze pentru că și-a depășit atribuțiile, arestându-l pe Jean Semaca, complicând astfel foarte grav o acțiune a Siguranței de combatere a unei rețele de spionaj. Semaca întreținea relații
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
a lui Antonescu. Petrovicescu, Ghica, Maimuca și Mironovici se baricadează în sedii, nepermițând noilor numiți să-și preia funcțiile. Legionarii declanșează rebeliunea legionară, provocând agitații în oraș, vandalizând clădiri și asasinând mai mulți opozanți politici printre care doctorul Berceanu și ilegalistul comunist Constantin David (Iurie Darie). Moldovan se deplasează la abator, unde echipa lui Paraipan masacrase mai mulți oameni, și îi ucide pe legionarii de acolo, rănindu-l pe Paraipan și lăsându-l pentru a fi linșat de cei 1.000
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
1952 de grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu. Boian a fost supus unei judecăți sumare și executat. Cenzura comunistă i-a impus regizorului să amplifice rolul jucat de comuniști în acea epocă, fiind prezentate aprecierile regimului comunist asupra regimului antonescian. Ilegalistul comunist Constantin David, asasinat de legionari, era prezentat în film ca un erou al luptei antifasciste. Unii istorici afirmă astăzi că David ar fi fost un agent infiltrat de Serviciul Special de Informații în rândul comuniștilor. Chiar și cineastul Nicolaescu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
și-ar dori el să fie”. Influența politică s-a văzut simțită în creșterea ponderii deținute de comuniști în film: muncitorul Pârvu (interpretat de Amza Pellea) devine un personaj mai important decât era în filmul "Un comisar acuză", apare un ilegalist comunist pe nume Constantin David (interpretat de Iurie Darie) care fusese omorât de legionari și fusese prezentat de istoriografia comunistă ca un erou al luptei comuniste din ilegalitate. În plus, comisarul Moldovan nu mai este doar un simpatizant comunist ca
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
mișcare. Săritura prin geam de la finalului filmului era o cascadori plină de riscuri, atât din cauza înălțimii de la care se sărea, cât și din cauza faptului că s-a folosit un geam autentic. Actorul Amza Pellea a interpretat în acest film un ilegalist comunist însuflețit de dorința de a instaura socialismul în România. Deși era fiu de țăran înstărit, actorul a intrat mai târziu în PCR și a devenit chiar și secretar de partid al Teatrului de Comedie, fiind simpatizat de Nicolae Ceaușescu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
cascadorul, care a fost salvat de faptul că avea o pregătire fizică ireproșabilă. Polizache a fost serios accidentat, graba cu care legionarii duceau targa către salvare fiind justificată și de realitate. Actorul Amza Pellea a interpretat în acest film un ilegalist comunist însuflețit de dorința de a instaura socialismul în România. Deși era fiu de țăran înstărit, actorul a intrat mai târziu în PCR și a devenit chiar și secretar de partid al Teatrului de Comedie, fiind simpatizat de Nicolae Ceaușescu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
acuzat și de faptul că se pronunțaseră pentru o linie revizionistă și își exprimaseră simpatia pentru comunismul de tip iugoslav. Se pare, după unii istorici, că motivele reale al eliminării „grupului Doncea” l-au constituit resentimentele lui Dej față de unii ilegaliști ai partidului care îl criticaseră pentru abandonarea idealurilor comuniste ale mișcării clandestine, pentru înstrăinarea față de mase și pentru marginalizarea vechilor membri de partid din perioada de ilegalitate . Doncea fost reabilitat în anul 1968 în urma plenarei CC a PCR împreună cu toți
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
pelicula, este construită în jurul piesei leitmotiv " Canarul", interpretată de formația rock Phoenix. Era prima ocazie dată formației, de a compune muzica unui film; în plus, membrii apar cântând piesa în secvența de deschidere a filmului. În iarna anului 1933, un ilegalist (identificat în epoca realizării filmului cu un socialist, vezi rubrica următoare) preia numele de cod - „Canarul” - și misiunea unui coleg rănit. Va merge către o localitate din Județul Prahova, unde trebuie să întâlnească un om de legătură, spre a-i
Canarul și viscolul () [Corola-website/Science/311262_a_312591]
-
Polonia). În 2014 a fost invitat să facă parte din Board of Trustees al organizației Friends of Europe (Bruxelles). Căsătorit. Are un copil. Fratele său este inginer. Tatăl este decedat. După propriile sale declarații, spune că bunicul său a fost ilegalist și că ar fi murit în anul 1946. El se trage dintr-o familie în care atât mama cât și tatăl său au lucrat înainte de 1989 în Ministerul de Interne, la Departamentul Securității Statului. . Într-un interviu el spune: - Cursurile
Daniel Dăianu () [Corola-website/Science/306214_a_307543]
-
BR> -Proiect de lege pentru stabilirea Zilei Naționale (iulie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru modificarea Decretului Lege al CPUN nr 8/1990 privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice (octombrie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru anularea tuturor drepturilor acordate ilegaliștilor comuniști (noiembrie 1990) <BR> -Proiect de lege pentru acordarea de îndemnizații foștilor deportați și internați în lagărele de exterminare și de muncă forțată (iulie 1991) <BR> -Proiect de lege privind facilitarea schimbării, pe cale administrativă, a numelor maghiarizate <BR> -Constituirea grupului
Octavian-Dan Căpățînă () [Corola-website/Science/305461_a_306790]