1,042 matches
-
omului presupune că drepturile omului au o validitate universală - cu alte cuvinte, că toate națiunile sau toți oamenii trăind în diferite națiuni ar respecta drepturile omului dacă ar ști că acestea există și că în orice împrejurare ele sunt la fel de inalienabile pentru toți oamenii așa cum Declarația de Independență susține că sunt pentru americani. Nu este necesar să intrăm aici într-o discuție asupra naturii teologice sau strict filosofice a drepturilor omului. Este de ajuns să spunem că, indiferent care ar fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului. Nu avem deci temeiuri nici să renunțăm voluntar la libertate, nici să distingem diverse puteri În sânul voinței generale (Derathé, 1970). Dacă Hobbes, privind omul ca titular al unor drepturi inalienabile bazate pe o libertate nelimitată de acțiune și renunțând la menționarea explicită a originii transcendente a normei morale, realizează ruptura față de aristotelism, totuși el nu atribuie rațiunii decât o funcție instrumentală. Mai Întâi prin Pufendorf, apoi prin Rousseau, se parcurge
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stare de conflict” (Kervégan, 1995, p. 657). Drepturile individului sunt În același timp fundamentul și limita autorității politice. Regăsim cu claritate aceeași inspirație În Declarația de Independență: „Toți oamenii s-au născut egali; sunt Înzestrați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre acestea se numără dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii. Pentru a garanta aceste drepturi, oamenii instituie guverne ale căror drepte puteri se Întemeiază pe consimțământul celor guvernați” (in Rials, 1988, p. 492). Chiar dacă referirea la căutarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autoafirmare: omul este liber proclamându-se liber, pentru că proclamându-se liber devine liber” (Kervégan, 1995, pp. 665-666). În ceea ce privește egalitatea drepturilor civile, În primele declarații, aceasta apare doar În a doua poziție (dacă exceptăm Declarația americană de Independență, În care drepturile inalienabile decurg din faptul că toți oamenii s-au născut egali). Ea nu este decât „consecința libertății prepolitice recunoscute indivizilor” (ibidem, p. 676) și, În plus, nu este decât o egalitate Între egali, adică Între cetățeni. Totuși, lucrurile se vor schimba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l u i, această denumire se aplică unui procedeu lingvistic ce constă din adăugarea de determinări (succesive) unui element al frazei, astfel încît se produce o extindere a frazei înseși (d. ex., dreptul la viață; dreptul oamenilor la viață; dreptul inalienabil al oamenilor la viață etc.). Din această perspectivă, amplificarea privește în mod deosebit analiza sintactică sau/și stilistică a componentelor discursului. Despre amplificare se amintește deseori și în cadrul teoriei traducerii, atunci cînd unui număr de unități lexicale din limba originalului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
observă că româna are, ca și germana, franceza, italiana, spaniola, alternanța dativ/acuzativ pentru exprimarea posesiei, acuzativul exprimând un grad mai mare de afectare a posesorului: Mă închei la cămașă (centrat pe întreg)/ Îmi închei cămașa (centrat pe parte). Condiția "inalienabil" pare să fie mai strictă pentru dativ decât pentru acuzativ (Lamiroy 1998: 40). Autoarea propune o ierarhie a afectării posesorului: Ac − D − G. Verbele care acceptă dativul posesiv sunt verbe de acțiune ce produc o schimbare în care e implicat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de ani. Ergativitatea are aceleași constrângeri ca în HINDI. Există o alternanță între marca de dativ (lâ) și cea ergativă (ne), considerată tradițional ca fiind variație liberă. Aceste mărci formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. ... (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. ... Articolul 3 Teritoriul (1) Teritoriul României este inalienabil. ... (2) Frontierele tarii sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. ... (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. ... (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuita instituțiilor de utilitate publică. ... (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. ... (2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public. ... (3) Terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și parcuri publice, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. ... (2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public. ... (3) Terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și parcuri publice, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
română și poporul ei tragic, dar rezistent întocmai prin limba, cultura și civilizația sa, extrasă din obiceiuri și datini, din felul românesc de a fi: credința în naționalismul organic, al oricărui popor, în fondul etnic inextricabil, și până la proba contrară, inalienabil. Cum e mai rău, deci, pentru susținătorii așa ziși postmoderniști, atașați contra-cost, strategiilor new age, adepți, în consecință, ai unei inverse teze, ca să nu-i spunem, cu un cuvânt și mai rău, pidosnice, conform căreia toată istoria românilor nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oficial de lucru; ... b) membrii conducerii societății. ... Articolul 15 Orice salariat care îndeplinește condițiile de la art. 14 lit. a) sau orice membru al conducerii societății poate adera la asociație ulterior constituirii acesteia. Articolul 16 Calitatea de participant este personală și inalienabila, cu excepția succesorilor legali. 16. 1. Participantul poate ieși oricînd din asociație, cu condiția să comunice hotărîrea să consiliului de administrație, cu 6 luni înainte de finele exercițiului economico-financiar. 16. 2. Participantul pierde această calitate la încetarea contractului sau individual de muncă
NORMĂ nr. 1 din 22 decembrie 1992 privind procedura-standard de privatizare a societăţilor comerciale mici prin vînzarea de acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108124_a_109453]
-
