564 matches
-
gestul, Lucas băgase de seamă scurta Încordare a Mariei și se Întrebase oare ce putuse Ryan să-i spună care să justifice din partea ei o asemenea răceală față de maică-sa. - Ți-am pregătit patul În vechea ta cameră, anunțase aceasta, impasibilă. O să te lăsăm să te odihnești. În mod limpede Îndemnat s-o ia din loc, Lucas Își luase rămas-bun. Marie adormise buștean, dar, foarte curînd, somnul ei se umpluse de fantome. Mama ei, așezată la căpătîi, o privea cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mi-a plăcut de tine, o ține Melissa pe-a ei. — Hai, Melissa. O privesc cât de aspru sunt în stare și, spre marea mea satisfacție, văd că i se colorează ușor în trandafiriu vârful urechilor. Însă expresia îi rămâne impasibilă. Nu-mi face plăcere s-o spun - dar fata asta o să fie o avocată de mare succes. — Și... chiar vrei să m-ajuți ? spun după ce mă gândesc o clipă. — Îhâm! Dă din cap că da, și chipul îi e străbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și mai apropiați prieteni ai mei, și nimeni nu are nici cel mai mic motiv să se teamă de el. De fapt... Se oprește În clipa În care dinspre ușile liftului se aude un ping. Amîndoi ne reluăm instantaneu expresiile impasibile și ne Îndepărtăm ușor unul de celălalt. Se deschid ușile și parcă mi-a dat cineva un pumn În stomac. În fața liftului, se află Connor. În clipa În care dă cu ochii de Jack Harper, i se luminează fața instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Căutam să le explic ce se întâmpla în realitate. Voiam să fac apel la un alt limbaj, nu doar la vorbe. Cum puteam? Ce era de făcut? Am simțit mâna lui X atingându-mi degetul mare. Lângă ea, Z urmărea impasibilă. Odată cu expirația zgomotoasă a lui X, toate lichidele din corp au părut că mi se concentrează în zona sexului. Erecția a fost instantanee. X a inspirat și odată cu aerul ce-i pătrundea în piept i-am văzut sfârcurile profilându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Zicea că a mers destul de bine la audiție, dar n-a putut să-și dea seama ce credea regizorul. Regizorul e Melanie Marsh. N-am cunoscut-o, dar se zice că e foarte bună. Helen mi-a spus că era impasibilă, ca un sloi de gheață. Ceea ce, în traducere, însemna că Melanie Marsh nu avusese nici o reacție atunci când Helen flirtase cu ea. Poate că o să-i dea rolul lui Helen, fata pe care n-o plăcea nimeni. —Oricum, spuse Janey cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e cea mai potrivită. Dând naștere astfel unor mutre din partea celorlalte zâne... Acum se explica grupul posomorâților de afară. Chiar și Sally părea că are îndoieli. Bineînțeles. Tabitha radia de fericire, strălucind ca un bec cu lumină perlată. MM era impasibilă, cu grație, ca de obicei, în timp ce Thierry tot dădea din mâini, explicând cum îi pusese pe toți din grupul duhurilor să se încălzească și să execute, cu măiestrie și curaj, figuri extraordinare: —...și, la sfârșit, i-am pus să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să fi afectat piesa prea mult, zisei eu, înaintând cu curaj. Cu excepția lui Violet, bineînțeles, dar e de înțeles. Vorba ceea, doar ea l-a găsit. Și mai era și iubitul ei. Violet n-a făcut-o intenționat, zise ea, impasibilă. Vreau să zic că n-a vrut să mă zgârie, explică ea, când văzu că eram nedumerită. Din nou, alesese să pronunțe acea parte afirmației care se lega de ea sau de piesă. — Doar că e un pic supărată, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
