861 matches
-
social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană, valoarea, semnificația, tensiuni și neliniști, persoana mea, persoana celuilalt, persoana-limită, Personajul, Psihobiografia, Psihoterapia morală Persoana, modelul psihologic, modelul moral, modelul metafizic, Prejudiciul, Puterea, Personajul, definiție, caracteristici, Psihologia morală, definiție cadru, sursele Psihologiei morale, obiectul, principiile. Patologia psihomorală, patologia morală, imoralitatea, Păcatul, Restaurarea, Regretul, Omul În Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
căuta să se impună în societate și la care societatea va răspunde prin măsuri represive; b) în plan social, aspectele de mai sus se reflectă asupra comportamentului și a relațiilor interpersonale ale sociopatului; comportamentul acestuia va avea un caracter de imoralitate, pasivitate și parazitism, datorat situației de marginalizare și dependență socială, dar și de agresivitate, prin care el va căuta să „compenseze” acest statut de marginalizare/excludere. Devianțele comportamentale ale sociopaților se manifestă în trei direcții în raport cu normele sociale și cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poeme de George Lesnea (Somn), Otilia Cazimir (Cavatina), Ștefan Ciubotărașu (Închinare) ș.a. Bogdan Amaru comentează volumul Balade vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
altfel decât predecesorii, acceptă începuturile simbolismului și ale impresionismului, dar critică decadența spre care s-au îndreptat și consideră expresionismul o aberație, conchizând cu glas înalt că „aceste curente bolnave” nu aduc decât „chaos, dezordonare în formă, obscuritate în fond, imoralitate în duh și carne”, toate cu grave efecte antisociale. Bun cunoscător al limbii și literaturii germane, T. face câteva cercetări de literatură comparată, încercând să prezinte receptarea unor autori în România. Cea mai reușită este Heinrich Heine și heinismul în
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de contradicție, suflul polemic, superbia, subiectivitatea judecăților autorului. Se pot afla multe lucruri și despre o față mai puțin știută a preacunoscuților săi rivali. Cât privește episodul „colaboraționismului” - obsedant și în Memorii -, sunt greu de pus în balanță moralitatea și imoralitatea acestuia în cazul lui T.-S. SCRIERI: Arta publică, București, 1906; Arta în România, vol. I: Studii critice, București, 1909; Mărturisiri si-li-te, București, 1920; Fundațiunea Universitară „Carol I” (1891-1931), București, 1933; A. Odobescu, București, 1935; Din viața regelui
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Școala are datoria de a interveni, mai ales în asemenea situații de indiferență a unor familii, în pregătirea și educarea copiilor, întrucât în cele mai multe cazuri elevii slabi și mediocri provin din familii dezinteresate, dezorganizate sau din medii viciate, dominate de imoralitate. Cunoscându-le părinții, ne putem da seama că, de fapt, reeducarea în spiritul muncii și al dragostei față de muncă trebuie să înceapă cu aceștia. Părinții care se interesează de progresul la învățătură țin o permanentă legătură cu școala. Îndată ce observă
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
o parte, educarea respectului față de sine, iar, pe de altă parte, educarea respectului față de alții cât și educarea stăpânirii de sine. Unii părinți își închipuie că respectul de sine se limitează la traiul îmbelșugat și vestimentația elegantă; vulgaritatea limbajului și imoralitatea faptelor sunt ignorate. Respectul de sine reprezintă singura cale durabilă de a obține stima celor din jur, pentru că este și o formă de manifestare a respectului față de alții. Educarea respectului față de alții, la copil trebuie să înceapă de la cele mai
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
accentuată ca în alte instituții. Așadar, moralitatea se afla în suferință. Informările trimise la serviciul de cadre și la organele de partid nu numai că deformau mult faptele reale, dar nu rareori inventau deficiențe inexistente. Pe lângă acest aspect, exista și imoralitatea de ordin erotic. Nu puține erau cadrele care își șantajau studentele care le cedau pentru un examen. Chiar la universitatea din Iași un prorector, deși puternic în partid, a trebuit să fie destituit pentru tentativă de viol. Aici iar e