de lege. Articolul 24 Membrii Consiliului de administrație vor trebui să depună o garanție egală cu două remunerații lunare. Dacă administratorul este acționar, garanția se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 acțiuni, care pe perioada mandatului sînt inalienabile și se păstrează la bancă. Garanția se depune înainte de începerea mandatului; dacă această obligație nu se realizează, administratorul în cauză este considerat demisionat. Garanția rămîne în păstrarea băncii și nu va putea fi restituită administratorului decît după ce adunarea generală a
HOTĂRÎRE nr. 1196 din 12 noiembrie 1990 privind înfiinţarea Băncii Agricole - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107351_a_108680]
-
586, 620 și urm., 841 și urm., 1001, 1002, 1306, 1310).*) --------- 1. Conform art. 13 alin. (2) din Constituția României din anul 1991, proprietatea este publică sau privată, iar alin. (5) al aceluiași articol prevede că bunurile proprietate publică sunt inalienabile și, în condițiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate. Totodată, alin. (6) al art. 135 din Constituție prevede că proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabila. 2. Pentru
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile - altele decât cele prevăzute la art. 80 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege. Articolul 82 (1) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile. ... (2) Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (3) Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu
LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107600_a_108929]
-
unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile - altele decât cele prevăzute la art. 80 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege. Articolul 82 (1) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile. ... (2) Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. ... (3) Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu
LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107599_a_108928]
-
este parte. ... ------------ Art. 1^2 a fost introdus de pct. 2 al art. IV din LEGEA nr. 528 din 25 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.153 din 7 decembrie 2004. Articolul 2 (1) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. ... (1^1) Serviciile publice sunt acele servicii, altele decât cele care constituie monopol de stat, stabilite prin legi speciale, și
LEGE nr. 219 din 25 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind regimul concesiunilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122329_a_123658]
-
folosește și dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în proprietate, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită, în condițiile prevăzute de lege. ... (2) Bunurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor, fiind inalienabile, se evidențiază în mod distinct în patrimoniul acesteia și au regimul prevăzut de lege. ... Capitolul 5 Structura organizatorică și funcțională Articolul 9 (1) Regia Națională a Pădurilor are în structura să unități fără personalitate juridică, după cum urmează: ... - direcții silvice, asimilate
HOTĂRÂRE nr. 982 din 29 decembrie 1998 privind restructurarea Regiei Naţionale a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122735_a_124064]
-
acțiunile și măsurile luate de România în domeniul securității și apărării colective, în virtutea cooperării internaționale și a obligațiilor asumate față de statele partenere sau aliate și față de organismele internaționale din care face parte. Articolul 2 Planificarea apărării este atributul exclusiv și inalienabil al autorităților prevăzute de Constituția României. Ea se realizează pe baza opțiunilor și deciziilor politice și strategice ale Parlamentului României, Președintelui României și Guvernului României, precum și ale celorlalte instituții publice, care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul securității și apărării
ORDONANTA nr. 52 din 12 august 1998 (*republicată*) privind planificarea apărării naţionale a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121481_a_122810]
-
nr. 1.172 din 21 noiembrie 2001 ; LEGEA nr. 389 din 13 iunie 2002 ; LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 . 1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins: "(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public." 2. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6 - Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
îndreptat împotriva ideii instituirii unei autorități supranaționale: Ideea [instituirii] unui organism unic de planificare pentru toate țările membre ale Comecon-ului prezintă cele mai grave implicații economice și politice. Conducerea planificată a economiei naționale constituie unul dintre atributele fundamentale, esențiale și inalienabile ale suveranității statului socialist planul de stat fiind mijlocul principal prin care statul socialist își atinge obiectivele politice și socio-economice, își stabilește orientarea și ritmul dezvoltării sale naționale, limitele sale fundamentale, acumulările și creșterea nivelului de trai și cultural al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mixtă (métayage), rarîmițarea loturilor de pămînt ale țăranilor dependenți (manse), transformate în loturi mai restrînse (masures, casaux, villainage), pentru care seniorul percepe o redevență fixă în bani (cens) sau în natură (champart), loturi care, însă, tind să devină ereditare și inalienabile acestei seniorii, deci, i s-a adăugat un nou tip, numit "banal", adică supus dreptului de comandă al seniorului (ban). Odată cu slăbirea monarhiei carolingiene, seniorul a substituit cam peste tot dar în Franța mai mult ca în Germania sau Anglia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stea cu arma la picior. S-ar dezonora și cu ea s-ar dezonora și Țara. Armata română are datoria sfântă de a lupta, pentru recâștigarea pământurilor strămoșești, luate nouă sub amenințarea forței, pentru a-și afirma în fața lumii drepturile inalienabile ale României asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord mai întâi. România nu va renunța niciodată la Ardealul de Nord și dacă la liniștirea evenimentelor nu-l va redobândi la masa verde, va ști să-l cucerească prin sabie”. Gândul său
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]