1,350 matches
-
a „noii ordini mondiale”. Cartea sa dezvăluie conspiratorii angajați în această „lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii și conducătorii globalizării ar fi americanii și Statele Unite - principalii beneficiari și noii stăpâni ai omenirii, cărora li se adaugă aliatul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru omul derutat. Dar la care origini să ne întoarcem? La cele ale epocii moderne? La cele ale întregii civilizații euroatlantice? Vom avea surpriza să vedem că oricare dintre ele oferă răspunsuri izbăvitoare. * Citez un text tulburător, scris în zorii Iluminismului de mâna unuia dintre cei mai mari iluminați ai omenirii. Conține cam tot ceea ce ar putea caracteriza, în chip esențial, curriculumul viitorului: ...Este cultura universală a întregului neam omenesc. Căci pentru greci paideia (paideia) era învățătura și educarea prin care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atunci când se apleacă asupra contribuțiilor modeste ale unor exponenți ai culturii locale. Dacă în vederile sale intră un reprezentant al Școlii Ardelene, ca în monografia Ioan Molnar Piuariu (1976), analiza scrierilor cărturarului servește ca argument în rediscutarea poziției acestuia în cadrul iluminismului și al istoriei literaturii române în general, reevaluarea fiind extinsă în studiile care alcătuiesc volumul Aspecte și interferențe iluministe (1997). Virtuțile criticului trec în prim-plan în interpretarea circumscrisă unei teme, ca în Octavian Goga între colectivitate și solitudine (1981
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
II, 117-119; Dan Mihăilescu, Este Vasilie Popp primul bibliograf român?, „Cumidava”, 1969, 633-635; Vasile Netea, Preocupările lingvistice și literare ale lui Vasilie Popp, LL, 1970; Profiluri mureșene, I, Târgu Mureș, 1971, 63-70; Dicț. lit. 1900, 701; Eva Mârza, Iacob Mârza, Iluminism și romantism la Vasilie Popp. O listă cu cărți din 1842, în Cultură și societate în epoca modernă, îngr. Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu și Aurel Răduțiu, Cluj- Napoca, 1990; Pagini transilvane, Cluj-Napoca, 1994, 163-187. S.C.
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
cu altă tehnică. Repere bibliografice: Paul van Tieghem, Le Préromantisme, I-III, Paris, 1924-1947; A. Monglond, Le Préromantisme français, I-II, Grenoble, 1930; Mircea Anghelescu, Preromantismul românesc, București, 1971; Irina Petraș, Curente literare, București, 1992, 75-77; Alin Mihai Gherman, Între iluminism și preromantism, Cluj-Napoca, 2003. D.Mc.
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
epoca Luminilor se materializează inițial în cursul ținut în anul universitar 1938-1939 - Literatura română în epoca „luminării”, care se ocupă numai de Școala Ardeleană, prezentată comparatist, pe fundal european, și uzând de o bogată bibliografie franceză și germană privitoare la iluminism. Expunerea umplea un gol în istoria literară românească, reticentă în abordarea secolului al XVIII-lea sau limitîndu-se la unirea cu Biserica Romei. În această completare stă însăși teza demonstrației: prin faptul că, în creuzetul mișcării, filosofia raționalistă ieșise învingătoare asupra
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
reticentă în abordarea secolului al XVIII-lea sau limitîndu-se la unirea cu Biserica Romei. În această completare stă însăși teza demonstrației: prin faptul că, în creuzetul mișcării, filosofia raționalistă ieșise învingătoare asupra doctrinei religioase, Luminile transilvănene au convertitit cosmopolitismul tipic iluminismului occidental (cu baza în universalismul catolic) într-o doctrină națională, care avea să declanșeze Renașterea în întregul spațiu spiritual românesc. Ajuns aici, P. formulează o ipoteză ademenitoare privind personalitatea literaturii transilvane moderne. Tensiunea existențială și culturală din care se naște
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
de la sufletul creator”. Mai mult, istoria literară trebuie să înregistreze și „reacțiunea unei opere de artă asupra ei însăși”, prin care „fragmentul anterior influențează întotdeauna asupra aceluia în curs de realizare.” La fel de importantă este (cum se arătase în cursul despre iluminism) tratarea literaturii ca „fenomen de cultură”, „care se cere integrat timpului său”, căci „fenomenul literar” nu e independent de „istorie”. Tot acolo se insistă pe necesitatea „privirii comparative”, alta decât studiul influențelor și al impactului lor: „Numai o confruntare mai
