2,126 matches
-
discutabilă. Poziționarea dominantă a interesului propriu si maximizării utilității în analiza economică este o consecință a aranjamentelor sociale. Ceea ce constituie acțiune rațională depinde, într-o anumită măsură, de contextul social și cultural, de care teoria capitalului uman, construită pe baza individualismului metodologic, face abstracție. Consecința logică a criticii sociologice asupra teoriei capitalului uman este următoarea: de vreme ce ipotezele sunt olegații sau, în cel mai bun caz construcției social-politice, modelul capitalului uman are cel mult o valabilitate limitată la câteva societăți occidentale. Dar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și cultura nu erau despărțite. Scopul activității spirituale curat numai pentru ea însăși înăuntrul individului li era necunoscut popoarelor antice; toate celea aveau or erau menite să aibă un scop obiectiv, general. S-au vorbit și discutat mult asupra lipsei individualismului la națiunile clasice; sigur este însă că, orcît de individual s-ar fi format un obiect sau un raport după năzuință și facultate, nu era aprețuită decât din punct de vedere al generalității. Unde de-sine-starea și valoarea omului singular ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestea e că cei vechi nu venise încă la cunoștința cum că scopul individual, cum l-am citat mai sus, este totodată și tot atât de mult {EminescuOpXIV 920} și cel mai general (o cunoștință de care nici azi lumea, unde iar individualismul a căpătat o așa de mare preponderanță, nu e conștie decât într-un mod foarte imperfect); că fiecare om singular e membru și reprezentant al națiunii sale fără vreo activitate faptică pentru ea; așa încît viața și faptele sale individuale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-a făcut bun în lupta împotriva terorismului, a rămas încă nesoluționată problema atitudinii pe care majoritatea populației o are vis-a-vis de acest fenomen care le afectează viața de zi cu zi. Mulți oameni manifestă o atitudine de reținere, de individualism, izolationism și de neimplicare, apatici în efortul lor de a sprijini organismele specializate în luptă anti și contrateroristă, mergând pe principiul, deloc adevărat că "așa a fost dat să se întâmple și bine că nu mi s-a întâmplat mie
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Cunoașterea credinței 56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia 66 Tradiția determină scrierea 69 Un bun mediolog este un cîine 74 Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93 Lecția a IV-a Misterul întrupării 100 Problema teoretică 100 Efectele istorice 106 Revoluție în Revelație 113 Mizele practice 122 Cristologie crucială 129 Lecția a V-a Experimentarea creștină 133 Superioritatea celui slab: o strategie mediatică 135
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sa în travaliul de reperare și de remediere a lacunelor pe care care încă le avem în cunoștințele noastre sau în perceperea faptelor culturale în generalitatea lor. În plus, R. Debray va inventaria cinci isme refractare mediologiei (dualismul, spiritualismul, umanismul, individualismul, modernismul), cinci centre doctrinare care, prin raportare și reper, vor contura mai bine terenul mediologic. Astfel, mediologia iese de sub jurisdicția oricărui tip de dualism, din moment ce nu folosește în dezvoltarea sa cuplurile opozitive gîndire/materie, spirit/corp, sensibil/inteligibil etc. Această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
s-ar putea spune că în spatele oricărui obiect sau al oricărui dispozitiv tehnic se ascunde un om care își ironizează necontenit semenii, provocîndu-i cu propriile lor arme și lăsîndu-le iluzia că ei sînt cei care conduc totul. Delimitîndu-se de idealul individualismului și de acela al modernismului, mediologia nu se vrea a fi nici doctrină, nici deținătoare a vreunei puteri anume. Interogîndu-se mereu asupra condițiilor de dezvoltare, circulație și menținere a doctrinelor politice, morale, religioase, mediologia nu este nici știință și nici
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vorbe cu valetul; fiindcă, în ciuda a ceea ce se spune, el știe mai bine decît oricine să-l recunoască pe marele om. Este acela care-și respectă servitorul. Lecția a III-a CINCI BALAURI ÎNTRE NOI ȘI TEHNICĂ Dualism • Spiritualism • Umanism • Individualism • Modernism Deși infinit mai complexă și mai puțin îndrăzneață, explorarea bazelor mediologice ale psihismului colectiv privește cu jind la descoperirea bazelor mediologice ale psihismului individual. Dar aici, nici tu cameră cu pozitroni, nici tu maimuțe-cobai sau microelectrozi la dispoziție, cum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cognitiv. Am sesizat cinci surse de dușmănie, cinci focare de isme refractare, obstacole mediologice majore. Mergînd de la cel mai vechi la cel mai modern sau de la cel mai simplu la cel mai sofisticat, avem: dualismul ontologic, spiritualismul antitehnic, apologetica umanistă, individualismul intelectualilor, esperanto-ul moderniștilor. Iertați enumerarea, care aduce a catehism. Nu vom face exorcizări, dar trebuie să ne ierarhizăm adversarii. DUALISMUL Opoziția primordială, arhaică, Sacru/Profan explică fără îndoială, după cum sugera Durkheim, persistența, influența cuplului Gîndire/Materie, Spirit/Corp. Această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
