496 matches
-
la suta din suprafața terenului arabil al moșiei, reducându-se proporțional această suprafață din cea cuvenită fiecărui lotas. În calculul acestei suprafețe nu va intra cota atribuită proprietarului, pe baza legii de reformă agrara din Basarabia din 6 Martie 1920. Imașul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comună a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor, sînt obligați să se constituie în asociație de pășunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imașului. Articolul 33
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
Martie 1920. Imașul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comună a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor, sînt obligați să se constituie în asociație de pășunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imașului. Articolul 33 Loturile se vor da în ordinea marimei lor, cele mai mici mai aproape de sat. Loturile de aceeași mărime se vor repartiza prin tragere la sorți. Ziua și ora destinate pentru efectuarea acestei operațiuni se vor fixă de către comisiunea
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
apă de la locuința surorii sale, M.A., aflată în apropierea casei.Dorind să nu-și deranjeze mătușa, minora l a înștințat pe tată că are de gând să meargă la fântâna situată la aproximativ 300 metri de casă, pe un imaș, la ieșirea din sat, loc în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o oră de la plecarea fetei, A.C. a auzit-o Țipând și plângând. Încă de la început, minora în vârstă de 13 ani, l-a indicat pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Vidrașcu, a Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan Gheorghiu, membri: Ion Leahu, notar Gheorghe Florea, Vasile Maftei, Filip Mereuță. Loturi cuprinse între 1,50
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
un cartier al orașului Târgu-Neamț. Se mai țes și astăzi covoare, dar vatalele nu se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în curat stil pro amiciția. Articolul său se încheia astfel: Și acum mă gîndesc de ce am însemnat acestea? Pentru marele public gîndul lui Bacovia e tot atît de puțin înțeles, pre cît ar fi un tren în goană pe lîngă imașurile cirezilor. Reclamă? Dacă s-or vinde 2-3 volume mai mult, nu am ajutat cu nimica pe poet. Pentru ministru (ca să-l avanseze pe funcționarul din subordinea sa - n. m.)? Domnule ministru - din trecut sau din viitor - poetul Bacovia e așa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșiile nu mai puteau fi revendicate de domnie. Cel mai mare proprietar rămânea domnul, care întruchipa statul și care stăpânea domeniul domnesc, format din nenumărate moșii, braniști 15 (complexe de păduri, terenuri interzise colonizării și folosirii fără voia proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din ocoale, ținuturi și orașele cu locuitorii lor. Numai proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lemnul este în unele părți ale țării combustibilul necesar la încălzitul locuințelor pe timp friguros. încercări de reîmpădurire s-au făcut după 1948, dar au fost sporadice și nu la nivelul defrișărilor masive făcute anterior. Perdelele de salcâmi plantate pe imașul vitelor cel puțin la Vatra au dispărut îndată ce salcâmii au crescut puțin. Coastele dealurilor se rovinează și devin terenuri degradate care nu mai sunt bune nici măcar pentru pășune. După 1989 pădurile, în parte, au fost retrocedate vechilor proprietari. Vidul legislativ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe imașul comunal și unde de obicei avea loc monta naturală. Taurii erau de o culoare brun-argintie și de o rară frumusețe, având coarnele frumos arcuite și care ne aminteau de bourii de altădată. Producția de lapte de vacă era consumată de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu unele femei din satele comunei. Unele din aceste lucruri erau făcute cu influența unor cozi de topor care se țineau mari conducători în comuna Hudești. Tot în acea perioadă, a fost luată, fără nici un fel de gândire cireada de pe imaș de la Lupeni. Degeaba plângeau unele femei și copii lor după vacile luate căci dacă se apropiau de animale erau amenințate cu vorba streleai ! care însemna te împușc de către soldații ruși cu armele în mâini și cu baionetele puse la arme
