647 matches
-
situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea de ,,artă inegalabilă”, iar pretinsa acuza‑ re a ușurinței de a lucra, era una care venea de la necunoscători. Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
femeile, afirmația era departe de subînțelesuri. Inspirația majoră a picturii sale se trezea la vederea corpurilor suple, senzuale și generoase ale femeilor tinere, a luminii jucând pe pielea lor rozie. Tinerețea artistică a lui Renoir a fost le-gată de impresionism. Se va despărți de acest curent pentru a se întoarce spre izvoarele clasice. Frumoasele rotunjimi netede se echilibrează și se suprapun asemenea unor lumini personificate. Nudul a fost elementul tematic central în creația lui Renoir. Nimic nu îi conferea o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și Brâncuși au exercitat influențe asupra lui (Brâncuși în special în direcția atingerii spiritului de certitudine și absolut). Din această perioadă, a rămas un portret al lui Brâncuși neterminat, pe verso-ul lucrării "Violoncelistul". Pictura lui se afla sub influența impresionismului și a simbolismului. Perioada rămasă până la război a fost considerată una din cele mai fecunde în istoria artei europene. Din motive de sănătate, Modigliani nu este încorporat. Caracterul dominant al pictorului a constat în faptul că a știut să își
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
față că locul femeii e la cratiță, și nu pe băncile universității. Pe studente le trata cu un dispreț manifest. Și am dat un examen scris cu el, la istoria artei uni versale. Țin minte și acum subiectul: „Expresionism și impresionism la Goya“. A venit pe urmă în sală, cu teancul de teze corectate, și ne-a spus că toate tezele sunt slabe, mediocre, superficiale etc. Pe urmă a între bat: „Cine este domnișoara Stein Antoinette?“ (Eu în acte sunt Antoinette
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
căuta pe Dumnezeu (N. Berdiaev, G. Marcel) sau asupra depărtării dintre omul vinovat și Dumnezeul atotputernic (S. Kierkegaard, K. Barth) 18. expresionism = curent artistic de largă răspândire apărut în Germania la începutul sec. 20; inițial a reprezentat o reacție împotriva impresionismului; caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional; orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei 19. fetișism = formă timpurie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
false imagini. Vin ploile de primăvară, doar ele spală culorile triste ale zidurilor, ale sufletelor. Tainica alchimie devine enigma pe care o presimțim, o căutăm, o asimilăm. Orașul și culorile sale ca într-o uriașă țesătură cu rafinamentul pictural al impresionismului, în completare și cu finețea firului din ie transparentă, până la urmă totul oglindit darnic colorat, fidel și infidel după cum invazia solară sau a fulgilor de zăpadă cotropește temeinicia și fragilul orașului, cu străzile lui într-un nesfârșit labirint. Pornim din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
va mai fi. O proză de observație ușoară, vioaie, scrisă cu naturalețe și cordialitate, degajată în vederea de ansamblu, dar incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb, îl numea pe C. Negruzzi „un scriitor impresionist“.) O deschidere largă spre tabloul social al epocii este proprie, în același timp, literaturii dramatice. Năzuința primilor dramaturgi de a lăsa
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
creației trudnice. În alt context, într-un eseu concentrat (Dubla intenție a limbajului și problema stilului), Eminescu devine argument pentru ilustrarea diferențelor dintre funcția tranzitivă și cea reflexivă a cuvântului, despre care poieticienii de mai târziu vor teoretiza insistent. Despre impresionismul muzical al poeziei lui Eminescu făcuse observații ingenioase, la timpul său, G. Ibrăileanu. V. le adâncește și le sistematizează, remarcând, de pildă, că spațiul acustic al romanticului înglobează infrasunete, „șoapte, foșnete, îngânări, murmure”, voci care „mângâie și adorm conștiința îndurerată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
cu mine. De vreme ce mă judec astfel înseamnă că am învățat cîteva lucruri. Primul e că trebuie să desfășor o anchetă cît mai largă în jurul subiectului de comentat. Mi-am însușit un repertoriu de întrebări care, deși mă păstrez în limitele impresionismului, mă ferește să fiu superficial. Am învățat, de asemenea, să fiu mai personal fără a-mi etala „personalitatea”. Caut să fiu precis și nuanțat. Nici o cochetărie, nici o fioritură, cît mai puține ticuri. Scriu pentru autor și pentru cititor, deopotrivă. Mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai demult s’o profetizez, ca o compensare a efectului vieții animale și umane de astăzi. Romantismul n’a dispărut, topit În impresionism. El a supraviețuit, prin aspecte noi. Reacția actuală a omenirii, concretizată În Încercarea de a proteja mediul, agresat În continuare În ciuda avertismentului romantic este, lăsând deoparte o necesitate stringentă, altceva? Altceva decât romantism? “Radiosfera”, 15 ianuarie 1996, ora 9,24
