1,003 matches
-
reviste”, „Vitrină «Înnoirii»”, „Ce scriu alții”, „Politică culturii”, „Polemici”, „Folclor”. Se publică multă literatura populară (Emil Monția, Hilda Dragan, Ion Iluca), studii și articole despre Astra și despre problema Teatrului de Vest, se recenzează cărți recent apărute. Literatura străină este ilustrata prin câteva traduceri din literatura chineză semnate de Al. Ț. Stamatiad și printr-un articol despre Paul Valéry. Au mai colaborat Virgil Treboniu, C. Pârlea, P. Bogdan, Tiberiu Novac, Gr. Popiți, Gh. Moț. M.Pp.
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele beoțiene”. Publicația este mereu deschisă comentarii fenomenului literar străin, în special cel francez, prin materiale semnate îndeosebi de N.I. Popa (Fenomenul francez, Un nou umanism modern: literatura comparată). Poezia e ilustrata de G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Mihai Codreanu, Magda Isanos, Al. Ț. Stamatiad, G. Bărgăuanu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu, Ștefan Baciu, Iulian Vesper, Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, A. Ivănescu, Gr.T. Popa
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie”, „Libertatea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gazeta cărților”, „Timoc” ș.a. A apelat
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Nota comună e credința religioasă, exprimată stilistic într-o tonalitate de elocință sacrală, cu ecouri biblice, cu inflexiuni de retorică sacerdotală. În cuprinsul nuvelisticii lui G. se disting, în funcție de natura subiectelor și de sursele tematice, trei direcții principale. Una e ilustrată de povestirile edifiante, extrase din Noul Testament sau propunând legende hagiografice. Piesa titulară a volumului Caligraful Terțiu portretizează moral un ucenic și secretar al Apostolului Pavel. În Grădina lui Iosef din Arimateia este evocat cunoscutul personaj evanghelic, cel care a pus
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
FAMILIA ROMÂNĂ, revistă săptămânală ilustrată apărută la Budapesta între 14 februarie și 30 septembrie 1908, sub conducerea lui Lucian Bolcaș, redactor, proprietar și editor; își întrerupe apariția între 20 iunie și 9 august 1908. Nu se anunță un program anume, redacția precizând doar intenția gazetei
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
de început S., Mi-Sado, Misado, pentru a iscăli apoi cu numele întreg), lui I. Minulescu (semna Nirvan, I. M. Nirvan), lui Panait Cerna (S. Panait), lui N. D. Cocea (Nelly) și lui T. Arghezi (Ion Teodorescu). Revista era bogat ilustrată, publicând mai ales portrete de scriitori români (Gr. Alexandrescu, A. I. Odobescu, I. Creangă ș.a.), dar și străini (Baudelaire). Datorită creșterii simțitoare a numărului de cititori, se conta pe o situație financiară excelentă, lucru rar în epocă. Revista își întrerupe însă
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
clientela lor economică și administrativă și, nu în ultimul rând, capitalul străin care, împreună cu grupurile sociale dependente de acesta, joacă un rol cu totul special, care nu se limitează în nici un caz doar la maximizarea profitului, dar poate fi copios ilustrată prin intermediul acesteia. Astfel, în 2005, în condițiile în care creșterea economică a României nu a mai atins media de 5%, profiturile capitalului străin în România au atins cote excepționale. Sucursala românească a grupului financiar francez Société Générale a comunicat pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la nivelul ansamblului societăților postcomuniste europene, primul rezultat pe care îl obținem este că „nimic nu-i nou sub soare”. Ideologiile capitalismului „păcătos” ale sfârșitului de secol XX nu diferă esențial de ideologiile capitalismului „păcătos” sfârșitul secolului al XIX-lea, ilustrate tocmai de cei mai mari adversari teoretici și ideologici ai capitalismului, adică de Karl Marx și Vladimir Ilici Lenin. Iar politicienii și intelectualii autohtoni, cu sprijinul solid al specialiștilor internaționali, s-au situat mai degrabă și cu mai multă ușurință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dicționar și o gramatică a limbii române. Academia numără 41 de membri În 1941 (137 de la Întemeiere). O analiză În detaliu a acestor metamorfoze În Sorin Alexandrescu (1983, pp. 47-79). Precaritatea profesiilor litrerare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea este ilustrata de cazurile lui Mihai Eminescu și al lui I.L.Caragiale. Depinzînd de protecții politice, schimbînd În permanență ocupațiile (Caragiale a fost, Între altele, proprietar de braserie) și uneori Înfruntînd mizeria, au fost cei mai În măsură să devină critici sociali