așa cum era în cetatea antică scrierea după dictare, sarcină considerată nedemnă pentru un filosof și rezervată sclavilor știutori de carte sau elevilor din primul an. Omul liber dictează, nu scrie. Pentru noi, spiritul ca atare e mai degrabă o iluzie. INDIVIDUALISMUL Un alt obstacol de trecut este narcisismul profesional al filosofilor. Cei care își fixează scopuri și valori ne vor judeca crisparea asupra mijloacelor și direcțiilor de lucru drept anodină, suspectă, sau amîndouă la un loc. Omul de litere nu ia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de Gaulle către ministrul Comunicației, publicate în Scrisori, note și însemnări (vol. 9, 1986). Atunci cînd atrage atenția ministrului Alain Peyrefitte că: Informația este legată de: pitoresc (anecdota este preferată relatării faptelor); pesimism (catastrofa, masacrul, crima sînt preferate aspectelor pozitive); individualism (cazul izolat, mai ales dacă e răuvoitor și nociv, interesul particular, dacă e virulent, sînt preferate interesului general și atitudinii majorității); opoziție (tot ce se opune ordinii prestabilite și acțiunii instituțiilor publice franceze, din interior sau din exterior, este preferat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă politică universală (comună tuturor genurilor de expresie, de la cinematograf la arhitectură) la abundența reproducerilor, cu facilitățile de colectare și de decupaj ale suporturilor la domiciliu. Individualism, decontractare, umor, permisivitate; psihologie socială, sau proliferare a materialelor? Criză de valori și de sensuri, sau efecte ale risipirii mediologice? Amîndouă, desigur. Dar a doua înaintea celei dintîi. Nici "morală ludică", nici o "eră a vidului" fără suplețea și proliferarea vectorilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
semnele trecutului este însoțită de privatizarea taxelor codificării. Scade redevanța, cresc abonamentele. Individualizare maximală, marketing optim. Inegalitatea pertinentă nu mai este cea a diplomelor, ci cea a veniturilor. "Merchandising" al trecutului: mărire a marjelor de beneficiu sau/și de libertate? Individualism liberal și/sau democratic? În concluzie, producția lentă a omului ca individ, întortocheata și încăpățînata privatizare a lui sapiens au fost favorizate de miniaturizarea crescîndă a aparatelor sale de comunicare este partea miraculoasă a simplificării. Factor decepționant, dar și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
concluzie, producția lentă a omului ca individ, întortocheata și încăpățînata privatizare a lui sapiens au fost favorizate de miniaturizarea crescîndă a aparatelor sale de comunicare este partea miraculoasă a simplificării. Factor decepționant, dar și de eliberare individuală. Electronul este providența individualismului modern. Tehnica facilitează transmisia din aproape în aproape și permite fiecărui individ să se emancipeze, să scape de obsesii, de zgomot și de constrîngerile mediului în care trăiește. Familial, regional, conjugal, național. Dar să faci astfel încît comunicarea să fie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
autoritar (care trebuie atunci să-și schimbe aspectul pentru a se reproduce și răspîndi) și propice reculului critic. Dar raționalismul laic, cel al Luminilor, nu este ocupantul natural al compartimentului audiovizualului, în care profeția inspirată își regăsește autoritatea în cetate, individualismul critic revenind în miezul cetății audiovizuale, în rolul "veneticului" mai mult sau mai puțin tolerat sau integrat. Nu există concordanță între locurile de evoluție intelectuală și stadiile de dezvoltare mediologică. Progresul tehnic are drept revers permanenta posibilitate a unei regresii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se petrece afară, trebuie să te uiți la televizor, deci să rămîi acasă. Fixare în reședința burgheză, fiindcă "fiecare pentru sine" era în esență, vrem sau nu, un "fiecare la el acasă". Demobilizarea cetățeanului începe prin imobilizarea fizică a telespectatorului. Individualismul este un tête-à-tête familial cu receptorul individual? Dominații și-au însușit cultura dominantă, cea a adversarilor lor. De aceea, un individ oarecare din Franța are cele mai întemeiate motive din lume ca să nu poată diferenția stînga de dreapta. Aceleași media
