1,929 matches
-
venise de la Lespezi mai demult și nici nu mai ieșise din casă. Era bosumflat și tăcut, ca și când ar fi băut numai fiere. De-abia a schimbat două vorbe cu maică-sa și nici nu a vrut să mănânce. Bombăni cu imputare: ― Bine că s-au dus dracului, că n-au fost buni la nimic! 7 Pe la ora șase Bucureștii răsunau de strigătele țigănușilor: ― Ediție specială!.. Noul guvern!... Manifestul către țară! Grigore Iuga, de când se întorsese de la țară, mânca în fiece seară
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vă mai place. ― Ba mie-mi place, măi Toderiță, numai să-mi dați! zise Marin Stan voios. ― Apoi ți-ai luat și de la arendașul Cosma ce-ai putut, dar acu te faci că nu ne cunoști! vorbi Leonte Orbișor cu imputare. ― M-a chemat cineva pe mine, Leonte? Spune tu... Apoi atunci? făcu Marin înțepat deodată. ― Dar la cumpărat cine te-a chemat? Și ai umblat cu limba scoasă! sări din nou Toader. Discuția se înfierbînta. Mulțimea se ațâța, socotind că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
morții, dar nu îndrăznea. Petre privea lung fața noroită a bătrânului boier. Vedea pe obrazul stâng o dâră de sânge năclăit cu humă, ca o panglică de catifea neagră ieșită de sub căciula turtită. Tresări când auzi glasul primarului cu o imputare ascunsă: ― Mi se pare că nu fuseși aci, Petrică? ― Bine că n-am fost, Doamne iartă-mă! bâigui flăcăul. Că ce-o mai ieși din toate astea, numai Cel-de-sus poate să știe! ― De, se vede că ne-a fost nouă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu elan. Să nu crezi că eu nu înțeleg starea ta, iubitule! Am vrut numai să spun că în mod oficial!... ― Dacă oficialitatea n-a fost în stare să oprească nenorocirea, măcar piedici să nu-mi puie! zise Grigore cu imputare. ― Evident, dar evident! făcu Baloleanu împăciuitor și, căutând să schimbe vorba, urmă mai volubil: De altfel, să vezi, am dat ordine foarte severe ca... 5 Duminică dimineața se răspândi vestea în Amara că vine armata. Niște cărăuși din alte sate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
li se adăugau și serioase pagube materiale. Nu numai că luam masa într-o cameră a restaurantului special rezervată, dar aduceam cu mine o șleahtă de prieteni flămânzi și însetați, care se înfruptau pe seama iubitei mele. Când, uneori, îmi făcea imputări din cauza vieții destrăbălate, mă supăram foc. Câteva zile nu mai călcam cu piciorul pe la restaurant. Tot ea venea învinsă ca să mă împace. ... Și după orgii prelungite până-n zori, sau după nopți istovitoare de dragoste, a doua zi dimineața, luam frumușel
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am îngenuncheat lângă ea și i-am sărutat o mână, apoi cealaltă. ― Nu-i nimic, Dor. Îmi pare rău că m-a durut purtarea ta. Am trecut cu ușurință peste răspunsul ei tăios. Eram prea vesel ca să-i fac o imputare. De aceea, i-am propus: ― Hai să uităm totul, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Vrei? ― Asta nu putem s-o facem la comandă. Dar tu ce ai de ești așa de bine dispus? Antenele Mihaelei înregistraseră pe loc
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să nască? am îngăimat îngrozit. Alexa a confirmat plecând capul. ― Am dus-o la un medic, rubedenie cu noi, care ar fi ajutat-o cu orice risc. Nu s-a putut. Aceasta e situația... După cum vezi, nu-ți fac nici o imputare pentru că ai abuzat de nevinovăția ei. La ce bun? Eu sânt mama ei de când am pierdut-o pe mama noastră adevărată, și acum, când pe Mihaela o pândește dezonoarea, vin și te întreb: știi care este datoria dumitale? ― Datoria mea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
minte, cu toate detaliile, așa de limpezi și închegate, încît de la început avui certitudinea că va izbuti la milimetru. ― Ascultă, Charlot, mai știi să măsluiești cu atâta îndemînare cărțile de joc? Fostul coleg roși, crezând că poate îi fac o imputare. ― Nu, dragul meu, n-o lua așa, am fost și rămânem prieteni. Îmi ceri un post. Ți-l dau în schimbul unui contraserviciu. I-am arătat despre ce e vorba. El ezita încă și nu s-a învoit înainte de a-i
