3,194 matches
-
grijă să o așeze cu blândețe în scorbura copacului ca în căușul unei palme. Lumea vorbește că acolo sus în copac s-a format o comunitate care funcționează după propriile ei reguli. O comunitate suverană, liberă de orice constrângeri și indiferentă la viitor. Exact opusul celei de jos. Sandei tocmai a făcut un duș după o partidă zdravănă de sex. Întodeauna face duș după o partidă de sex, apoi mănâncă trei kilograme de mere sau unul de lămâi, după cum se nimerește
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poți să crezi că nu acționează? - Orice e posibil, după cât se pare. Nu cred că cerându-i comandantului, în fiecare zi, ce se mai știe despre cazul nostru ar fi un gest condamnabil! Trebuie să-i impulsionăm, nu putem fi indiferenți acum când știm că un copil, copilul nostru, Alex, se află undeva... departe de noi, de părinții lui adevărați! - Ina dragă, nu te mai impacienta, te rog! îl contactez pe colonel destul de des, mi-e teamă să nu devin agasant
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acolo unde terenul nu ți-a permis, ai întins punți... - Alex, dragule, așa cum ți-am mai spus, acesta e un semn de gelozie, și după știința mea gelozia în doze mici e benefică. Acest lucru înseamnă că nu-ți sunt indiferentă! - Nu mi-ai fost! - De ce folosești timpul trecut? Și dacă mărturisesc sincer că am flirtat și eu, ca orice fată la vârsta mea, cu mai mulți tineri, găsesc la tine înțelegere? Trebuie să știi însă, înainte de toate, că pe tine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
-mi/să ne plătească cheltuielile de judecată efectuate cu acest proces. Data și semnătura/ștampila reclamantului/reclamantei. Cererea se depune în două exemplare și se anexează documentele pe care se întemeiază cererea/acțiunea. Asociațiile de proprietari nu trebuie să fie indiferente la asemenea manifestări, întrucât ele au chiar obligația să sprijine în fața instanțelor pe proprietarii victime ale unor distrugeri de către vecinii violenți, ci să urmărească modul cum sunt repuse în starea anterioară instalațiile distruse, fără să mai vorbim de obligația de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Nimeni nu părea pregătit să-i vadă pe toți cei doisprezece soldați cum pășesc încet ca niște apostoli, iar în mijlocul cadrului se opresc cu fața la zid ca și când cineva le-ar face o poză de grup. Apoi își încarcă armele și așteaptă indiferenți. Nici Sebi nu se așteptase să fie târât în fața lor și lăsat acolo cu spatele la zid. Ar fi vrut să vadă corespondenții de presă cum notează ultimele sale cuvinte, cameramanii filmându-l de aproape și profilul reporterilor relatând fiecare schimbare de la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fond nimic nu era greu, cândva o să se vindece și el, și tot ce simte în aceste momente va fi ceva mai puțin decât o amintire. Dacă și ar lipi urechea de podea ar putea auzi pașii ei, egali și indiferenți, îndepărtându-se sau apropiindu se, iar dacă ar deschide ușa ar putea să o vadă în prag așteptând să treacă ziua de ieri. Nu avea chef să se ridice, în schimb își lipi urechea de dușumea, însă simți doar adierea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în prag așteptând să treacă ziua de ieri. Nu avea chef să se ridice, în schimb își lipi urechea de dușumea, însă simți doar adierea de aer ce venea pe sub ușă. Inspiră adânc. Orele treceau unele după altele, egale și indiferente, asemeni pașilor ei pe care el încă încerca să-i audă. Își strânse picioarele în jurul prăjiturii de parcă ar fi dorit să o ocrotească, brațul stâng îi amorțise, dar rămase nemișcat. Acum respira odată cu vânticelul de sub ușă, și apoi din ce în ce mai încet
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
e altceva decât centrul unei organizări juridice, centrul din care emană, sau se consideră că emană, toate normele care alcătuiesc organizația. Cine ia ca punct de vedere Centrul sistemului, În mod necesar va considera toate celelalte sisteme ca străine și indiferente, sau ca dependente și subordonate, tocmai pentru că În sistem nici o normă nu poate fi considerată valabilă, dacă nu emană de la autoritatea care e prin definiție punctul de convergență și de iradiație al oricărei puteri juridice”. Giorgio del Vecchio intuia că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fac parte din ființa mea. - Și cu Olga cum rămâne? - Olga mi-e prietenă; mi-a dat multe dovezi în acest sens. Dacă au fost cândva unele semne de derapaj, am înțeles-o, poate nici eu nu aș fi fost