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bine. Televiziunea este mai întîi o mașină economică, și nu o conductă de idei, un canal de semnificații. Astfel privită, este primul inductor și conductor al ideologiei numite economism. Mașina are morala întreținerii ei, este omogenă cu o societate de individualism hedonist și de consum instantaneu. Ea nu e de natură să suscite demersuri de abstracțiune sau de interferență, de sinteză, nici de critică, ci să producă minispoturi în lanț, vehicule de consum (de neconceput în școală). Ea nu e făcută
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
enorme, care curg în sens invers și-și strivesc izvoarele. Surîsul promisiunilor devine, pe parcurs, grimasă și sfîrșește într-un rictus. După încîntarea produsă de primele decenii, întunecarea celor din urmă. Transformarea umanistului în fanatic, al persecutatului în polițist. De la individualismul reînnoit, la conformismul reînnoit. Secolul al XVI-lea și secolul XX încep de "la stînga" și se încheie "la dreapta". Examenul critic eliberator recade în doctrina dogmatică tradițională, raționalismul este cernut de "reîntoarcerea sacrului", modernitatea îi întinde mîna arhaicului. Fie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dacă nu cumva etnologii din 2500 nu vor studia prioritar populațiile Alfabetului. Un secol al XVI-lea răsturnat, așadar. Povestea emancipării scandează cele două secole articulate în continuitatea lor, ca doi timpi solemni ai libertății, primul ecloziunea, al doilea apoteoza individualismului modern. Problema stă în faptul că nici măcar nu e vorba despre același individ. Reforma a constat în revolta semnului împotriva imaginii. A cărții sfinte împotriva statuii sfîntului. A lecturii sfinte, în familie sau în particular, împotriva sfintei împărtășanii. Trăim Contrareforma
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ideilor revoluționare mulțumită unui mod de comunicare ce se adresa masei de oameni care foloseau limbile specifice."88 Evanghelismul este, fără îndoială, mai mult o religie a lecturii decît a cărții; s-a degradat, probabil, ulterior, luînd forma unui simplu individualism moral, întotdeauna dublat însă de o pedagogie a lecturii. În Suedia, Biserica de Stat luterană a declarat obligatorie lectura Bibliei (ordonanța din 1686). Era neîndoielnic cale lungă, în materie de lectură universală, de la predică la act, iar lectura vizuală, tăcută
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și puterea spirituală industriașilor). SCRIERE (LOGOSFERĂ) TIPOGRAFIE (GRAFOSFERĂ) AUDIOVIZUAL (VIDEOSFERĂ) MEDIU STRATEGIC (PROIECȚIE A PUTERII) PĂMÎNTUL MAREA SPAȚIUL IDEAL DE GRUP (ȘI DERIVĂ POLITICĂ) UNICUL (Cetate, Imperiu, Regat) absolutism TOȚI (Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul al XIX-lea / 188 1.1. Regulamentul organic / 189 1.2. Momentul 1848 / 190 1
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politică (pentru o națiune) sau la cea a omenirii ca unică soluție pentru criza/crizele traversate. Acest aspect este considerat posibil de asemenea de către cei care consideră că religia va face posibilă o asemenea rezolvare prin rolul avut în combaterea individualismului și egoismului. Capitolul II Definirea comunității 1. Dificultatea demersului Într-un articol (Definitions of Community: Areas of Agreement) publicat în anul 1955, George A. Hillary Jr. a colectat 94 de definiții diferite ale comunității. O astfel de încercare astăzi ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Chiar dacă nu acceptăm ideea familiei în sensul contemporan cel puțin ca și comunitate, nu putem nega faptul că maniera generală de raportare la familie într-o societate este un indiciu pentru gradul de participare în general la rețelele sociale. Efectele individualismului, ale liberalismului sunt receptate din plin de familie, pentru cei mai mulți, cea mai mare problemă a comunității în America fiind reprezentată de dezintegrarea familiei. Declinul familiei arată că reînnoirea comunității va fi dificil de atins. "Când este în formă bună, familia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Familia instabilă. Aceasta a fost specifică Franței post-revoluționare, dar exemple pot fi văzute și în alte epoci istorice în Atena, după dezastruosul război cu Sparta, în Roma în perioada mai înaintată a imperiului etc. Aspectele caracteristice ale acesteia sunt extremul individualism, caracterul contractual, absența înrădăcinării în proprietate, respectiv structura sa în general instabilă din generație în generație. Acest tip de familie era considerat de Le Play ca fiind principalul responsabil de insecuritatea și incertitudinea spirituală din Franța. 3. Familia tulpină. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]