din sertarul din față, acesta doar puțin mai gros decât cel pe care-l avusese Ambrogiani. — Ați venit În legătură cu sergentul Foster, nu-i așa? — Da. — Ce ați dori să aflați? — Aș dori să aflu cine l-a omorât, zise Brunetti impasibil. Butterworth ezită o clipă, neștiind cum să ia remarca, apoi se hotărî s-o trateze ca pe-o glumă. — Da, zise el, râsul firav abia trecându-i de buze, tuturor ne-ar plăcea să aflăm asta. Dar nu sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nu este considerată o tranzacție”. „Glumiți”, a spus omul, vizibil mirat. „Adică dacă depun bani e tranzacție, dar dacă Îi scot nu mai e?” „Cam așa ceva”, a remarcat casiera. „Păi, e absurd”, a răspuns clientul. „Îmi pare rău”, a rostit impasibilă funcționara, „asta...”. De fiecare dată când spun povestea la seminare, omit ultimele cuvinte. Fără vreun semnal din partea mea, toată lumea completează: „...e politica noastră!”. Povestea nu se termină aici. Nemulțumit de răspunsul casierei, omul a cerut să vorbească cu managerul. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pe tine te aplaudă când vorbești! Pomponescu tresări. - Crezi că vorbele aruncate o dată mai pot să deștepte îngenerațiile viitoare o emoție? lată o întrebare. Ministrul, anxios, aștepta ca Ioana să zică: Sunt convinsă! Numele lui Demostene a rămas." Dar ea, impasibilă, zise doar: - Tu știi mai bine decât oricine! XXII Saferian petrecea acuma ziua aproape numai întins pe sofa, în urma inflamației picioarelor. Inima, rinichii nu-i erau în stare bună, din cauza existenței sedentare, fenomene reumatice și arterosclerotice se adăugau. Nu se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în compensarea obiectivelor de expansiune. În paralel, trebuie făcută desigur distincția între două orientări posibile în repunerea în cauză
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe pământ. Asemănarea dintre suflete și lună rezidă tocmai În natura lor mixtă și intermediară, În amestecul lucrurilor de sus și de jos (945 d). Așadar, după cea de a doua moarte, spiritul (nous) ajunge la soare și rămâne acolo, „impasibil și suveran”. Cu ajutorul acestui „complement mitologic” pe care ni-l oferă De facie..., expunerea lui Cleombrotos devine mai limpede, cel puțin sub aspectul morții daimonilor, prin care se poate deopotrivă explica dispariția oracolelor. Daimonii și entuziasmul profetic: acțiunea lor asupra
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și cunoașterea. Deși acest sistem permite o dezvoltare eficientă superioară, el nu favorizează suficient creativitatea. Deși se spune, adesea, că japonezilor le lipsește creativitatea sau sunt incapabili de creativitate, aceasta nu trebuie luată ca semnificând faptul că această creativitate este impasibilă pentru japonez. O precondiție esențială a creativității este a se interfera cu culturi diferite și a construi sisteme care sunt capabile de culturi mixte. În prezent, odată cu globalizarea economiei japoneze și a sistemului industrial, cercetarea și dezvoltarea de Întreprindere, care
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
place. Au nevoie de excitații pentru a se smulge inactivității și plictiselii. Inconstanți În afecțiunile lor: repede seduși, repede consolați. Valoare dominantă: divertismentul. ● Flegmaticii oamenii obișnuințelor, respectă principiile, punctuali, obiectivi, demni de credință, ponderați, cu dispoziție afectivă egală. În general impasibili, răbdători, tenaci, lipsiți de orice afectare. Civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral. Agreează sistemele abstracte. Valoarea dominantă: legea. ● Sangvinicii extrovertiți, pot face observații exacte și dovedesc un remarcabil simț practic. Le place lumea, unde se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
leagă, de altfel, de dorință și de (ne)Împlinirile ei. Nu există, așadar, jurnale ale „fericirii” (carnetele lui N. Steinhardt sunt astfel numite doar prin antifrază) fără considerabilul risc de a le vedea transformate Într-o Însăilare kitsch, plutind În impasibila și indiferenta consemnare a stărilor de grație. Complexitatea, ca formă a nuanțării tensiunii și expresivitatea ca modalitate a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se modelează Întreaga forță
