1,461 matches
-
-l În forma lui cea mai pură, atașamentul european era mai mult experimental, asemenea noținunii iluministe de știință și tehnică. Britanicii se aseamănă cel mai mult cu americanii din punctul de vedere al credinței neclintite În urmărirea științei și tehnicii iluministe. Dar chiar și ei Își temperează ocazional entuziasmul printr-o reacție romantică, uneori direcționată Împotriva unei clase, așa cum au fost Samuel Taylor Coleridge sau ludiții. Noi Îi avem pe Thoreau și pe cei ca el, precum și tradițiile populiste Îndreptate Împotriva
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asigurări private, iar guvernul furnizează asigurare sub forma fondului de securitate socială, ideea de asigurare - În special de natură publică - este mult mai dezvoltată În Europa. Aceasta se datorează, În parte, faptului că europenii nu au acceptat complet niciodată noțiunea iluministă a individului autonom, cu totul responsabil pentru soarta sa. Europenii au continuat să mențină un echilibru - uneori puțin precar - Între autonomia individuală și responsabilitatea colectivă pentru asumarea riscurilor. Este moștenirea doctrinei catolice, aranjamentelor feudale și a orașelor fortificate. Chiar Reforma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare profundă În modul În care societatea vede relația ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În scopuri productive. Dacă europenii Împărtășesc perspectiva
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întreg și capabil să funcționeze autonom. Legăturile, pentru americani, se relaționează cu noțiunile de dependență reciprocă și vulnerabilitate, calități pe care nu le admirăm prea mult. Viziunea asupra individului și a lumii Îi fac discipoli ideali ai sistemului de referință iluminist, cu accentul pe folosirea și izolarea anumitor porțiuni din natură În scopul de a le transforma În proprietăți productive. Nouă, americanilor, ne place ca totul În jurul nostru să fie Împachetat frumos, autonom și independent - aceasta este de fapt imaginea noastră
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din natură În scopul de a le transforma În proprietăți productive. Nouă, americanilor, ne place ca totul În jurul nostru să fie Împachetat frumos, autonom și independent - aceasta este de fapt imaginea noastră despre noi Înșine În lume. Totul În modelul iluminist al naturii poate fi detașat și convertit. Nu există relații, numai lucruri, fie În mișcare sau În repaus, care bombardează alte lucruri sau sunt inerte. Natura iluministă este foarte bună pentru a fi exploatată. Fiecare „lucru” poate fi posedat și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este de fapt imaginea noastră despre noi Înșine În lume. Totul În modelul iluminist al naturii poate fi detașat și convertit. Nu există relații, numai lucruri, fie În mișcare sau În repaus, care bombardează alte lucruri sau sunt inerte. Natura iluministă este foarte bună pentru a fi exploatată. Fiecare „lucru” poate fi posedat și folosit fără alte consecințe. Există numai oportunități, niciodată responsabilități, deoarece lucrurile există singure și, prin urmare, nu au legături unele cu altele. Noua viziune a științei care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lungă durată asupra restului naturii - aceste efecte pot fi potențial catastrofale și ireversibile. De fapt, principiul precauției arată că, datorită mizei importante, trebuie să luăm În calcul până și cele mai mici beneficii În raport cu perspectiva unor consecințe dezastruoase. Vechea știința iluministă este prea primitivă pentru a aborda o lume În care nivelul riscului se apropie de pragul propriei distrugeri. Atunci când Întreaga lume este În situație de risc din cauza magnitudinii intervenției umane, atunci o nouă abordare științifică este necesară, una care să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Atunci când Întreaga lume este În situație de risc din cauza magnitudinii intervenției umane, atunci o nouă abordare științifică este necesară, una care să ia În considerare Întreaga lume. Aceasta este logica principiului precauției. Gândirea sistemică Aceasta este problema. Însuși succesul științei iluministe ridică un semn de Întrebare științei moderne. Cu cât știința și tehnologia se dezvoltă mai mult, cu atât mai complexe și neprevăzute sunt efectele și consecințele acestora. Mulți membri ai comunității științifice sunt Îngrijorați că „puterile de inovație crescânde ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
științifice sunt Îngrijorați că „puterile de inovație crescânde ale științei par să depășească abilitatea de a prevedea consecințele aplicațiilor ei, În timp ce scara intervenției umane asupra naturii mărește posibilitatea ca orice efecte periculoase pot fi serioase și globale”36. Vechea știința iluministă pare să nu mai aibă răspunsuri la această nouă realitate. știința iluministă este bazată pe ideea că Întregul poate fi Înțeles prin analizarea diferitelor părți care Îl compun. Metoda analitică reduce toate fenomenele la elementele constitutive fundamentale, iar apoi examinează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