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
larg este alocat însă analizei vieții de familie tipice culturiieuro-americane, insistând și asupra unui fenomen din ce în ce mai răspândit, divorțul, și asupra dezvăluirii consecințelor lui. De asemenea, am analizat procesul semnificativ al perioadei premaritale, precum și alternativele nonmaritale (celibatul, coabitarea, familiile monoparentale, văduvia), ilustrate și cu date statistice. Preîntâmpin în acest sens un posibil reproș. S-ar putea spune că, deși multe cifre se referă la situații de după anul 2000, sunt numeroase și cele din anii ’70 și ’80 ai secolului abia încheiat. Cititorul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gândurile și acțiunile noastre, ci și invers. Concepția despre dragoste și căsnicie, despre rolul femeii și al bărbatului în viața familială și relațiile intime afectează profund procesele emoțional-fiziologice și cu atât mai pregnant comportamentele concrete. Afirmația de mai sus este ilustrată convingător și atunci când încercăm să răspundem la o altă întrebare. Și anume, cum se ajunge de la o dragoste atât de puternică la insatisfacții și dezamăgiri? Un răspuns tipic al bunului-simț este că înțelegerea sau neînțelegerea dintre cei doi parteneri are
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
materialele publicate indică o orientare modernista, formulată de I. Peltz în articolul Noile curente literare. Către ascendentă morală, semnat cu inițiale: „producțiunea simbolista se afirma azi că notă predominantă a literaturii românești contemporane” (2/1920). Această idee pare a fi ilustrata de trei articole ale lui D. Karnabatt din același număr, închinate morții lui Al. Macedonski (Alexandru Macedonski - omul, „Noaptea de noiembrie” a lui Macedonski și Macedonski și publicul). De altfel, D. Karnabatt susține partea critică a publicației și cu alte
REVISTA PRESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289252_a_290581]
-
ROMÂNIA NOUĂ ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, lunar, din martie 1928 până în februarie 1930. Fondator este Emil I.V. Socec, iar directori René C. Polysu, Victor Bradu ș.a. E o publicație elegantă, bogat ilustrată, cu un aspect modern. Sunt creionate portrete ale unor personalități
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
De ce să te supui mării obișnuințe?, LCF, 1999, 14; Andreea Deciu, Moartea la Oxford, RL, 1999, 17; Gabriela Necheș, „Șotron” de Julio Cortázar sau Artă traducerii, LCF, 1999, 23; Andreea Deciu, Demonii vremii noastre, RL, 2000, 24; Cornelia Maria Savu, Ilustrata cu demoni din Caraibe, „Curierul național”, 2000, 2 802; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 328-331, 348-358; Elisabeta Lasconi, Traducerea - un misterios periplu (interviu cu Tudora Șandru Mehedinți), ĂLA, 2003, 666. I. D.
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
Munca” (1890-1894) și, continuând o bună tradiție, editează începând din 7 noiembrie 1894 un supliment literar, „Lumea nouă literară și științifică”, mai întâi ca număr de duminică (rar în numărul de luni al ziarului), apoi într-o ediție separată, bogat ilustrată și cu format de revistă. Totuși, nici cotidianul nu a neglijat literatura, având în mod permanent un foileton, cronici teatrale, informații și rubrici literare. Când la 23 februarie 1897 suplimentul își suspendă apariția, L. n. cedează redactorilor literari coloana a
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
Cu numărul din 12 iunie 1895 începe seria a doua a suplimentului, în format de revistă și cu titlu diferit de cel al ziarului: „Lumea nouă științifică și literară” până la 25 septembrie, la 2 octombrie 1895 devine „Lumea nouă literară ilustrată”, iar la 28 ianuarie 1896 se înregistrează cea de-a patra și ultima schimbare a denumirii, în „Lumea nouă literară și științifică”. Aceste titluri succesive, în care se adaugă uneori cuvântul „ilustrată”, iar „literară și științifică” se intervertesc, demonstrează eforturile
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
apare în 1968. A mai publicat culegerile de nuvele și povestiri Ultima zi optimistă (1971) și Memoriu către ministru (1990), romanul Fluxul apei dulci (1985), un volum de teatru, Musafiri pe viață (1985), și însemnări de călătorie, Compuneri libere pe ilustrate (1986). De la început stăpân pe mijloacele narative, observator penetrant al mișcărilor sufletești general umane, L. expune în proza sa segmente revelatoare de vieți obscure, de biografii ale unor inși singuratici, din speța învinșilor și a inadaptabililor prezenți în scrierile începutului
