1,295 matches
-
trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței negative a unor grupuri marginale etc. În cazurile menționate, persoana devine inadaptabilă la lume. Ea va nega valorile morale, culturale și spirituale și va avea manifestări de tip antisocial față de instituțiile statului și În relațiile sale cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana normală, Încărcarea se face prin educația primită Într-o formă organizat-instituționalizată (familie, școală, bisericăă. În felul acesta, ea Își interiorizează valorile morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și acțiuni necenzurate. La prima categorie, educația va reprezenta un sistem protector al personalității, pe când la cea de-a doua categorie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
om și ce consecințe are pentru persoană nerespectarea acestora. Este absolut clar pentru oricine faptul că ideile morale modelează și contribuie la formarea personalității. Deși preexistă aprioric În noi, acestea trebuie cultivate ca valoare prin educație și mai ales prin imitarea și interiorizarea modelelor exemplare. În sensul acesta, plecând de la concepțiile morale ale grecilor, M.T. Cicero (De finibus bonorum et malorum, III, 10, 33-37Ă evidențiază două aspecte opuse, atât În plan sufletesc, cât și moral: pathé (suferință, apăsare, nefericireă și hedoné
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția unei valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În mod special pe imitarea unui model extern, ajungând după o lungă și minuțioasă analiză la o amplă descriere și clasificare a tipurilor morale, așa cum vom arăta În continuare. Pentru a clasifica tipurile umane, În psihologia morală sunt necesare câteva repere. Orice tip uman are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele negative, atragerea În grupele marginale etc. Trebuie avută În vedere și impunerea unor modele, În mod forțat, refuzate de individ sau contrare aspirațiilor acestuia, cu toate consecințele lor; eă imaginea de sine pe care individul dorește și luptă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legat de conștiința morală, care judecă Eul personal pentru faptele sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată către acțiuni și conduite negative, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
determinism? Suntem înclinați să admitem faptul că atât echilibrul, cât și dezechilibrul psihic țin de o anumită „dispoziție interioară”, de un anumit „potențial energetic” al persoanei umane structurat genetic, neuro-psihofiziologic, dar și consolidat prin educație, instrucție, interiorizarea valorilor morale, religioase, imitarea unor modele pozitive (familie, școală, societate etc.). Aceste aspecte despre care am mai tratat și cu alte ocazii (v. C. Enăchescu, Tratat de Psihopatologie), reprezintă un îndreptat, cu ajutorul căruia putem înțelege și explica atât sănătatea mintală, cât și boala psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a tezaurului cultural etc.; e) funcția educativă este corelată celei culturale; aceasta reprezintă o acțiune dirijată, inetențională și activă; ea are ca obiectiv final adaptarea și integrarea eficientă a individului în societate; în acest proces rolul esențial revine „modelelor paternale”, imitării și interiorizării acestora de către copii; funcția educativă are marea importanță de a oferi un „model de identitate” copiilor și adolescenților, corelându-se în această direcție cu funcțiile psihologică și morală ale familiei; f) funcția psihologică a familiei are un caracter deosebit de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială cu refuzul integrării Aspectele mai sus prezentate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața. O atitudine de pasivitate. Apetența pentru consumul de droguri apare de regulă în perioada de criză a adolescenței, în cursul formării și căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