depășească abilitatea de a prevedea consecințele aplicațiilor ei, În timp ce scara intervenției umane asupra naturii mărește posibilitatea ca orice efecte periculoase pot fi serioase și globale”36. Vechea știința iluministă pare să nu mai aibă răspunsuri la această nouă realitate. știința iluministă este bazată pe ideea că Întregul poate fi Înțeles prin analizarea diferitelor părți care Îl compun. Metoda analitică reduce toate fenomenele la elementele constitutive fundamentale, iar apoi examinează proprietățile individuale ale fiecărui element În speranța că astfel putem ajunge la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obiect autonom. Mai degrabă, totul există În relație cu „celălalt”. Noua știința a fost numită „teoria sistemelor” și a pus la Îndoială vechea modalitate de gândire despre starea naturii. Teoria sistemelor a pus de asemenea la Îndoială și restul proiectului iluminist, incluzând și aceasta este foarte important, ideea ființelor autonome acționând Într-o lume detașată, autoreglantă, populată de alte ființe autonome, fiecare maximalizând interesul propriu. Teoria sistemelor susține că natura Întregului este mai mare decât suma părților. Aceasta deoarece reprezintă relația
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tratare a științei și tehnologiei. Toate aceste inițiative au o temă comună. Sunt sensibile În ceea ce privește ecologia și proiectate și executate ținând cont de gândirea sistemică și dezvoltarea sustenabilă. Împreună ele formează vârful de lance al celei de-a două științe iluministe. În capul listei este noul plan al Europei de a deveni o economie complet integrată, bazată pe hidrogen care poate fi re-Înnoit, la jumatatea secolului XXI. Europa este lider mondial În susținerea Protocolului de la Kyoto referitor la schimbările climatice. Pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un sondaj recent, aproape 80% dintre gospodăriile din Marea Britanie cumpăra alimente organice 55. Prin comparatie, numai 33% dintre consumatorii americani cumpăra alimente organice 56. Diferența dintre abordarea americană și cea Europeană În privința viitorului agriculturii o reflectă pe aceea vechea concepție iluministă a științei și noua perspectiva a biosfere. Așa cum am menționat anterior În acest capitol, În Statele Unite ale Americii, mai mult de jumătate dintre terenurile agricole sunt ocupate cu producția recoltelor alimentare modificate genetic. Recoltele alimentare MG, spun criticii, reprezintă ultima
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crescătorii de animale și alții pentru a reconfigura terenurile arabile În miniecosisteme formate din rețele de relații simbiotice, care funcționează Împreună ca niște comunități integrale. știința agriculturii organice pune sub semnul Întrebării tot ceea ce știm despre modul În care știința iluministă trebuie să funcționeze. În timp ce concepția tradițională vedea știința ca pe un instrument pentru exploatarea resurselor naturii, o nouă generație de cercetători urmează o rută diferită - folosirea științei pentru a restabili relațiile de mediu și a forma comunități naturale. Drepturile animalelor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
funcționarea normală a sistemelor care sprijină viața pe Pământ. Sistemul de parcuri naturale ale Amazonului este un bun exemplu pentru aceasta a doua categorie. Ideea parcurilor transfrontaliere este chiar mai radicălă În concepție și destinație. Să ne reamintim că știința iluministă timpurie era dedicată Împrejmuirii naturii și transformării ei În proprietate privată, care poate fi negociată pe piață și protejată În interiorul frontierelor statului-națiune. Natura ca resursă a fost tema dominantă a științei În ultimele secole. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
abordate și executate. Importanța crescândă a principiului precauției și gândirea sistemică așează Europa Înaintea Statelor Unite ale Americii și a altor țări, În revizuirea chestiunilor legate de știință și tehnologie Într-o lume conectată la nivel global. Totuși, prudența este necesară. Vechea știință iluministă, motivată de putere, rămâne modul de abordare dominant În cercetare, dezvoltare și introducerea pe piață a majorității noilor tehnologii, produse și servicii În Europa, America și În alte părți ale lumii. Dacă Guvernul Uniunea Europeană poate să aplice În mod eficient
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