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inclusiv de existența unor ochi care te privesc cu suspiciune, gata oricând de reclamații răuvoitoare. Totul obliga la atitudine și comportament duplicitare. Ne înăbușeam indignarea față de incompetența suficientă și agresivă, față de superficialitatea profesională, de nedreptățile mereu prezente, uneori și față de imoralitatea neobrăzată. Spiritul de înaltă exigență științifică era subminat de continua îndoctrinare grosieră și de lipsa unei informări științifice corespunzătoare. Continuitatea concentrării asupra unor probleme științifice dificile era mereu întreruptă de obligativitatea unor ședințe sterile, lipsite de orice legătură cu preocupările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
declinul regimurilor socialiste din Est este cauzat de pierderea legitimității, a încrederii din partea elitelor și a unei părți semnificative a populației. La baza acestui fenomen nu s-ar afla în primul rând nemulțumirile față de condițiile economice, ci cele referitoare la imoralitatea regimului (corupție, lipsă de corectitudine, minciună etc.). Principalul actor al nemulțumirilor este considerat de autor noua clasă de mijloc - în sens cultural, educațional și al stilului de viață - ce ia naștere în aceste societăți o dată cu modernizarea economică, clasă pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un set mai larg de observații, față de cei cu o educație limitată. Intelectualii din mediile literare și artistice au jucat un rol important, ajutând membrii clasei de mijloc, cărora li se adresau operele lor, să înțeleagă și să-și explice imoralitatea sistemului. Ei aveau nevoie de acest auditoriu receptiv, însă activitatea lor a distrus comunismul est-european” (1999, p. 49). Una dintre concluziile lui Chirot este că, o dată cu creșterea capitalului educațional, una dintre principalele cauze ale revoluțiilor viitoare va fi cea morală
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în fața distribuției sărăciei ca element delegitimator, acordăm prioritate cauzei morale. Fără îndoială, în realitate, lucrurile sunt mai complicate și e greu de stabilit o prioritate. Aș spune doar că rândurile de așteptare constituie o mărturie cotidiană a injustiției sociale, a imoralității regimului („una spune și alta face”), a încălcării contractului fondator. Ceea ce constituie o premisă serioasă a delegitimării regimului din pricini morale, mai ales în ochii cetățenilor convinși de justețea ideologiei comuniste. Într-o anumită măsură, nu existența cozii este cea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cel mai probabil este că încrederea în persoanele care conduceau, mai ales în clanul Ceaușescu, era mult mai mică decât în instituții sau în ideologia comunistă. Acolo unde nu mai există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului, considerând că regimul se legitimează, în primul rând, de la principiul justiției sociale. Ceea ce echivalează cu a spune că nu sărăcirea populației este sursa imoralității, ci distribuția inechitabilă a stocului redus de resurse (a „sărăciei”). La nivelul simțului comun, situația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului, considerând că regimul se legitimează, în primul rând, de la principiul justiției sociale. Ceea ce echivalează cu a spune că nu sărăcirea populației este sursa imoralității, ci distribuția inechitabilă a stocului redus de resurse (a „sărăciei”). La nivelul simțului comun, situația este sintetizată în formula „sărac, dar cinstit!”. Într-adevăr, în interviuri deseori statul la coadă (sau, mai curând, magazinul special) este asociat cu o „nedreptate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mitologia greco-latină. Când înfloresc anemonele (1948) este o comedie lirică. Vădit conformistă, dar ceva mai consistentă sub raport dramatic este piesa Afaceriștii (reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui Carol al II-lea. Combinație stângace de teatru de bulevard și de „veștejire” vehementă a racilelor societății interbelice, Afaceriștii a fost promovată și elogiată în epocă, dovedindu-și ulterior perisabilitatea. Albăstrelele (editată în 1955) este o
