813 matches
-
între creațiile lor: astfel Giuseppe Antonio Borgese a descoperit în D'Annunzio o tulburare de inspirație romantică ce, potrivit lui, izvora dintr-o dramă spirituală profundă;77 Attilio Momigliano a afirmat că cele mai frumoase pagini ale scriitorului tindeau spre un indefinit, care, adăugăm noi, ar putea aminti de vagul cuvintelor leopardiene dacă nu ar fi îngreunat de atmosfera magico-decadentă tipic dannunziană.78 Nu în ultimul rând, Renzo Negri a descoperit în proza lui D'Annunzio ecouri ale jurnalului intim leopardian.79
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
menită să formuleze noi observații privind artă scriitoriceasca a ermeticului. Leopardi afirmă necesitatea de a folosi cuvinte vagi, pe care le consideră elemente sine qua non ale poeziei, deoarece pot stimula imaginația și pot bucura sufletul prin sentimentul confuz și indefinit generat; în opoziție cu oamenii de știință, poeții trebuie să utilizeze cele mai vagi cuvinte, pe cele care exprimă idei neconturate sau care trimit la o multitudine de idei.263 Fiecare termen poetic dispune de o tensiune centrifuga ce intră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mesajul rimelor inițiale, de care s-a îndepărtat mai mult decât o făcuse în cazul celor două traduceri din Simonide.472 Poetul a adăugat versurilor lui Arnault o componentă aparent nesemnificativă, decisivă în realitate: o tentă tipic leopardiană de vag, indefinit, ușor, mai putin accentuată în textul de pornire. Chiar și numai încărcătură atât de personală a traducerilor lui Quasimodo ar putea trimite cu gândul la tehnică leopardiană a imitației: cu atat mai mult cu cât această metodă este enunțata de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acesta din urmă este cazul versurilor întitulate chiar Imitație ce pornesc de la poezia La feuille de Antoine Vincent Arnault (1766-1834). Modificând-o substanțial, Leopardi și-a depășit modelul, a trecut dincolo de mesajul poeziei inițiale adăugându-i o componentă de vag, indefinit, ușor, mai putin pregnanta în textul de pornire. Vădind opinii identice cu cele ale antecesorului, autorul ermetic afirmă în introducerea unuia dintre volumele sale: Să imiți înseamnă aici să înfăptuiești aceeași muncă pe care a făcut-o poetul originar; să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
repetat, concepțiilor leopardiene despre verb; din ele, Quasimodo preia și caracteristicile de vag și nedefinit, fapt nesemnalat de cunoscutul exeget. Poetica cuvântului vag, formulată de Giacomo Leopardi cu un secol înainte de nașterea poetului din Modica, se baza pe conceptul-pivot de indefinit, propus drept ideal ce trebuie atins. Îl vago, cu sensul de poetic în cel mai înalt grad sommamente poetico (Zibaldone, 26) implică utilizarea unor cuvinte semantic slab marcate, valorificate prin contiguități îndrăznețe de termeni și prin elaborarea adecvată a cronotopului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte / al vento e alla tempesta (...) corre via, corre, anela (Canto notturno di un pastore errante dell'Asia). 346 În Zibaldone Leopardi enumeră foșnetul vântului printre imaginile vagi și indefinite menite să înfrumusețeze și să înnobileze poezia: è piacevole per se stesso, cioè non per altro, se non per un'idea vagă ed indefinita che desta, un canto (îl più spregevole) udito da lungi, o che paia lontano senza esserlo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un pastore errante dell'Asia). 346 În Zibaldone Leopardi enumeră foșnetul vântului printre imaginile vagi și indefinite menite să înfrumusețeze și să înnobileze poezia: è piacevole per se stesso, cioè non per altro, se non per un'idea vagă ed indefinita che desta, un canto (îl più spregevole) udito da lungi, o che paia lontano senza esserlo (...) lo stormire del vento, massime nei detti cași, quando freme confusamente în una foresta, o tra i vari oggetti di una campagna, o quando
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dar și incertă: aă imperioasă, datorită urgenței de a salva ceea ce este În joc, adică: condiția globală a vieții umane, viitorul Îndepărtat și Însăși existența omenirii ca specie, ceea ce nici o etică anterioară n-a luat vreodată În considerație; bă indefinită, din cauza ignoranței noastre față de efectele Îndepărtate ale acțiunii noastre prezente. Această responsabilitate are menirea de a ține mereu trează o „conștiință Îngrijorată”, proiectată mereu spre viitor și dispusă de a pune În discuție renunțarea la un bine prezent, pentru a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
