226,551 matches
-
ale urmașilor lui Wilhem Tell e limpede că Europa Centrală nu este un scop în sine. Ea este drumul cel mai sigur spre prosperitate. Văzând cum, geo-politic, Europa Centrală pare să se miște tot mai spre est (la 1900, ea includea o parte a Prusiei și fragmente din Imperiul Astro-Ungar, la 1990 devenea un apanaj al țărilor de la Vișegrad, iar în 2000 ocupă bună parte din ceea ce, tradițional, s-a numit Europa Răsăriteană și Balcanii), m-am întrebat unde-o să
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
permiteți să exprim un punct de vedere din partea Grupului parlamentar..." (CD 10.02.2003); "Îngăduiți-mi să îmi exprim punctul de vedere, în numele celor 6 inițiatori" (14.04). O cerere de amînare pare a prelua stilul greoi al solicitărilor administrative (incluzînd chiar abateri sintactice, precum subordonarea prin ca să): "aș vrea să aveți amabilitatea ca să țineți cont de solicitarea unor senatori (...) V-aș ruga să fiți de acord și să aveți această amabilitate s-o amânați" (14.04). Accente mai subiective, chiar
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe jos, se usucă și iar intra în circuitul « natural » al prafului și mizeriei. Chiar și în cartierele noi ale elitei bucureștene (incluzând cunoscutul și invidiatul cartier Pipera) se poate observa dezordinea, praful și mizeria. Să nu mai vorbim de lipsa unui concept arhitectural. O constatare ciudată : mai toți câinii străzilor sunt schilozi în trei picioare sau chiar două. Săracii de ei te
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
depistez strategiile retorice utilizate. Există oameni care, fără să fi învățat vreodată cum să vorbească în public, reușesc să își capteze audiența. Pe de altă parte, presupuși profesioniști ai oratoriei nu reușesc decât să fie plați (și aici pot fi incluși mulți dintre politicienii români). Nenumăratele transmisii televizate din Parlamentul României pe care le-am văzut de-a lungul anilor nu au făcut decât să-mi confirme ad infinitum părerea despre lipsa de vână oratorică a majorității oamenilor politici români. Pe
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
și socialismul), ea a oferit și cele două sensuri, în bună măsură ireconciliabile ale cuvîntului Peuple. Scrie Victor Neumann: „El (Jules Michelet - n.m.) va fi printre primii care va înzestra conceptul cu două valențe: una istorică, prin care pot fi incluse sau excluse diferite categorii ale populației și una pluralistă, potrivit căreia conceptul de Peuple este destinat să transceandă deosebirile sociale. Din prima se naște naționalismul, din a doua, democrația” (p. 23). Cele două sensuri originare ale cuvîntului au evoluat în
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
înrâurire rivaliza cu un guvern, cu președinți de stat, putea întoarce în bine o situație împotmolită și salva de la persecuții confrați sau alte victime nevinovate. Puțini profesioniști ai scrisului au mai deținut atâta autoritate, constituindu-se în instanțe morale. Îi includ în această suită extrem de scurtă de candidați pentru titlul de călăuze ale veacului pe Malraux, pe Böll sau pe Soljenițîn. La fiecare, pe un făgaș diferit, frapează și unele neajunsuri, accente greșite, lapsusuri. Bunăoară, Sartre, cu o inteligență ieșită din
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
dar se încăpățâna să ațâțe pe cei cu bastoane, tânjind parcă să fie azvârlit în carceră. Păstrând un calm suveran, de Gaulle i-a potolit pe paznici rostind formula care va deveni faimoasă: „un Voltaire nu poate fi arestat!”. Era inclus, desigur, un aspect de tragedie în degringolada minții excepționale, hărăzită să facă minuni și totuși neputincioasă să spargă schemele unui dogmatism. A uimit pe toată lumea gafa cu care s-a mândrit scriitorul francez că l-a vizitat în celulă pe
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată Rodica Ilie, e faptul că răspunsurile lui Brumaru au alcătuit o artă poetică în toată regula. Închei cu un fragment din această artă poetică involuntară (nu înainte de a nota în paranteză că monografia include încă două scurte capitole, o antologie de poezie comentată și fragmente critice despre poezia lui Brumaru). „Acum, cînd nu prea scriu, mă jenez să vorbesc de întîmplări trecute. Scriam de rușine că nu fac nimic, că mă îmbăt, că viața
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
Bîrlea, pe a cărui exactitate am putut pune, întotdeauna, credit, „(...) volumele I-VII cuprind 18.940 tipuri de proverbe și zicători, în afară de numeroasele variante ale acestora, la care se mai adaugă cele 4.500 de tipuri suplimentare din culegerile ulterioare, incluse în volumele IX și X. În afară de acestea, Zanne a mai publicat colecția de maxime și povățuiri a lui Iordache Golescu, cuprinzând 16.350 de tipuri și 4.135 tipuri de asemănări din aceeași colecție, întregită cu asemănări (comparații) populare extrase
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