termen lung. Cu toate conflictele Între națiunile și guvernele europene, În decursul ultimelor două milenii, există cel puțin legăturile filosofice, teologice și culturale comune pe care europenii le Împărtășesc, care includ știința greacă, legea romană, creștinismul, Renașterea și Reforma, știința iluministă și prima și a doua revoluție industrială. În toamna lui 2003, am participat la o Întâlnire În Seul, Coreea de Sud, a miniștrilor, liderilor din domeniul afacerilor, universitarilor și OSC din Întreaga Asie, tema fiind care este cea mai bună modalitate de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-i ajuta pe copii „să anticipeze reacția altor persoane cu care vor trebuie să-și coordoneze comportamentul”15. Nu este surprinzător, având În vedere orientarea lor mai holistică, că asiaticii pun accent pe armonia dintre oameni și natură. În timp ce știința iluministă se bazează pe ideea transformării naturii pentru a se conforma imaginii omului, calea asiatică, spune politologul Mushakaji Kinhide, „respinge ideea că omul poate manipula mediul Înconjurător și presupune că mai degrabă el se adaptează la acesta”16. În practică, popoarele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la acesta”16. În practică, popoarele asiatice au devenit la fel de capabile, ca și occidentalii, să manipuleze și să spolieze mediul Înconjurător pentru interese comerciale pe termen scurt. Diferența totuși este că În timp ce În Vest, exploatarea naturii este Însăși esența viziunii iluministe asupra lumii, În Est, politicile de mediu dăunătoare curente sunt cel puțin În contradicție cu noțiunea asiatică tradițională a relației armonioase a umanității cu lumea naturală. Având În vedere preocuparea lor În ceea ce privește legăturilor, este de Înțeles că asiaticii sunt mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Început să promoveze cauza moralității universale, Însă numai la nivel experimental. În lumea postmodernă În care metanarațiunile sunt văzute cu suspiciune, orice discuție despre moralitatea universală va fi probabil văzută cu o teamă nervoasă. Postmodernismul este o reacție la ideea iluministă că „one container fits all”, indiferent dacă acel container este o anumită teologie sau ideologie. Dar nu sunt drepturile universale ale omului o metanarațiune? Calificativul universal sugerează cu siguranță acest lucru. Drepturile nu pot există fără coduri de comportament care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ne-am detașat din ce În ce mai mult de natură, am amputat relațiile cu ea, am diminuat-o Împărțind-o În bucăți și am expropriat-o sub formă de proprietate, toate În efortul de a ne extinde ființa noastră individuală În lume. știința iluministă, relațiile de piață și guvernarea statului-națiune, toate lucrează pentru a crea iluzia individului autonom, independent față de lumea naturală. Din ce În ce mai mult ne trăim viețile Într-un cocon de autonomie tehnologică și economică. Nu mai suntem Înconjurați de natura vie, ci, mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pună în circulație o serie de texte și manuscrise vechi, mai puțin cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale raportului dintre conștiința artistică și exigențele vieții. În 1976 a obținut titlul de doctor în istorie cu o teză privitoare la Școala Ardeleană, reluată în lucrarea Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă (1978; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei și Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), în care cercetează riguros și sistematic, sub aspect social, filosofic, istorico-literar și științific, ideologia mișcării iluministe ardelene, urmărind cu precădere cristalizarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
la Școala Ardeleană, reluată în lucrarea Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă (1978; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei și Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), în care cercetează riguros și sistematic, sub aspect social, filosofic, istorico-literar și științific, ideologia mișcării iluministe ardelene, urmărind cu precădere cristalizarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania în contextul mișcării de idei din Europa vremii. În activitatea sa beletristică, L. experimentează formula romanului-parabolă prin Regele pălăriilor (1967), unde ilustrează rolul hazardului în desfășurarea spectacolului vieții omenești
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența între 1944 și 1965. SCRIERI: Itinerar critic, București, 1965; Regele pălăriilor, București, 1967; Recviem rustic, București, 1973; Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978; Pe undele misterioase ale memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și liberi, București, 1952. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Itinerar
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]