el nu mai este nici analogul acestuia și nici reflectarea sa, ci un echivalent care introduce legea comercială ca posibilitate a producției. Realitatea, care în viziunea lui Baudrillard semnifică ceva singular, sui generis, este acum extinsă și multiplicată în serii indefinite guvernate de condițiile reproducerii mecanice. În acest stadiu, Baudrillard îi valorifică pe McLuhan și pe Benjamin în pofida lui Marx primii au observat mult mai adecvat, consideră autorul francez, faptul că reproducerea, multiplicarea serială au luat locul producției și în acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la fel de mult ca trupul". Presentimentul unei boli subtile, infinit periculoase face inevitabil consultul medical (18 mai). Remediul: "Trebuie să fac dușuri reci și să iau bromură de potasiu". Anxietatea îndelung distilată răbufnește; starea de expectativă, de întâmpinare a unei primejdii indefinite, dar iminente devine tot mai puternică (25 mai). Somnul este întrerupt de vise îngrozitoare, asemănătoare, ca forță de persuasiune, coșmarelor recurente din proza lui Edgar Lucas White: "un coșmar mă bântuie. Știu că sunt culcat și că dorm... O simt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al luntrii...". Timpul fizic se comprimă; percepția subiectivă face ca orele să se consume, în psihicul naufragiaților, în câteva clipe de spaimă indescriptibilă. Alternanța naturală zi-noapte cedează și ea în fața asaltului prelungit al stihialului, temporalul fiind, astfel, încapsulat într-un indefinit Dämmerung: "În realitate, zile întregi s-au scurs așa în bătaia uraganului, în viforul acestui veșnic amurg fără soare și fără umbră de noapte". Este regretabil că Stere nu reușește să mențină aceeași intensitate a terifiantului sublim pe care îl
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
deja tulburată a lui Leiba, imaginii lui Gheorghe. Reveria posterioară coșmarului oniric este, prin detaliile de tortură, încă mai înspăimântătoare. Dar climaxul ororilor este constituit, migălos și rafinat, de starea de suspendare temporală, de plasare între paranteze cronologice, de amânare indefinită în care se găsește psihicul eroului, deoarece, propriu-zis, nici o agresiune fizică nu a avut loc după izgonirea slugii: În tăcerea nopții [...], un bărbat, două femei și doi copii fragezi, [...] jertfiți unul câte unul... Țipetele nebune ale copilului retezate de junghiul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
semnificativă, cu cel al scriitoarei Edith Wharton 105, care, grav bolnavă de febră tifoidă la vârsta de nouă ani, a parcurs, pentru prima dată, o carte de povestiri cu fantome. Din acel moment, fata a început să resimtă o frică indefinită, amplificată considerabil în momentele de solitudine anxioasă. Până la maturitate, Edith nu a putut dormi în camere în care se găsea un volum precum cel parcurs în timpul bolii, mărturisind chiar că a fost nevoită, în mai multe rânduri, să pună literalmente
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
morbidă. Comparațiile cu trecutul nu sunt numai "nostalgice", cum descalifică criticii înverșunați percepțiile prezentului. Înainte de 1989, oamenii satelor aveau un asistent medical, cel puțin, pentru primul ajutor, iar raportul longevitate/mortalitate era altul față de cel de astăzi. Noile rânduieli prelungesc indefinit dizolvarea sistemelor, slăbesc pofta de viață a oamenilor debusolați, transformați în cerșetori și violatori chiar de către propriii conducători. Ca opozant declarat al comunismului, președintele nord-american Truman a folosit pentru prima oară termenul de "țări subdezvoltate", prin 1949, pentru a angaja
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ori la exiluri îndelungate. Dacă s-ar cunoaște mai bine destinațiile care ne sunt hărăzite prin mișcări atât de haotice, poate am trece mai ușor nenumăratele încercări. Atât solicitatele "reforme", cât și "criza" care revine în valuri înmulțesc ruinele, prelungesc indefinit reconstrucțiile, scumpite mereu prin înșelăciuni. Practica distrugerilor e veche, desigur. Dar a explodat în lanț, pe măsură ce normele autoritare ale vechiului regim erau anulate și înlocuite cu îndărătniciile miilor de revoltați. Rezonanțele cuvântului "jos" se pare că au stimulat oarba forță
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
