1,115 matches
-
Aprindeți torțele!“ - în care unii au văzut „primul manifest avangardist din literatura română” -, îl reia, nemărturisit, pe Rémy de Gourmont din Le Livre des Masques. Ideile criticului simbolist francez au fost, de fapt, ideile directoare ale revoltei antiacademiste. Ideea diferențierii individualiste, refuzul banalului și al imitației, libertatea inovativă sînt afirmate impetuos: „Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar! (...) este bine să se știe de către toți cei care se intereseză de literatură în țara noastră ce vor acești cîțiva tineri care au curajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Richter și Hans Arp - convertiți la constructivism, respingînd „dualismul romantic între viață și artă” și „lupta inconștient începută acum un secol contra vieții, știintifismului și industrializării”, pronunțîndu-se în favoarea artei cerebrale, Iancu se desparte din nou de Tzara („Cu «Dada», aripa individualistă și-a spus ultimul cuvînt și azi din toate colțurile lumii se frămîntă o imensă operă de refacere”), recunoscînd condiția ingrată a pionieratului: „Desigur noi trăim de-abea începuturi modeste de artă”. Ulterior, într-un articol intitulat „Între scenă și ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
președintele Academiei din Rusia bolșevică, în Contimporanul, nr. 88, 8 dec. 1929) și o amplă recenzie despre La defaite de Alex. Fadeev (trad. de Maurice-Parijanine), în care se insistă asupra caracterului de „ideolog” al autorului și asupra opoziției dintre egoismul individualist al trecutului și „solidarismul” revoluționar al viitorului. Într-un articol intitulat, semnificativ, „Asediul adevărului“, tînărul militant de stînga Radu Popescu protestează - nu tocmai voalat! - față de blocada informațională a guvernului român față de URSS. Autorul menționează, cu „tîlc”, faptul că membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anexat unor țeluri politice opuse. Argumentele „declarației de independență” sînt de natură artistică: estetica evazionistă a visului vs estetica utilitaristă a constructivismului, apărarea purității radicale a unor „atitudini de artă care presupun sacrificiu și singurătate” ș.a.m.d. Acest „estetism individualist” va fi, în curînd, denunțat ca un handicap, ca o lașitate și ca o „concesie” oportunistă de către colegii de la unu. Un adevărat conflict de interese, generat de o „nepotrivire de caracter”. Căci pentru Ilarie Voronca suprarealismul nu era decît o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al lui Vladimir Tatlin. Pagina de „Note. Cărți. Reviste” a nr. 70 (nov. 1926) conține o prezentare sumară și neutră a literaturii sovietice prin intermediul revistei franceze Vouloir. Decupajul lasă să se întrevadă postulatul „colectivist” al artei proletare constructiviste vs „onanismul individualist” al artei burgheze: „Vouloir revista junimei din Lille aduce în ultimul său număr un studiu foarte complet al ideologiei literare artistice și sociale a Rusiei sovietice. Un dialog cu Lenin. Studii critice din literatura de după revoluție. Proecte și realizări formidabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ultimă a lucrării de față e să aducă un omagiu acestei specii nefericite și curajoase care ne-a creat. O specie tristă și mizeră, abia diferită de maimuță, care totuși purta În ea atâtea aspirații nobile. O specie chinuită, contradictorie, individualistă și belicoasă, de un egoism fără margini, capabilă uneori de explozii de violență teribile, dar care n-a Încetat o clipă să creadă În bunătate și În iubire. O specie care, pentru prima oară În istoria lumii, a fost capabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
munci și de a conviețui între bărbat și femeie. Ruptura dintre unitatea afectivă și fecunditate este un alt factor care determină familia să fie fragilă, mai ales din cauza cultului față de corp. Acesta este considerat doar în raport cu propria persoană, în mod individualist și narcisist, nu în serviciul și spre binele celuilalt și, cu atât mai puțin, în raport cu societatea. 2. Iubirea și valoarea persoanei Există o distincție clară între persoană ca spirit întrupat și valorile persoanei care se găsesc în ea, înnăscute sau
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
baza conspirației împotriva vieții: secularizarea culturii care, odată cu pierderea sensului lui Dumnezeu, a produs și pierderea sensului omului, a demnității și a vieții sale; dezordinea morală care consistă în dihotomia libertății de adevăr. În acest mod, absolutizarea libertății în mod individualist predispune la eliminarea celuilalt; separarea în ambientul antropologic. Subiectul uman este definit în relație cu raționalitatea, ruptă de natura și de corporalitatea sa. Prin urmare, este titular de drepturi numai cel care se prezintă cu o deplină sau cel puțin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dat chip nou dar ... sufletul satului a rămas neschimbat. Aceleași zbateri, preocupări și patimi își înfig rădăcinile acolo unde s-au așezat oasele străbunilor, generații și generații de țărani, truditori ai gliei întru nemurirea neamului. Într-o lume super-informatizată, grăbită, individualistă și nepăsătoare, Vasilica Ilie se apleacă, cu duioșie și respect asupra unor crâmpeie din viața satului de la sfârșit de secol XX. Provenită dintr-un sat românesc, legată, cu cătușele vieții, de zbuciumul Capitalei, Vasilica scrie poezie și iată, proză scurtă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și a responsabilităților, în funcție de exigențele unei vieți de comuniune, să nu se identifice cu funcția și care, trăgând învățătură din orice responsabilitate și slujire, să crească asemenea unor persoane făcute pentru comuniune. Deosebirea dintre individ și persoană, dintre o atitudine individualistă și exercitarea propriei personalități, stă tocmai în faptul că suntem persoane - după chipul dinamicității treimice - în măsura în care propria diferență și unicitate reprezintă temelia unei continue trude de