indiferentă... Acum însă, totul e cât se poate de așezat și Olga îmi poate fi de ajutor în clipe de mare cumpănă pentru mine. - Nu știu de ce te îngrijorezi tu atâta; au mai născut femei, și n-au murit. Au adus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pot Încheia mai inspirat acest crochiu senti mental, decît citînd dedicația (tipărită! a) autoarei : „Artiș tilor, pe care uneori i-am iubit cu patimă și fără măsură, al teori i-am detestat cu convingere, dar niciodată nu mi-au fost indiferenți”. Din cărțile doamnei Pop, se vede clar că ia iubit exagerat ; nu se simte Însă ( diplomație de vechi se cretar literar ? ), niciodată, detestarea acestora. În excelenta sa carte bricabrac, marele Pintilie spu ne undeva, despre relația sa cu o soprană
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a ilegalității, de situare firească în afara oricăror constrîngeri etice. Mituirea nu e dramatică, tensionată, riscantă, ci ritualizată, familiară, amicală. De altfel, multe dintre comentariile produse în media și pe internet au intrat într-o paradigmă asemănătoare, a atitudinilor minimalizatoare și indiferente la etic, evocîndu-se prostia personajelor, sumele prea mici aflate în joc, obiceiurile ("darurile") în genere românești și în particular maramureșene - și mai ales anulîndu-se orice judecată prin sloganuri generalizatoare (de tipul: toți fură, nimeni nu e cinstit, așa e pretutindeni
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
care te așteptai la ceva, îți dădeau cu totul altceva; ori nu-ți dădeau nimic. Că, părând, de pildă, generoși, erau de fapt niște zgârciți. Sau că, făcând impresia că vor sări în ajutorul cuiva, se dovedeau, în fond, niște indiferenți. Una ți se pare, și alta iese... Franțuzul are aici o vorbă: Mefiez-vous de la premiere impression, elle est la bonne. Teme-te de prima impresie, este cea bună. Invers decât ne închipuim noi, păcăliții din născare. Această judecată paradoxală, sofistică
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
oamenilor, vegetația și clădirile. Aceeași patină a vremii este întipărită pe vechile ruine și în gena locuitorilor acestor meleaguri. Vechiul oraș Mangalia dispare în amintirile Andei, sub dune tot mai groase de uitare, așa cum inocența se pierde în repetitivitatea mecanică, indiferentă, a incestului. Într-un amestec de mituri antice (pe alocuri și creștine) omul își caută unitatea primordială (de unde fatalitatea incestului dintre fiică și tată; nu se poate spune cu precizie și nici nu contează cine pe cine seduce sau dacă
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
american era programată abia peste o oră și jumătate, iar vremea plăcută Îndemna la plimbare. Uneori e bine să mergi pe jos, măcar pentru a trage aer În piept și a te gîndi În voie la tot felul de lucruri indiferente. Numai că, În cazul Christinei, apărea o problemă: pentru ea nu existau lucruri indiferente. Astfel, ceea ce inițial promitea să fie o plimbare lejeră, fără scop, deveni pe nesimțite căutarea a ceva precis determinat de două coordonate. Prima coordonată: locul - trebuia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plimbare. Uneori e bine să mergi pe jos, măcar pentru a trage aer În piept și a te gîndi În voie la tot felul de lucruri indiferente. Numai că, În cazul Christinei, apărea o problemă: pentru ea nu existau lucruri indiferente. Astfel, ceea ce inițial promitea să fie o plimbare lejeră, fără scop, deveni pe nesimțite căutarea a ceva precis determinat de două coordonate. Prima coordonată: locul - trebuia să fie un salon de coafură și frizerie. Existau În apropiere trei asemenea locuri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai reacționa. Mă vedeam stînd acolo ca un caraghios și Îmi venea mai degrabă să casc. Toate Întrebările pe care mi le pregătisem nu mai aveau sens, sau nu mi le mai aminteam, fiindcă femeia din fața mea Îmi era complet indiferentă. CÎnd termină de supt bomboana, scoase din poșetă și Își aprinse o țigară. — Maiorul Smith ți-a mai scris? Ca și cum n-ar fi auzit Întrebarea lui Pablo, ea se ridică de pe bancă și porni să caute cățelul printre copacii din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și ochelari, care mergea cu capul aplecat Într-o parte și nu spunea decît: „Îhîm, Îhîm“) s-a oprit, a făcut o reverență cam teatrală și a spus: — Sărut-mîna doamnă Christina. Ce mai faceți? — Bine, mulțumesc de Întrebare, răspunse ea indiferentă. — Vă salut, domnilor, numele meu este Pablo Cârlan, interveni și Pablo. Însă cei doi se Îndepărtară fără să-i răspundă. După aceea, ne-am luat și noi rămas bun, pornind În direcția contrară. Nu știu dacă Întîlnirea durase o jumătate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