DMP, dar aici sunt prezentare mai ales sursele folosite de Lactanțiu, despre „valoarea istorică” a scrierii fiind necesare pagini întregi. La p. 36-38 (Studiu introductiv) este analizată „viziunea lui Constantin”, autorul vorbind doar despre o singură viziune în trei versiuni, incluzând-o și pe cea păgână, apollinică, din 310 din Gallia, ceea ce, evident, este eronat. Exceptând indicațiile din 2, 1 (vezi p. 166, nota 12 din Note), 17, 8 (vezi p. 185, nota 105) și 19, 1 (vezi p. 187, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-a, Organizarea defensivă a Daciei (p. 101-150), conține patru capitole: I. Drumurile (p. 101-108); II. Fortificațiile Daciei (p. 109120); III. Descrierea castrelor din Dacia (p. 121-144); IV. Valurile (p. 145150). Partea a III-a, Trupele din Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.Chr., confirmat de izvoarele literare (în speță, Cassius Dio), sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bibliografia utilizată. De asemenea autorul a avut acces la o serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus și vizite la muzeele din România, multe piese fiind verificate de visu și fotografiate personal (fotografii și desene în anexe, p. 1047-1270). Un capitol introductiv se constituie într-o prezentare sintetică a „contextului geografic și istoric” (I. 3. Contexto geográfico
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
anterior, conform căreia unele dintre aceste produse romane ar reprezenta rezultatul unor cadouri cu caracter diplomatic, iar în cazul monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de „importuri”, principalele categorii de produse romane, lista lucrărilor cu lucrările de unde au fost preluate ilustrațiile și, în final, Ilustrațiile/Illustrations (p. 409-625
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
importantă pe cine minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția semnelor de exclamație și de întrebare, prezente chiar în exces - ?, !!, ???. Textul se derulează fără punctuație și fără majuscule - “mai deea eu am o vilă” - incluzînd uneori și simple greșeli de tastare - confuzia i/a: “pe prost al omorî cu tăcerea”. Unele forme pot fi erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul canonului. Alte șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
canonului pe care editura tocmai se străduiește să-l materializeze în monografii, dar pentru asta nu trebuie încărcat derutant tabloul general. Riscul și orgoliul canonului de la „Aula” abia de la această limită se văd, când trec încoace spre prezentul imediat. Sunt incluși astfel în canon dintre șaptezeciști: Emil Brumaru (de Rodica Ilie) și Virgil Mazilescu (de Ion Buzera), iar dintre optzeciști: Ștefan Agopian (de Ruxandra Ivăncescu), Mircea Cărtărescu (de Andrei Bodiu), Gheorghe Crăciun (de Mihaela Ursa), Ioan Groșan (de Nicoleta Cliveț), Mircea
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
detaliată a prezentărilor, pentru că mă interesează modul de gândire și principiul de construcție. După părerea mea, jumătate din numărul numelor cuprinse în acest tablou nu sunt justificate, nu sunt credibile și deci nici creditabile. Spuneam că e impropriu să fie incluși aici criticii. Dar, mai ales stau sub semnul întrebării, al dubiului major, toate aceste nume din ultimul val. Nu e oare prea devreme să fie promovate în canon? E adevărat că sunt numai niște propuneri ce pot fi discutate și
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale viitoarelor instituții profesioniste, unde a concertat și Franz Liszt, inclus în Legea 5/2000 ca obiectiv patrimonial național, la fila 125, drept „Casa Balș”) e tot în schele; Teatrul Național stă pe un teren grav afectat de pânze freatice și lucrările de drenare n-au intrat nici în faza de
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
presa (națională și internațională), ba chiar și Uniunea Europeană care (auzi nesimțire!) „nu asigură standarde egale pentru toți”. Până una alta, noi dorim să intrăm în Europa, cu standardele ei cu tot, și nu Europa în România! „Problemele din raport sunt incluse în negocierile noastre” — atacă virulent Năstase. Evident că sunt incluse, că altfel nici nu aduceau europenii vorba despre ele. Numai că sunt și batjocorite! De ani de zile, UE dorește să vadă măcar un crocodil politic inculpat pentru corupție, dar
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
nesimțire!) „nu asigură standarde egale pentru toți”. Până una alta, noi dorim să intrăm în Europa, cu standardele ei cu tot, și nu Europa în România! „Problemele din raport sunt incluse în negocierile noastre” — atacă virulent Năstase. Evident că sunt incluse, că altfel nici nu aduceau europenii vorba despre ele. Numai că sunt și batjocorite! De ani de zile, UE dorește să vadă măcar un crocodil politic inculpat pentru corupție, dar ia-l de unde nu-i! Corupții sunt plevușca de la ghișee
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]