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de șerbeturi de-astea kalokagathice, de te râd, mă-nțelegi, și curcile. Adicătălea, cum, coane, kalos în plină misofilie, agathon și agapă în ditamai domnia resentimentului, a dezmățului isteric și-n forfota sadomasochistă a urii generalizate?!? Ni se face constant imputarea, nouă - paseiștilor obsedați de frumusețea Măsurii, bieți reacționari care țin cu dinții de armonia clasică, rânduielile tradiției, cumințenia părinților, valorile familiei, de patriotism, isichia și alte atari „prejudecăți tribale“ -, cum că suntem contraproductivi, melancolici la modul suicidar, niște frâne bolnăvicios
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un aer de greutate; însă în genere, deși nu-s lugubru, totuși nu sânt comunicativ; și scrisorile înseamnă la mine punctele lucii în cari sânt de o comunicativitate neobicinuită. Dar e drept că această nerăspundere la timp e nepoliticoasă, și imputarea asta mi-o fac și eu adesea, fără însă de-a fi-ncercat ca să mă dizvăț de cazualitatea dispozițiunilor mele. Vedeți că sânt om care-și recunoaște greșelele, și cine și le recunoaște, aceluia aud că i se iartă. Îmi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are onoarea a vă comunica următoarele: Persoana în cestiune a absolvit Liceul Național din Iași; inteligență de mijloc, zel și aptitudine îndestule; cunoștințe îndeajuns, purtarea în societate fără imputare; iar ce se atinge de viața sa privată, se zice că ar fi cam necumpănit în cheltuieli. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru de Culte și Instrucțiune Publică 57 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 187 [DIMITRIE DĂSCĂLESCU
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
loc. Ba mi-am legat cărțile în teancuri, ca să mă mut, ba mi-am căutat casă, și pe lângă toate acestea mai sunt bolnav și trupește, dar și mai mult sufletește. Ca și când n-aș voi de ciudă sau de îndărătnicie, așa imputări mi se fac, poate... poate pentru ca să se mântuie, știu eu? 187 {EminescuOpXVI 188} Observă-i doamnei Veronica Micle că între scrisorile ce i s-a trimis din partea unui om este una în plic care trebuie arsă și pe care acel
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
guriță îndărăt pe aripele vântului. Dac-ar ajunge azi desigur că mi-ar trece durerea. Al tău, Emin 177 [VERONICA MICLE] 28 februar 1882 Iubită femeie, Din toate scrisorile tale aproape respiră nemulțumirea, în toate observ, pe de-o parte, imputări de infidelitate, de cari nu sunt capabil; din toate, [pe de altă parte] prezumțiunea că aș putea veni la Iași, că aș putea să fiu cu tine împreună și că singura piedică e că nu voi. {EminescuOpXVI 192} Bolnav; neavând
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Nu voi iubi niciodată o altă femeie și tu rămâi în mintea și sufletul meu ceea ce ai fost totdeuna: visul de aur al vieței mele - singura mea aspirație, și viața cu tine - singura mea speranță. De-aceea nu-mi face imputări nedrepte. Oricând, oriunde s-ar ivi putința de-a fi unul al altuia pentru totdeuna, voi primi-o cu plăcere; oricând va fi culmea fericirii mele de-a fi împreună. Dar ce vrei să fac în contra imposibilității materiale? Nu pot
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ai scris, doamnă., nu și iar nu. Aceea a fost o vorbă pentru a curma cu mine, numai ar fi fost bine să fii mai clară, să fii așa de clară precum ai fost acum. Nu crede că-ți fac imputări. Ce imputări se pot face unei femei ușoare? Daca am a imputa cuiva ceva este numai mie, mie care am [fost] atât de dobitoc ca să cred o clipă în vorba d-tale. 325 {EminescuOpXVI 326} Reîntoarcere din parte-mi nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
doamnă., nu și iar nu. Aceea a fost o vorbă pentru a curma cu mine, numai ar fi fost bine să fii mai clară, să fii așa de clară precum ai fost acum. Nu crede că-ți fac imputări. Ce imputări se pot face unei femei ușoare? Daca am a imputa cuiva ceva este numai mie, mie care am [fost] atât de dobitoc ca să cred o clipă în vorba d-tale. 325 {EminescuOpXVI 326} Reîntoarcere din parte-mi nu e decât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Te rog răspunde-mi. Adresa tot: Școala de Arte. Te salut din inimă Veronica 12 august 1879, Iași [VERONICA MICLE] 16 august 1879 Amicul meu, Nu știu dacă o nenorocită ca mine mai poate avea dreptul de a-ți face imputări; cu toată îndoiala însă, eu îmi permit a ți le face, - de duminică ți-am scris și te-am rugat să fii bun să-mi faci o suplică la minister în care să ceri să // mi se acoarde leafa lui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