urmă au ajuns și la noi!), farfurii cu resturi putrezite de mîncare, chiar și o grămadă de vomă uscată Într-un colț. — Ascultă Bruce, chipul lui Toal se lungește În timp ce nările-i recunosc duhoarea care pe noi demult ne lasă indiferenți, nu poți trăi așa. Nu poți lua legătura cu nimeni care să aibă grijă de tine? — Nu... BUNTY SHIRLEY CHRISSIE CAROLE Carole. Singura care era În stare să ne dea ceva. Restul doar iau. N-avem nimic să le dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
procesul prin care gândirea pictorului s-a materializat În tablou, prin ecoul pe care-l trezește, constituind o prelungire a tabloului,,. Nu o interesează. Citesc pe chipul ei o mare plictiseală. Când eram copil și Îi simțeam pe oamenii maturi indiferenți la problemele care mă frământau, plângeam . Mă adăposteam Într-un colț și vărsam lacrimi amare. Când bunica mea era tânără și frumoasă scria Într-un caiet gros cu file gălbui poezii dulcege, din cele care erau la modă la vestitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
doar umbre și liniște. Apoi se Întrezări o rază de lumină vibrând În Întuneric și din neant apăru o fetiță, firavă. Se pare că era din Kolberg, de pe coasta pomeraniană. Slabă și fără dinți În față, cu codițe și gesturi indiferente, stătea mână-n mână cu un băiat mai mare. Dar Karp nu căuta această fată, pentru că imediat a Întors raza Într-o parte. Imaginea tremură, apoi apăru aceeași fetiță, de data aceasta, cu câțiva ani mai În vârstă. Avea cozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
așteptam, În jur de treizeci și cinci de ani, maxim patruzeci, și avea o Înfățișare cât se poate de mediteraneană. Pielea nu-i era nici prea Închisă, nici prea deschisă, chipul aspru, cu buze groase și sprâncene bine conturate. Privirea alertă, dar indiferentă, nasul proeminent, prefera să-și aranjeze cărarea Într-un stil sobru, ca bărbații. Dar cea mai impresionantă era cicatricea: pe partea dreaptă a feței, o linie aproape verticală se Întindea de la vârful nasului până la panta bărbiei. — Doriți să dați o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se trânti, fiind zăvorâtă. Mă cam Îndoiam că ofițerii au procedat conform regulamentului când m-au Închis, nu că ar mai fi contat. Nici Diels și nici Pieplack nu s-a arătat surprins de vânătăile mele. Într-adevăr, erau demonstrativ indiferenți. Eram convins că erau destul de versați În arta distorsionării interogatoriilor, suficient cât să obțină răspunsurile dorite. Întrebarea era cam ce fel de adevăr doreau să scoată din mine În timpul interogatoriului care urma. dacă Stegemann susținea că vineri n-am apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sigur. Din câte știu, stau Încă la pândă. Un semnal sonor pluti prin aer, apoi Stadtbahn-ul Își continuă drumul spre vest, spre lacuri și spațiile verzi de la periferia orașului. Oamenii care au coborît erau Îmbrăcați În haine de vară și, indiferenți la Încurcătura mea, s-au Împrăștiat În direcții diferite. Am tăiat-o printre două mașini și am intrat pe o stradă lăturalnică, mărginită de copaci Înfrunziți. Căldura era sufocantă și Începusem să regret că nu mi-am luat o Înghețată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ca și un foarte convingător duo Jean Shrimpton 1 și David Bailey 2, care chicotea la bar. O pereche Penelope Tree și Truman Capote stătea pe podea cu picioarele Încrucișate, discutând aprins, În timp ce o combinație de Halston și Warhol călcă indiferentă peste ei. Pe divanele lui Lauren, care fuseseră retapisate cu țesătură În stilul kimono japonez de la sfârșitul anilor 1930, trei perechi de John și Yoko stăteau la bârfă cu la fel de multă ardoare de parcă ar fi fost cu adevărat John și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în ritmul chitarelor, cu pantoful ridicat. Frumoase picioare! spune șoferul încet, alintînd cu privirea coapsele dezgolite pînă spre șolduri, a căror culoare de un roz deschis, în lumina palidă din mașină, par două flăcări mocnite, încrucișate. Remarca șoferului o lasă indiferentă pe fată, prinsă de ritmul nervos al pantofului, dirijînd parcă aparatul de radio. Doar un surîs discret, parșiv, scăpat atenției șoferului, preocupat de șoseaua în curbă, lasă, fără urmă de îndoială, să se înțeleagă răspunsul ei: "Să vezi și restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]