intricate simptome variate într-o aceeași construcție patoplastică factice. Iatrogeniile pot fi produse prin autosugestie (boli imaginare, cenestopatii difuze, stări ipohondrice etc.) sau pot fi induse sugestiv, fie prin contactul cu medicii, fie printr-un proces de contagiune psihică, prin imitarea simptomatologiei unor bolnavi cu care subiectul vine în contact direct mai mult timp. Factorul important este sugestibilitatea crescută a acestor indivizi, labilitatea lor emoțional-afectivă sau constituția lor emoțională (E. Dupré), care creează un teren psihic favorabil dezvoltării unor tablouri clinice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și folosirea lor corectă în vorbirea curentă; să realizeze scrierea lor corectă; să formuleze corect propoziții; să sesizeze eventualele erori din vorbirea lor și a celorlalți. Metode pentru însușirea pronunției corecte și a comunicării verbale A. Metode de tip intuitiv: imitarea, demonstrarea, modelarea; Metode de tip activ: exercițiul, jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
eventualele erori din vorbirea lor și a celorlalți. Metode pentru însușirea pronunției corecte și a comunicării verbale A. Metode de tip intuitiv: imitarea, demonstrarea, modelarea; Metode de tip activ: exercițiul, jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Metode de tip activ: exercițiul, jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
stânga la dreapta, ștergerea buzelor și apoi a dinților cu limba, atingerea dinților de jos și de suus cu limba, împingerea obrajilor cu limba; pentru palatul moale, mușchii faringelui și vestibulul faringian: căscatul cu retragerea limbii și maxilarului inferior, deglutiție, imitarea tusei, sforăitul, mestecatul, tropăitul calului. Exerciții pentru educarea respirației: dozarea raportului dintre inspir și expir cu ridicarea și coborârea mâinii, exerciții de suflat, stingerea unei lumânări, mirositul florilor. Exerciții de emitere a onomatopeelor Se pot face sub formă de joc
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
pic - pic; frunzele fâșșș - fâșșș - fâșșș; telefonul - țârrr - țârrr - țârrr; gâsca - ga - ga - gaa; șarpele s - s - s - s; oaia - beee; pisica - miau; cățelul - ham - ham - ham. Se vor folosi planșe cu suport - imagini. Exerciții pentru impostarea sunetului “t” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped. Exerciții pentru impostarea sunetului “d” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped în fața oglinzii. Exerciții de pronunție în fața oglinzii: Se pronunță mai întâi silabe, apoi cuvinte și propoziții. 2.COMPONENTA GRAFICĂ OBIECTIV GENERAL Formarea și dezvoltarea comportamentului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ga - ga - gaa; șarpele s - s - s - s; oaia - beee; pisica - miau; cățelul - ham - ham - ham. Se vor folosi planșe cu suport - imagini. Exerciții pentru impostarea sunetului “t” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped. Exerciții pentru impostarea sunetului “d” cu imitarea mișcărilor realizate de logoped în fața oglinzii. Exerciții de pronunție în fața oglinzii: Se pronunță mai întâi silabe, apoi cuvinte și propoziții. 2.COMPONENTA GRAFICĂ OBIECTIV GENERAL Formarea și dezvoltarea comportamentului lexico grafic corect. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ Educarea psihomotricității: Pregătirea grafo motrică
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
elevilor cu cel al învățătorului în dobândirea de noi achiziții. Îmbinată cu metoda conversației, cu demonstrația intuitivă și cu algoritmizarea, metoda se poate folosi în predarea tuturor elementelor de limbaj: durata sunetelor muzicale, înălțimea, nuanțele, tempoul etc. 6. SIMULAREA presupune imitarea, reproducerea în mod fictiv a unor acțiuni, fapte, lucruri, metoda luând următoarele forme: jocurile didactice, jocurile de rol, dramatizările. 7. MODELAREA își propune ca prin intermediul unor modele (obiecte, machete, copii la scară redusă) să se studieze caracteristicile obiectelor sau fenomenelor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
unei epoci determinate. Articolele lui V.-L. au susținut cu fermitate teoria junimistă a „formelor fără fond”: în loc să se dezvolte organic, în strânsă legătură cu civilizația propriului popor, susține el, literatura română de după 1850 ar fi evoluat prea repede, prin imitarea formelor străine, pe care le-a adoptat fără să le asimileze; clișeul a covârșit astfel deceniul 1860-1870, dăunând originalității. Atenția lui s-a îndreptat și spre probleme de limbă, constatând aceeași ruptură de tradiție, agravată de invazia neologismelor; limba veche
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]