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
debut a lui M., Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor (1962), este o sinteză în ansamblul căreia fenomenul iluminist transilvan se definește prin raportarea la contextul european și la condițiile socio-istorice autohtone. Lucrarea continuă teza de doctorat Aspectele și dimensiunile iluminismului românesc, susținută în 1960 la Universitatea „Karl Marx” din Leipzig. Insistând asupra acelorași probleme, aria cercetării se va lărgi considerabil în Literatura europeană în epoca luminilor (1971), la rândul ei revizuită integral și adăugită în Cultura europeană în epoca luminilor
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
romantismul. Aflate sub zodia rațiunii, luându-și natura drept model suprem și echivalând frumosul artistic, binele și adevărul, artele și literele iluministe sporesc rolul ficțiunii moderne, iar viziunea raționalizatoare cedează teren în favoarea imaginației moderne. Critica literară e doar normativă în iluminism, năzuind spre unitate conceptuală, și tot acum se configurează spiritul istorist din care se va dezvolta istoria literară. Poezia parcurge o perioadă de criză, teatrul polemic metamorfozează comedia și impune drama burgheză, iar în proză domină romanul. Sistematizarea acestui material
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
secolul al XVII-lea, I-III, București, 1981-1985; La Civilisation des livres. Littérature roumaine, littérature européenne, București, 1986; Preludii la o poetică a antiromanului, București, 1995; O viață trăită, o viață visată, București, 1996; Introducere în literatura europeană, București, 1996; Iluminismul și romantismul european, București, 1998; Școala Ardeleană, București, 1998; Literatura europeană modernă, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Edgar Papu, „Bertolt Brecht”, GL, 1966, 37; Adrian Marino, Noul Roman sub acuzație, CRC, 1968, 32; Marcel Duță, Farsa tragică, RITL, 1971, 4; Marian
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful aduce informații și interpretări noi. O monografie este și Ion Pillat (1974), iar o incursiune istorico-literară cu deschideri erudite ale perspectivei spre spațiul european se află în sinteza Ipostaze ale iluminismului românesc (1975), unde exegetul extinde raportările de la aria occidentală, privilegiată de D. Popovici în La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, către manifestarea fenomenului la bulgari, unguri, poloni și în cultura populară. P. și-a asumat coordonarea științifică a
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
1851-1858 (în colaborare cu Nestor Camariano, Dan Berindei și Ioan Lupu), București, 1970-1972; Heinrich von Kleist, București, 1967; Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968; Scriitorii și înțelesurile vieții, București, 1971; Ion Pillat, București, 1974; Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Evocări, postfață Pan M. Vizirescu, fișă bibliografică Liviu Papadima, Iași, 1997. Ediții: Anghel Demetriescu, Opere, pref. edit., București, 1937. Antologii: Cu cât cânt, atâta sînt, introd. edit., București, 1963; Tinerețe fără bătrânețe. Basme populare românești, București, 1985
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Laurențiu Ulici, Sensul erudiției, RL, 1974, 2; Nicolae Mecu, „Ion Pillat”, LL, 1974, 3; Pompiliu Marcea, Pornind de la o exegeză, CRC, 1974, 27; Cornel Ungureanu, „Ion Pillat”, O, 1974, 30; Bălan, Artă, 205-207; Micu, „Gândirea”, 972-978; Mircea Anghelescu, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, CNT, 1976, 2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Ion Pillat”, LL, 1974, 3; Pompiliu Marcea, Pornind de la o exegeză, CRC, 1974, 27; Cornel Ungureanu, „Ion Pillat”, O, 1974, 30; Bălan, Artă, 205-207; Micu, „Gândirea”, 972-978; Mircea Anghelescu, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, CNT, 1976, 2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Pillat”, O, 1974, 30; Bălan, Artă, 205-207; Micu, „Gândirea”, 972-978; Mircea Anghelescu, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, CNT, 1976, 2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL, 1990, 16-18, 20, 22; Dorina Grăsoiu, Viața cărților
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
972-978; Mircea Anghelescu, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, CNT, 1976, 2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL, 1990, 16-18, 20, 22; Dorina Grăsoiu, Viața cărților lui Ovidiu Papadima, RITL, 1992, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