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Viena, Paris ș.a.) și eurosiatice (Tbilisi, Baku, Erevan), precum și din Dobrogea, ținutul natal al autorului. SCRIERI:Mersul ciudat al lucrurilor, București, 1968; Ultima zi optimistă, București, 1971; Musafiri pe viață, Iași, 1985; Fluxul apei dulci, Cluj-Napoca, 1985; Compuneri libere pe ilustrate, București, 1986; Memoriu către ministru, București, 1990. Repere bibliografice: C. Cernegura, „Mersul ciudat al lucrurilor”, ATN, 1969, 2; Nicolae Balotă, „Ultima zi optimistă”, RL, 1971, 33; Valentin Tașcu, „Musafiri pe viață”, RL, 1985, 33; Valentin Tașcu, Ingeniozitatea romanescului, ST, 1985
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
M. Sturdza (Grigore M. Sturdza, coleg de redacție la „Gândul nostru”), în volumul Poeme, apărut în 1923 -, cu toate că, exersând, traduce din versurile lui Paul Verlaine, Francis Jammes, Rabindranath Tagore, nu lirica va fi definitorie pentru vocația lui S. Mai bogat ilustrată în reviste, poezia rămâne, totuși, doar rodul unei aspirații artistice. Ritmat în obsesii autumnale (Litanii pentru toamna mea, C-un paznic, în toamnă, Toamnă putredă ș.a.), versul se lasă purtat de nuanțele indecisului verlainian (definit de S. prin imaginea „malurilor
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura rusă de ieri și de azi), Al. Rosetti (Leningrad), Mihail Sadoveanu (Lumină de la răsărit), Victor Eftimiu (Aspecte din lumea nouă
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
discontinuă ce traduce stări de neliniște, dezvoltând tehnici ale dezarticulării în linii îngroșate expresionist. Primul volum personal, Poemele Nordului (1984), stă sub semnul „scutului iernii”, anotimp al singurătății, care îngheață imaginația și impune doar imaginea. Versurile din ciclul Trunchiuri și ilustrate sunt niște „antipasteluri” (Cristian Livescu), pentru că notațiile fulgurante, crâmpeiele de peisaj vorbesc despre o derealizare a realului. Dezarticularea senzațiilor, lipsa de coerență a eului sunt transpuse în plan morfosintactic prin sintaxa discontinuă, prin aglomerările substantivale sau verbale, prin lipsa majusculelor
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
C. Nicolescu, Anișoara Odeanu, I. Valerian, C. N. Negoiță, Ioana Postelnicu, V. Damaschin, G. Ivașcu, Grigore Tăușan, Tudor Mușatescu, Ioan Massoff, Miron Radu Paraschivescu, Ion Frunzetti, Sandu Eliad, Ovidiu Constantinescu, Mihail Celarianu, Al. Mironescu, Cella Serghi, Traian Cornescu. Revista este ilustrata cu numeroase caricaturi aparținând lui C. Nicol. M. V.
STUDIO TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
SUNETE ȘI RĂSUNETE, revistă apărută la Viena, în mai 1892. S-a păstrat un singur număr (2, din 15 mai) din această publicație subintitulată „literară-socială ilustrată”, redactată de Romulus Boiu și Corneliu Roșescu. Ei publică, alături de Eugen Velescu și de Caton Theodorian, versuri, proză, articole despre sport, o cronică a unui spectacol al Operei din Viena, umor și anecdote. R. Z.
SUNETE SI RASUNETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290020_a_291349]
-
Cârneci, Horia Arama, Alexandru Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, care va debuta aici în 1953. Alături de aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Victor Tulbure, Emil Manu, Florin Mugur ș.a. În ceea ce privește proza, e ilustrata de schițe, nuvele, fragmente de român, reportaje. Autori sunt Tita Chiper, Nicolae Mărgeanu, Mircea Radina, Vera Hudici, Sorin Titel, care debutează aici cu schița Drumul. Se include și un fragment din românul Cordovanii de Ion Lăncrănjan. Apar, de asemenea, scrieri
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
i se reproduce poezia Inscripție pe o ușă din volumul Cuvinte potrivite. Articole scriu V. Netea (Ardealul în politica românească de azi), Zenovie Pâclișanu (Caracterul românesc al Transilvaniei, Maramureșul românesc, Ce este Ardealul?), îndemnând la solidaritate națională. Istoria literară e ilustrata de unele reproduceri, cum este un articol al lui Radu D. Rosetti despre V. A. Urechia, sau de portrete și medalioane literare, precum cele semnate de Ionel Neamtzu despre Ilarie Chendi, de Ion Apostol Popescu despre Mihai Beniuc, de I.
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]