semnalăm riscul clericilor de a nu mai avea enoriași potenți și sănătoși dacă viața laică se deteriorează mereu. Și clerul însuși poate suferi. Căci diferențele dintre gândirea și simțirea profană și conștiința sacrului, dintre sentimentul temporalității și cel al duratei indefinite, împărtășite de majoritatea popoarelor sud-estice, ortodoxe sau neortodoxe, nu pot să depășească anumite praguri pentru a continua să existe împreună. Convulsiile sociale, pe fondul marilor datorii acumulate de Grecia ultimelor ani, spun câte ceva și în privința capacității lor de adaptare la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea, în accepțiunea ei transcendentală, în afara conceptelor reziduale de subiect și obiect. Odată cu această definiție nouă, și conceptul de experiență capătă noi valențe: „So läßt sich also die Aufgabe der kommenden
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezintă sub aspectul ei irațional, dominată de pulsiunile erotice, de voința de putere, de suferință și eșec. Eros și Thanatos sunt cele două jaloane generice ale traseului destinal. Ca și în Filozofia, corpurile bărbaților și femeilor plutesc într-un spațiu indefinit, similar imensității cosmice din primul tablou. Chipurile lor vădesc un straniu amestec de suferință și voluptate. Niciunul dintre aceste chipuri nu are ochii deschiși, ca și cum ar fi sub presiunea unui transport oniric-voluptuos pe care-l reflectă o parte din nudurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de abatere de la normă. Paciurea își concepe himerele ca pe niște forțe în acțiune, care prezidează creația. Blocul pe care se înalță Himera văzduhului conține stratificările unor ritmuri, ale unor raporturi armonice. Picioarele foarte subțiri pe care corpul de elongație indefinită se înalță fac un contrast cu gâtul, mult mai puternic, și el în extensie. Întregul corp tinde în sus după o lege secretă, iar forma urmează această tensiune a materiei înscrisă în programul ei genetic și care solicită imponderabilitatea și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispunerile arhitectonice, arcadele, spre exemplu, care joacă rolul unor rame suplimentare în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schimbări și se vor adapta la modificările mediului extern. Tipologiile stilurilor de conducere, oricăt de numeroase și de diversificate ar fi, au o mare importanță teoretică și practică. Răspunzănd exigențelor de raționalitate clasificatoare, ele permit, identificarea, denumirea, și localizarea fluxului indefinit de acte comportamentale, dănd în felul acesta, sentimentul Ăiluzoriu sau nu) înțelegerii multiplicității și varietății individuale. Totodată, tipologiile satisfac narcisismul celui care are acces la ele, deoarece îi permit să se cunoască și să se localizeze printre cei din jurul său
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake / 62 2.2. Imaginația / 66 2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii și diavolii / 94 2.3.2.3. Sfinții și profeții / 97 2.3.2.4. Spiritele / 98 2
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
3. Inspirația Consider că, atât la nivelul poeziei vizionare în general, cât și la cel al operei blakeene în particular, conceptul de "inspirație" comportă două înțelesuri. Pe de o parte, el se referă la un numar de agenți de natură indefinita, a căror voce influență, desi clară, nu spune nimic sau aproape nimic despre identitatea enunțătorului. Pe de altă parte, termenul se referă la o serie de agenți de natură definită, care constituie aspecte personificate ale inspirației, reificări ale acesteia: Dumnezeu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
are în vedere raportul său subtil cu imaginația. Conform unei definiții personale, la nivel empiric și în opoziție cu imaginația, inspirația reprezintă abilitatea externă a subiectului de a experimenta o viziune indusă de un factor extern, fie el definit sau indefinit. La nivelul procesului de creație, în ceea ce privește poezia vizionara și din nou în opoziție cu imaginația, inspirația constituie capacitatea externă a eului de a aprehenda conținuturile deja estetizate ale experienței vizionare și de a le traduce material în opera de artă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un rol pasiv în procesul estetic.77 Spre deosebire de imaginație, care implică, în cel mai înalt grad, facultatea voinței, afflatus presupune restrângere și chiar anulare a voinței personale. Sarcina modificării estetice a conținuturilor vizionare este asumată fie de o forță transcendență indefinita, fie de una definită. După cum am precizat deja, inspirația trebuie înțeleasă în relația să strânsă, chiar interdependenta, cu imaginația. În acord cu propensiunea blakeană pentru fuziune dialectica, se pot descoperi rare instanțe de inspirație pură în opera să, după cum sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]