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese din adresa Departamentului Bisericesc din 9 iulie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849. Ivanciu Neagu solicita permisiunea Departamentului de a continua activitatea salhanalei până în luna noiembrie 1849 primind și acceptul. Stolnicul Vasile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii se află boieriți”. Avram Aronovici ținea la 27 septembrie 1850 otcupul eratului cântarului de 12 ani, de pe la 1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200 de lei. La 1850 salhanaua veche a fost demolată și s-a înființat una nouă pe imașul târgului de șătrarul Daniil Hristodor. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, prin Secțiunea Contencios, înștiințează pe Arhiereul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
12 ani, de pe la 1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200 de lei. La 1850 salhanaua veche a fost demolată și s-a înființat una nouă pe imașul târgului de șătrarul Daniil Hristodor. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, prin Secțiunea Contencios, înștiințează pe Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Hușului(18571860), la 5 septembrie 1860, despre mijlocirea făcută la Tribunalul districtului Fălciu din Huși pentru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
trebuie să învăț. Școala însă mă atrăgea. Era altceva. Altceva decât să am grijă de cârdul de rațe, care mereu se pierdea prin tufele de răchită de pe malul pârâului care traversează grădina. Altceva, decât să duc gâștile la păscut pe imaș și, din când în când, să văd unde mai sunt și dacă sunt toate. Și multe alte ”îndeletniciri” pe care mi le repartiza mama în fiecare dimineață. Până la urmă, domnul învățător Caia a fost impresionat de încăpățânarea mea și m-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
căreia era un conac. Din păcate, conacul era în paragină. Urmări ale luptei de clasă. Să nu uităm, erau anii '50. Spre răsărit se deschidea, în unghi, un tăpșan din ce în ce mai larg pe măsură ce ne îndepărtam de centrul satului. Era începutul unui imaș, pe care șerpuia un drum ce ducea spre o localitate vecină, cu un nume exotic - Murguța. Cel puțin așa mi se părea atunci. Stăteam în gazdă la o familie de oameni mai în vârstă, familia Turcu. Își pierduseră unicul fiu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
atârna de gât -, spune-mi și mie, zic (dacă vrei, bineînțeles...), din ce considerente ai scăzut atât de vertiginos ștacheta longevității "oilor" Tale? Au dat dovadă de "obrăznicie"? Au ieșit din "turmă" și s-au dus să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai supărat grozav... Te-ai supărat fără discernământ, fără alegere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bată". Mihai Beniuc, prezent la Iași în 1954, ține să atragă atenția autorilor autohtoni că "literatura realismului socialist se face cu ordine și disciplină". Între timp, "Iașul Nou" se transformă, în august 1954, în "Iașul literar", supranumit, nu fără ironie, "Imașul literar". În 1956, o poemă adecvată publică la Iași Tudor Arghezi, Cultură: Cînd am făcut atîtea școli/ Am înțeles să iasă avocați,/ Contabili, ofițeri și doctori pentru boli,/ Dar nu avem nevoie de prea mulți învățați.// Mai multă carte duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anului 2000. Lecția de istorie s-a terminat. A învins echipa lui Zidane cu 2 la 1. Înainte să ajungem la Lille, mai facem o escală într-un mic orășel flamand, unde luăm masa într-o piațetă (de fapt, un imaș verde, bine amenajat). Aici, suntem invitații speciali ai primarului, un bătrânel simpatic, cu veleități de poet. Bătrânul chiar ne citește, transfigurat de emoție, două poezii. Are alături de el o tânără, probabil o vedetă locală, care recită artistic, pentru cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
asupra Angliei - un meci pe care-l privisem, cu sufletul la gură, în prima noastră seară la Hanovra. De sus, Expo seamănă cu o imensă tabără romană, având dreptunghiuri precis conturate - „ogrăzile” naționale. E foarte spectaculos pavilionul Canadei, cu un imaș verde pe care au fost plantate câteva wigwam-uri de piei roșii și un enorm, uriaș indian de plastic, legănându-și panașul în vânt. Patrimoniul istoric și cultural al aborigenilor reprezintă o marfă neprețuită pentru o națiune de emigranți, canadienii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]