două săptămâni, era o dovadă vie și puternică că sufletul meu era încă plin de tine. Prostia însă era făcută. Să nu mă acuzi, căci eu sunt atât de dreaptă încît nici ție nu voiam să-ți aduc bănuieli și imputări, așa a fost să fie, era scris, era destinat. Dacă tu m-ai fi părăsit, încetînd de-a mă iubi, poate te uitam și eu de mult, dar niciodată nu m-am // crezut atât victima ta cât victima altora, de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sufletul, alții își umplu nările cu miros de busuioc. Cu câteva zile în urmă, mă rugase din nou să-l ajut, să i se dea medicamente. Îi făgăduisem că voi vorbi cu Dinu, dar uitasem. ― Nu trebuie să-ți faci imputări, m-a consolat Dinu. Tot ar fi murit. Era în ultima fază. Și tot în noaptea aceea murise, în colivia lui, Prințul. Filip era convins că Tuberculosul purta vina. Dar cum, dacă Tuberculosul murise în aceeași noapte? Foarte bine, tocmai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sufletul, alții își umplu nările cu miros de busuioc. Cu câteva zile în urmă, mă rugase din nou să-l ajut, să-i se dea medicamente. Îi făgăduisem că voi vorbi cu Dinu, dar uitasem. Nu trebuie să-ți faci imputări, m-a consolat Dinu. Tot ar fi murit. Era în ultima fază. Și tot în noaptea aceea murise, în colivia lui, Prințul. Filip era convins că Tuberculosul purta vina. Dar cum, dacă Tuberculosul murise în aceeași noapte? Foarte bine, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
trist ce-mi spui. ― Dar nu trebuie să observi doar egoismul din aceste sentimente. Oamenii au nevoie de modele, doresc să obțină, măcar, prin alții ceea ce nu sunt în stare să obțină singuri. De aceea au trecut de la admirație la imputări. I-ai făcut să se simtă mai singuri, i-ai descurajat, arătîndu-le că le lipsește nu doar curajul, le lipsesc și modelele în care să poată crede. Când îți reproșează că ai abjurat, n-o fac cu gândul că ei
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
recunosc, Romilde n-a spus și n-a făcut niciodată ceva nelalocul lui în perioada aceea. Însă trupul ei, câteodată, reușea să-i subjuge judecata. Își iubea soțul, dar totodată părea să-l pizmuiască, să aibă împotriva lui o tainică imputare, care se adeverea în moderate gesturi de supărare. M-am gândit că nu mergea ceva în patul lor conjugal și, la început, am crezut că acel lucru depindea de Romilde. Știam că longobarzii sunt niște soți grăbiți, dispuși să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Pentru D-zeu, îmblă între oameni, până ce ei nu vor începe a crede că ești nebun. Am repetat adesea aceste vorbe, sau analoge cel puțin, mai multe zile de-a rândul, dar el nu răspundea nimica, fața sa rămânea la imputările mele de-o amicie copilărească, rece și impasibil [ă ]. Însă într-o zi prorupse cu o voce puternică și arzătoare, ochii săi se turburară și răsufla mai greu. - Taci, zise, copil ce ești! Ce vrei?... Crezi tu or toate sufletele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
batjocuresc un individ pe care eu nu-l cunosc... îi desprețuiesc pe oameni... m-am săturat de ei. Se-nțelege că cu asta curmă șirul oricărui raționament ce se putea naște în mintea mea. Nu i-am mai făcut nici o imputare, e în zădar să vorbești celuia ce nu vrea să te - asculte. Într-o zi el plecase din București fără măcar să-și ia adio de la mine sau de la vrounul din cunoscuții săi. {EminescuOpVII 185} N-am mai auzit de el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu negru... Un cămin de marmură roșie, cu foc, o oglindă-n părete... covoare moi pe jos, o masă c-un sfeșnic de argint, două jilțuri cu sprijoane nalte... Cezara intră... - De Lys m-a mințit, îi zise el cu imputare, iartă-mă... dar n-am vrut să te mai văd... Ea era foarte tristă... - Bine, bine, înțeleg simțirea ta... vrei o fericire calmă, pe care eu nu sânt în stare a ți-o da... simți că amorul meu obosește... dar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]