De asemenea, va fi primul rector al Institutului Pedagogic din Oradea. Volumul Studii de literatură română (1971) acoperă în bună măsură preocupările predilecte ale lui P.: marii reprezentanți ai Școlii Ardelene, apoi Ioan Slavici și G. Barițiu. Studiile privitoare la iluminismul românesc sunt cele mai concludente, deoarece aici calitățile cercetătorului se manifestă deplin: el merge întotdeauna la izvoare, caută să aducă date inedite, să corecteze aserțiuni și informații intrate în uz, să demoleze false gloriole, luptându-se cu diletantismul unor istorici
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
chiar un titlu de noblețe (von Müllerscheim). Prin diversitatea activităților și intensitatea angajamentului, prin realizări, prin influența avută în epocă, însăși viața lui P.-M. poate fi considerată o operă care îl așază alături de cei mai de seamă reprezentanți ai iluminismului românesc. Ca și ceilalți cărturari ardeleni, P.-M. este intens preocupat de cultivarea limbii române, ca o premisă esențială a luminării poporului. Urmând îndeaproape modelul gramaticii lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Elementa linguae daco-romanae sive valachicae), el alcătuiește un
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
nemulțumit. Nu întâmplător în 1839 participase la conspirația lui Leonte Radu. Opera lui P., cu țintă satirică, își are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un spirit nutrit și de enciclopedismul și iluminismul veacului al XVIII-lea. Elemente clasiciste și preromantice coexistă în poezia sa. El s-a bucurat de notorietate datorită unei scrieri - apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în 1839 - căreia i s-a dat titlul Niam vine și
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
și ediții din operele unor scriitori români din secolul al XIX-lea. Principalele sale contribuții de istorie literară, multe rămase în paginile unor reviste academice, altele incluse în primul volum din tratatul Istoria literaturii române (1968) publicat de Academia Română, privesc iluminismul românesc și opera lui Ion Budai-Deleanu. SCRIERI: Dicționar de terminologie literară (în colaborare), București, 1970; Eminescu și Blaga - corespondențe și consonanțe, în Eminescu după Eminescu, îngr. D. Păcurariu, Iași, 1978; Aspects de l’illuminisme roumain, în Libra. Études roumaines offertes
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
29 legătură dintre istoria omenirii și istoria universului și îi rezervă omului un loc distinct în cadrul erelor geologice. O asemenea intrefață cu civilizația umană, care se regăsește și în microbiologie, este una dintre cele mai mari contribuții ale fizicii la „iluminismul” cultural. DE LA DEMOCRIT (cca. 460-360 î.Hr.) LA ARNOLD SOMMERFELD (1868-1951) sau scurtă istorie a atomului ELENĂ CIOBANU, clasa a XII-a C MOTTO: „Ideea că substanță este compusă dintr-un număr enorm de particule mici, discrete, constituie, în fond, esența
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1979) și „N. Iorga” (1985). Direcția principală a cercetărilor întreprinse de P.-D., ilustrate de lucrările Intelectualii români din Principate și cultura greacă (1821-1859) (1979), Literatura în limba greacă din Principatele Române (1774-1830) (1982) ș.a., este comparatismul: cultura română și iluminismul grec, laicizarea literaturii române și textele grecești, istoria relațiilor culturale româno-grecești, relațiile între popoarele balcanice, diaspora greacă în Țările Române. Autoarea urmărește dezvoltarea simțului critic în cultura română și înflorirea literaturii sentimentale în paralel cu identificarea unor scrieri satirice practic
PAPACOSTEA-DANIELOPOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
altfel? Prefață Scopul acestei cărți este triplu. Mai întâi, privesc dinspre timpul actual spre înapoi, până spre secolul al XVIII-lea și chiar al XVII-lea, pentru a reflecta asupra modernității și a perioadelor ei. Admit ca mulți alții că Iluminismul a inițiat, odată cu despărțirea de societatea pe care o considera tradițională, modernitatea din economie, politică și cultură. Prin aceasta a descătușat forțe care au dus la expansiunea științelor autonome, la dezvoltarea industriei manufacturiere bazate pe tehnologii tot mai sofisticate, la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]