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ariditatea unor note cvasi-contabilicești, din Jurnalul lui Liviu Rebreanu? Dar emfaza aproape adolescentină din notele lui Henri BeyleStendhal și patetismul rece al frazelor fără șir Înscrise În jurnalele lui Tolstoi? Dar tragismul cutremurător din Însemnările lui Kafka și scriitura albă, impasibilă, a lui Camus? Firește, asemănările nu sunt de suprafață. Mai mult, ele sunt irelevante atâta vreme cât vrem să comparăm cantitatea sau calitatea informației oferite. Toate acestea rămân lipsite de semnificație chiar dacă ne-am strădui să le redăm vechile contexte. Dar În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cât se poate de serioasă, consonând cu parodierea altei teme prețuite în literatura imediat anterioară apariției romanului despre care vorbim, utopia. Rabelais intră în conflict, într-un conflict livresc, desigur, cu lumile considerate intangibile și arborând, drept urmare, un statut de impasibilă superioritate față de cea mai mare parte a subiectelor. În cazul de față, parodia vizează bipartiția pe criterii religioase a Lumii de Apoi (Iad/ Paradis) și idealizarea ca manieră excesiv aplicată imaginarului din literatura consacrată utopiei, ambele ridiculizate prin travestiuri inventive
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fiind un om drept, asuprit de cei nelegiuiți, destinați pedepsei finale. Dezvoltarea literaturii hagiografice, imediat după perioada persecuțiilor, va contribui la dispariția celei mai mari părți a prezentărilor ori a proceselor-verbale ale martirilor în favoarea unor texte stereotip, în care martirii impasibili reușesc să-i înfrunte pe guvernatorii plini de furie. Necesitatea unei atenții sporite asupra acestui ultim aspect unilateral al surselor noastre, precum și al încercării de a înțelege din punctul de vedere al persecutorilor aspectele politice, sociale și religioase ale acțiunilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pierduți pe timp de viscol. Dar ia stai... parcă s-a auzit ceva. Își lipi un ochi de o porțiuna mai dezghețată a geamului și încercă să scruteze întunericul de afară. Un timp nu se auzi decât țăcănitul regulat și impasibil al ceasului de masă. - Cred că mi s-a năzărit nu e decât vântul acesta turbat. Pe o viforiță ca asta nu-i greu să țise pară că auzi și sirene de locomotive. Și chiar ești hotărât să pleci spre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de celălalt A Opta Minune a Lumii nu desparte doar pământurile celor două țări, ci și legendele din adâncul sufletelor locuitorilor"! ( Idee expusă la timpul potrivit și de președinții William Augustus r'Bamba și chiar și de taciturnul Dodo Buddenbrook.) Impasibilă, Comisia de specialiști caută în continuare diferențele dintre legendele pe care trebuie să le pună de acord. Căci Comisia de specialiști pentru acest lucru a fost creată. Și pentru acest lucru este plătită. 79. Un gând negândit; gândit n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
EDUCAȚIE ELEMENTARĂ Din păcate, întâlnim tot mai frecvent copii și tineri care, prin manifestări aparent banale, dovedesc minusuri în educația elementară. Am în vedere lipsa de politețe întâlnită în mijloacele de transport în comun, în care copiii și tinerii stau impasibili pe scaune, în timp ce persoane în vârstă, sau chiar vizibil suferinde, își mențin cu greu echilibrul stând în picioare, cu bagaje în mâini. Carențe în eficiența „celor șapte ani de acasă" manifestă și acei tineri care, mergând în grupuri gălăgioase ocupă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de celălalt A Opta Minune a Lumii nu desparte doar pământurile celor două țări, ci și legendele din adâncul sufletelor locuitorilor"! ( Idee expusă la timpul potrivit și de președinții William Augustus r'Bamba și chiar și de taciturnul Dodo Buddenbrook.) Impasibilă, Comisia de specialiști caută în continuare diferențele dintre legendele pe care trebuie să le pună de acord. Căci Comisia de specialiști pentru acest lucru a fost creată. Și pentru acest lucru este plătită. 79. Un gând negândit; gândit n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot ce există în afara lor, lipsiți de pasiuni, ei îi îndeamnă pe oameni să se ocupe de ei cu atât mai mult cu cât nici nu le pasă de viitorul și destinul lor. Asemenea concepții fac
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]