423 matches
-
C. Rogozanu Imagologia este, în ultimul timp, "tentația" care anima eseistica de peste tot. Nu a rezistat ispitei nici Daniel Vighi care își intitulează nouă producție Tentația orientului, Studii de imagologie. Orientalismul românesc ar implica o discuție nesfârșita și o carte pe măsură, insă
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
C. Rogozanu Imagologia este, în ultimul timp, "tentația" care anima eseistica de peste tot. Nu a rezistat ispitei nici Daniel Vighi care își intitulează nouă producție Tentația orientului, Studii de imagologie. Orientalismul românesc ar implica o discuție nesfârșita și o carte pe măsură, insă autorul în cauză își delimitează clar teritoriul: o anume literatura (Peltz, Istrati, Vinea etc.) mai puțin cunoscută de cititorul de rand și, în general, foarte puțin comentată
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii și dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit una din rotițele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenționează să înfățișeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituții experimentale. Probabil că originea actualului Centru Phantasma, de la Cluj, se găsește în neo-onirismul teoretizat și promovat
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
de acest gen din literatura română, Judith Meszáros publica volume de poezie în care "tehnica" delirului era elocventă, Ovidiu Pecican scotea pe piață un roman straniu, despre derealizare (Eu și maimuța mea) și se axa, ca istoric, pe studii de imagologie în domeniu. în ce mă privește, las la o parte proza și poezia, consider eu, "delirante" pe care le comit, amintind aici doar antologia de poezie românească Deliruri și delire, care s-a dorit a fi un manual al tehnicilor
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
Phantasma vizează atît radiografia inconștientului colectiv (prin programele de cercetare deja specificate), cît și pe a celui individual. Caietele Echinox au publicat deja o serie de intervenții despre imaginarul spațial, istoric, mediatic, artistic, teoria imaginii, imagini arhetipale și teme de imagologie. Există fantasme inconștiente și fantasme create conștient, chiar manipulate, cu toate alcătuind o imagosferă cu funcție gnoseologică, ontologică și metafizică. Dacă fantasmele reprezintă, pe de o parte, o fugă de realitate, ele sînt, în același timp, și un refuz al
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
civilizație. Prin nenumăratele sale materializări, Omul diferit dovedește, în chip paradoxal, că omul real, creatorul său, deși el însuși mereu diferit, mereu altul, rămîne, totuși, în esență, același.“ În fond, cartea lui Lucian Boia reia mai vechea ecuație formulată de imagologi - avem nevoie de celălalt pentru a ne defini pe noi. Străinul, aici Omul diferit, funcționează ca element de autoreferențialitate. Sintagma propusă în carte se suprapune însă doar parțial peste aceea mai veche de celălalt. Alteritatea, arată Lucian Boia, cunoaște două
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
ne scruta interiorul și exteriorul pentru a stabili diferențele specifice dintre "eu" și "ceilalți". Acest lucru se întâmplă pe plan individual în jurnale intime, în romane sau, în cazul artelor plastice, în autoportrete, iar pe plan colectiv în studiile de imagologie. Dezvoltată de către francezi în anii 1950-60, imagologia a cunoscut ulterior aportul cercetătorilor germani, italieni, americani și români, luând o neașteptată amploare în ultimul deceniu. Cărți, articole, teze de doctorat și licență dovedesc că obsesiile identitare postmoderne, cu precădere cele comunitare
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
stabili diferențele specifice dintre "eu" și "ceilalți". Acest lucru se întâmplă pe plan individual în jurnale intime, în romane sau, în cazul artelor plastice, în autoportrete, iar pe plan colectiv în studiile de imagologie. Dezvoltată de către francezi în anii 1950-60, imagologia a cunoscut ulterior aportul cercetătorilor germani, italieni, americani și români, luând o neașteptată amploare în ultimul deceniu. Cărți, articole, teze de doctorat și licență dovedesc că obsesiile identitare postmoderne, cu precădere cele comunitare, interesează din ce în ce mai mulți istorici, filozofi, scriitori, psihologi
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
documentare și ficționale, interne și internaționale, generale și particulare, afirmative și negative, de pe o poziție constant comparatistă, o poziție care face ca imaginile, bazate pe o percepere relativă a calităților și defectelor, să fie mereu deschise interpretărilor. Interesul recent pentru imagologie are o explicație foarte simplă. în primul rând, imaginea unui popor este o prelungire a celei personale, fiind rezultatul încercărilor individul de a trece dincolo de sine pentru a se topi într-o comunitate mai largă. Prin jocul subtil al cufundării
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
un fenomen postmodern complex, care obligă la permanente comparații între națiunea proprie și cea adoptivă. Dificultățile autodefinirii, complexele de inferioritate, noile și vechile idealuri de viață, valorile etice, costumele, obiceiurile culinare, ritualurile religioase, atitudinea față de bani, dragoste sau moarte conturează imagologia ca un important dialog între culturi și mentalități. În general, studiile clasice de imagologie reduc imaginile la două categorii: auto-imagini, cele pe care un popor le are despre sine și hetero-imagini, cele pe care un popor le are despre alte
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
adoptivă. Dificultățile autodefinirii, complexele de inferioritate, noile și vechile idealuri de viață, valorile etice, costumele, obiceiurile culinare, ritualurile religioase, atitudinea față de bani, dragoste sau moarte conturează imagologia ca un important dialog între culturi și mentalități. În general, studiile clasice de imagologie reduc imaginile la două categorii: auto-imagini, cele pe care un popor le are despre sine și hetero-imagini, cele pe care un popor le are despre alte popoare. Primele ar fi interioare, subiective și calde emoțional; celelalte ar fi exterioare, obiective
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
dreptății cu opresiunea. Într-un mod paradoxal, armele lui principale împotriva regimurilor bazate pe teroare sunt buna-cuviință și omenia, însoțite de o anumită pudoare și lipsă de patos. Mi se pare că pe vremea noastră, prea dominată de zgomot, de "imagologia" din mass-media și de dorința unor senzații din ce în ce mai tari, întâlnirea cu aceste valori este ca o înghițitură de apă vie.