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu cumva sugerată de teoria eroilor a lui Thomas Carlyle, "inovația fiind că aicea cei căzuți din cer, luceferii trimeși de sus pentru a lumina calea omeniei, sunt artiștii" . Conceptele de mediu, condiționare, caracterul însemnat al artistului, spirit de reacțiune, impresionism intră în țesutul interpretării critice la Iorga, acesta punând în pagină multă erudiție și trimiteri la literaturile franceză, rusă, germană, engleză sau italiană, care atestă ardoare comparatistă, nu tocmai favorabilă pentru literatura noastră, la momentul 1890."Critica științifică" oferă un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
parcurs nu trebuie să mire. Odată cu înaintarea în vârstă, comentariul de text și momentul redactării între patru pereți îmi inspiră o invincibilă neplăcere chiar și atunci când nu sunt expus imediat curentului de aer sau unor vizite inoportune. Filosofia mea e impresionismul. Îmi instalez șevaletul afară și cuget îndelung, așa cum făceau odinioară pictorii: asupra subiectului. Apoi, între două averse, pun câte o mică tușă. Ar fi trebuit să fac echipă cu cineva, mi-ar mai fi trebuit multe cunoștințe în domeniul științelor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
treilea și ultimele trei): Ionel Fr. Botez. Articolul-program Către cititori promite că publicația va încuraja tinerii debutanți, dar se înscrie declarat împotriva oricăror tendințe avangardiste. Ionel Fr. Botez dă în acest sens articolele Tendințe noi în critică și literatură și Impresionism și expresionism, în care acuză „critica postbelică românească” ca fiind „cea mai extravagantă școală a exagerărilor”, iar curentele literare nou apărute le consideră „deformări ale realității ce au devenit odioase”, deoarece „impresionismul a produs cele mai imposibile mostre literare”, odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
articolele Tendințe noi în critică și literatură și Impresionism și expresionism, în care acuză „critica postbelică românească” ca fiind „cea mai extravagantă școală a exagerărilor”, iar curentele literare nou apărute le consideră „deformări ale realității ce au devenit odioase”, deoarece „impresionismul a produs cele mai imposibile mostre literare”, odată cu „arta contaminată”: cubism, dadaism, futurism. Publică poezie Gerry Spina, C. R. Ghiulea, E. Marghita, Enric Furtună ș.a. și se reproduc versuri postume de A. Steuerman-Rodion. Proză semnează Maur S. Săveanu, Petru Gâdei, Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
său "Dicționar", în formula "relativismului actului critic" ce-mi este atribuită susținând că aș reprezenta-o. Îmi pare bine că ați "pescuit-o" și o puneți pe tapet. O asemenea atribuire ce face din mine adeptul nu doar al unui impresionism, ci de-a dreptul vesel-cinic în critică, văzută ca domeniu în care coabitează în dulce devălmășie, fără să-și primească replica, judecăți de apreciere din cele mai contradictorii adesea extravagante, îmi este nu numai străină, ci de-a dreptul îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, când conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici și moderni, dintre tradiționaliștii picturii și impresionismului lui Manet, dintre pudicii și autenciștii noștri interbelici. Asemenea dispute au marcat nu doar simple răfuieli între generații, ci veritabile confruntări între două feluri de a vedea lumea. Conflictul înseamnă în aceste cazuri un Zeipunkt, cum spun nemții, o răsucire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
notă bună este că, în optica lui, atitudinea critică trebuie să vizeze invariabil opera, iar nu viața privată a autorului ei. În prima parte a activității, este preocupat de sociologia literară, de biografism și istorism, pentru ca ulterior să cultive un impresionism superficial, derivat mai degrabă din temperament decât din convingere. Traseul critic de parcurs este, aproape întotdeauna, același: notarea impresiilor de lectură în vederea identificării trăsăturilor definitorii ale scriitorului comentat și emiterea unei judecăți de valoare, subminată deseori de subiectivism. Judecățile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
operă. Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd modernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea de ,,artă inegalabilă”, iar pretinsa acuza‑ re a ușurinței de a lucra, era una care venea de la necunoscători. Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
culturală, C.u. publică poezie, proza, eseuri, cronici, interviuri. Colaborează cu versuri Dan Lupescu, Lucian Avramescu, G. Jianu, Mircea Florin Șandru, Daniela Crăsnaru, Dumitru Chițu, Cornel Bălosu, Viorica Mereuță; cu proza, C. Moșneanu, E. Corobea; cu studii, Victor Sandu (Despre impresionism), I. Toma (Tendințe moderne în lingvistică), G. Corneanu („Epoca biologică” a picturii lui Țuculescu), D. Teodorescu (Pravila de morală a unui poet). Semnează cronici I. Toma (la cartea Rosei del Conte, Eminescu sau Despre absolut) și Ion Grosu (la Introducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285986_a_287315]
-
A scris de la muzică de cameră până la Simfonii. O analiză a celor șapte simfonii scoate în evidență parcursul artistic al acestuia, dar și influența diferiților compozitori și curente. Se remarcă astfel trecerea de la stilul tradiționalist la cel romantic, apoi la impresionism. Cea mai bună simfonie a sa este considerată cea de a patra, pentru că întrunește "toate calitățile cerute de legile estetice ale muzicii"148, remarcându-se prin echilibru. Horia Oprișan mai precizează că Sibelius nu a fost depășit, "cei cari s
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]