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
sau Capcana sau Cine îndrăznește să verifice dacă împăratul are chelie falsă și în Dirijorul. Prima piesă reface înălțarea și pierzania lui Cezar în versiune parodică, iar Dirijorul exemplifică într-un cadru grotesc triumful prin crimă al mediocrității, imposturii și imoralității. Un dirijor, Nan, e omorât pentru că, după cum afirmă unul dintre virtualii succesori (care se numește Spânul, Dințosul, Înaltul ș.a.m.d.), „nu ia bacșiș” și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin excelență, teatrul lui P. (căruia în 2003
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
joacă la Caritas și pierde totul. Deși nu este apăsată, satira la adresa unor moravuri nu e de neglijat. Critica se întoarce și asupra vremurilor anterevoluționare, viața „femeii nimănui”, povestită de ea însăși cu cinism și frison, fiind un exemplu de imoralitate a unor potentați. Cartea dă o surprinzătoare deschidere unei opere care părea finită. SCRIERI: Dacă vrei să fii bărbat, București, 1968; Iepurele sub acoperiș, Cluj, 1973; Împușcătura, București, 1974; Cocoșul de tablă, 1975; Un loc printre voi, Cluj-Napoca, 1976; Miraj
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
pseudonimul M. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români, al cărei medic oficial va fi din 1949. Hora paiațelor (1935) este începutul vehement al unei prezentări a lumii bune autohtone, continuată în alte câteva romane, cu personaje de o imoralitate agresivă, care distrug tot ce e în jur, implicit relația curată dintre doi tineri, care ar fi avut șanse să se salveze prin iubire. În Serile orașului (1947), privirea lui M. coboară spre clasele de jos, colecționând o serie de
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
dintr-o istorie a lui Ștefan cel Mare, iar Gh. Sion, Em. Kretzulescu și V. A. Urechia colaborează cu articole dedicate unor aspecte ale vieții sociale și artistice contemporane. În paginile gazetei se mai găsesc informații referitoare la procesul de imoralitate intentat lui Titu Maiorescu, precum și o scrisoare de susținere semnată de prietenii criticului, Iacob Negruzzi, P. P. Carp și Vasile Pogor. Cu versuri și proză e prezent N. T. Orășanu, autor prolific, dar neinspirat și fără spirit critic. Totuși, amintirile
OPINIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288549_a_289878]
-
un îndemn pentru tinerii cercetători la practicarea cu inteligență, angajament moral și modestie a acestui meșteșug. Argumentele controversate ale cursului se află în secțiunea de mijloc ce răspunde unor serii de critici bazate pe presupusa lipsă de importanță, amoralitate și imoralitate a științelor sociale. Unul dintre autorii mei favoriți este Lewis Thomas, fost conducător al centrului de cercetare și tratament al cancerului din New York și totodată biolog de primă clasă. Într-unul din eseurile sale dintr-o serie publicată sub titlul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de ce. Totodată, eu recomand în egală măsură să ne unim eforturile și să facem comparații ample între secțiuni, precum și experimente direcționate pentru a descoperi cum putem îmbunătăți lucrurile. Cea de-a doua versiune a criticii se concentrează nu asupra presupusei imoralități a cercetării în științele sociale, ci a presupusei sale amoralități. În primul rând, această critică vine din partea filozofilor politici normativi, nemulțumiți de dominanta empirică din cadrul profesiei. Scopul studiului, spun ei, nu este simpla acumulare de cunoștințe și testarea de ipoteze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bun cetățean și știința care se ocupă de această calitate sunt două lucruri valoroase și se cuvine ca ele să se dezvolte împreună. Cea de-a treia versiune a criticii împotriva științelor sociale empirice se referă nu la o anumită imoralitate sau amoralitate, ci la o presupusă falsă moralitate considerată a fi implicită în procesul în sine. Aceasta este o critică bazată pe filozofiile postmoderniste. Procesul cercetării din științele sociale presupune capacitatea de a identifica modelele sistematice din relațiile umane, de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]