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
de la începutul anilor '80 despre călători români în Africa, nu știu ca vreun alt autor român să fi încercat explorarea continentului negru. Cartea pornește de la o teză de doctorat susținută acum câțiva ani la Universitatea din București, iar interesul pentru imagologie al autoarei îi e probabil cunoscut cititorului din faptul că Simona Corlan-Ioan a coordonat nu demult, alături de Lucian Boia și Anca Oroveanu, interesantul volum Insula - despre izolare și limite în spațiul imaginar. Lucrare bine documentată, Inventarea Africii negre oferă o
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. în imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odih-na la cîmp, precum și o parte
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
meșteșugari indigeni ce speră să-și vîndă marfa confecționată în timpul iernii. Așa sînt puse în circulație motive și structuri decorative pe care le întîlnești pe obiectele din întreaga regiune. Iar jurnalele de călătorie ale europenilor creează - mină de aur pentru imagologi - o întreagă mitologie (cu eroi fascinanți, ca Ali Pașa) al cărei pretext sînt Balcanii. Toate acestea fac subiectul celor unsprezece articole ale cărții Marinei Marinescu, publicate inițial separat, în cataloagele expozițiilor cu tematică balcanică, sau în reviste germane de specialitate
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
explicînd dificila sferă semantică a noțiunii Heimat / patrie, amintește, între altele, ce a însemnat limba și cultura germană pentru un șvab bănățean din România ... La răscrucea beletristicii cu publicistica și eseistica de cea mai bună calitate, pe terenul accidentat al imagologiei și al investigațiilor identitare dar sub umbrela unor informații enciclopedice, Sufletul german este cartea potrivită la momentul potrivit. De sub pomul de Crăciun, va fi pusă în biblioteca familiei, citită și recitită peste ani. În ce mă privește, nutresc speranța că
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
Le paradis interdit au Moyen Age ridică și asemenea chestiuni, câtă vreme investigația nu rămâne numai una circumscrisă temei și medievalității, ci propune și dute-vino-uri implicite ori explicite în afara acestei epoci. Comparatist prin excelență, demersul putea fi revendicat și de imagologie, și de medievistică, și de istoria religiilor, a geografiei și cartografiei, de antropologia culturală. Este limpede că, plasându-se prin cartea sa într-un unghi în care se întâlnesc ori suprapun atâtea tendințe, Corin Braga realizează o performanță din familia
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
Z. Ornea Imagologia este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Z. Ornea Imagologia este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături comune și unificante la macrocolectivităti umane, de felul popoarelor, postulînd că nu operează decît cu individualități (indivizi), cu trăsăturile lor caracteristice
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături comune și unificante la macrocolectivităti umane, de felul popoarelor, postulînd că nu operează decît cu individualități (indivizi), cu trăsăturile lor caracteristice. Iese, astfel, din uz imagologia, la foarte puțină vreme după ce a apărut? Nu e exclus. Ce a mai rămas, azi, valabil din acea Volkerpsihologie apărută în 1860-1870, creatori fiind învățații germani Lazarus și Steinthal, (de care se entuziasmaseră, atunci, la noi, Eminescu și Xenopol) decît
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
teorie despre care s-a scris o imensă bibliografie. Și, totuși, se pot distinge unele trăsături particularizatoare (inclusiv fizionomice) la unele popoare, încît, probabil, antropologia de astăzi va trebui să-și mai mlădieze punctele de vedere, acomodîndu-se. În acest fel, imagologia va continua să funcționeze ca disciplină științifică. Pentru că e, negreșit, interesant (nu știu dacă și util) să descifrezi felul cum un popor se reflectă în imaginea altuia. Mai acum doi ani romanistul și romanistul german dl profesor Klaus Heitmann a
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
e, negreșit, interesant (nu știu dacă și util) să descifrezi felul cum un popor se reflectă în imaginea altuia. Mai acum doi ani romanistul și romanistul german dl profesor Klaus Heitmann a publicat, la Editură Univers, un studiu dens de imagologie despre felul cum apare românul (și poporul român) în scrieri germane. Am comentat, atunci, acea carte în revistă noastră. Dl Dumitru Hîncu publică acum, la aceeași editură, un studiu replică despre felul cum germanul (și germanii) se profilează în scrieri
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
l-a audiat), să-i fi inculcat acea moderație în Revoluția de la 1848 și mai tîrziu, cînd a optat pentru evoluția lentă, deosebindu-se mult de colegii săi munteni, adepți ai caii revoluționare franceze. Dar e asta un element de imagologie, sau identificarea unor surse de influență, care au fost germanice? Cum, sărind peste cîteva decenii bune (chiar dacă dl Hîncu nu o amintește), toata ideologia conservatoare a Junimii este, și ea, de influență germanica, deși, în 1897, în prefață la vol
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
ai Junimii (P.P. Carp, Th. Rosetti, V. Pogor, Iacob Negruzzi). Mai tîrziu, ideologia paseist-antiliberalistă a lui Eminescu se datorează, și ea, influenței culturale germane în spiritul căreia s-a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la imagologia propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]