ieșire din sine pentru a pune bazele unui hore de părtășie mereu centrifugă și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ale secolului trecut nu trebuie înțeles decât ca o reacție pasionată împotriva automatizării prin fetișismul evoluției, a implicației lui fataliste. Să fim noi oare simple instrumente ale devenirii, capricii ale curgerii lucrurilor, pretexte ale trecerii continue a firii? Revolta aceasta individualistă a avut o notă eroică, și ea este una din aparițiile periodice ale istoriei, consecutive epocilor de fatalism. Acest individualism nu trebuie confundat cu cealaltă specie de individualism, atomizant și... cetățenesc. Există un individualism de revoltă a unor conștiințe izolate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ani, "drame" la 18, "piese de teatru" la 21) au resuscitat pe alți doi individualiști, care scriau pe când "evoluția" avea încă un sens metafizic: Stirner și Kierkegaard, primul de o originalitate suspectă și nefecundă, al doilea sugestiv, grav, punând problema individualistă în plan pur psihologic, ca subiectivism. De aceea susține el că subiectivitatea este un absolut, iar nu individul. Pentru Kierkegaard, contează numai latura de interioritate a acestuia. El nu s-a preocupat niciodată de social, ci s-a oprit la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fapt, iar un savant nu disprețuiește faptele, ci le respectă și încearcă să le înțeleagă. În fața acestui fapt, Le Bon nu visează la o restaurare a monarhiei sau a regimului aristocratic. Visul lui ar fi mai curînd democrația patriciană și individualistă, după modelul englezesc. Liberalismul de dincolo de Canalul Mînecii a obsedat gîndirea socială a Franței de la a doua pînă la a cincea Republică inclusiv. N-a reușit însă o breșă intelectuală masivă. La fel, nici marea burghezie financiară și industrială n-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unor discipoli direcți sau indirecți. Și nu discipolii i-au lipsit! Inserînd preceptele simțului politic comun, maximele unui Robespierre și mai ales ale unui Napoleon într-o tramă psihologică, Le Bon dinamita un tabu intelectual, încălca interdicțiile gîndirii liberale și individualiste. Permitea oamenilor de stat să abordeze realitatea maselor dintr-o perspectivă neașteptată și îi autoriza să acționeze în calitate de conducători. De fapt, în special partidele și oamenii de tip nou s-au năpustit asupra ideilor lui și i-au parafrazat cărțile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de un editor și o editură, o tipografie, o librărie, pictorul, de o galerie unde să-și expună tablourile și așa mai departe. Altfel spus, chiar dacă mitul eroului sau luptătorului singuratic este în continuare în mare vogă într-o societate individualistă, dacă analizăm cu atenție faptele considerate la prima vedere a fi individuale, constatăm că ele sunt de fapt rezultatul efortului depus de o întreagă echipă. Oricât de impresionați am fi de realizările marilor personalități, fie ei lideri puternici sau inovatori
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cineva”, consumă ostentativ, cumpără articole la modă; e) realizații (23%) sunt cei care doresc succesul, celebritatea, confortul, au venituri mari și educație superioară, cumpără produse noi, moderne, bucurându-se de un trai foarte bun; f) „eu însumi” (5%) sunt consumatorii individualiști, dornici să-și afișeze gusturile și capriciile, de regulă persoane tinere, cu educație superioară; g) empiricii (7%) sunt persoane care adoptă decizii pe baza experienței prin care au trecut, au educație superioară și cumpără, în general, peste necesar; h) conștienții
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cineva”, consumă ostentativ, cumpără articole la modă; e) realizații (23%) sunt cei care doresc succesul, celebritatea, confortul, au venituri mari și educație superioară, cumpără produse noi, moderne, bucurându-se de un trai foarte bun; f) „eu însumi” (5%) sunt consumatorii individualiști, dornici să-și afișeze gusturile și capriciile, de regulă persoane tinere, cu educație superioară; g) empiricii (7%) sunt persoane care adoptă decizii pe baza experienței prin care au trecut, au educație superioară și cumpără, în general, peste necesar; h) conștienții
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o listă a „crustaceelor” identificate de-a lungul anilor: Ă Perfecționismul Ă Lipsa de organizare Ă Teama de schimbare Ă Teama de răspundere Ă Proiecția negativă Ă Tergiversarea Ă Lipsa respectului de sine Ă Utilizarea defectuoasă a timpului Ă Gândirea individualistă Ă Prejudecata Ă Invidia Ă Părtinirea nemotivată Ă Lipsa unor obiective clare Ă Ostilitatea, furia, vina Ă Lipsa de energie Printre preferatele mele s-a numărat ceea ce o cunoștință a mea numea „gândire În oglinda retrovizoare”. I-am cerut persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
plan a interesului individual constituie teza de bază cu care operează teoria economică începând cu Adam Smith - el consideră că randamentul omului este cu atât mai mare cu cât rezultatul activității sale îi determină mai evident soarta; este o concepție individualistă, scopul fiind utilitatea, satisfacția fiecărui subiect întreprinzător, bunăstarea individuală. Deviza acestui sistem pare să fie totul prin individ, dar și totul pentru individ. Idealul sistemului este ca fiecare să realizeze cel mai mare profit posibil, să-și maximizeze câștigul monetar
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nu sunt scrise pe o tablă a legii divine. Autoritatea supremă și nemijlocită a unui Dumnezeu personal are ca substitut, în lumea greco-romană, interpretarea medicală a ordinii firii în lumina exigențelor interiorității. Perspectiva asupra sexualității este, în cuvintele lui Foucault, „individualistă”1. Sfera vieții publice intersectează sfera preocupărilor private, dar întotdeauna acestea primesc prioritate. Descoperirea conceptului de răgaz sau de timp liber (gr. schole) este corelativă acestei preocupări pentru sine (epimeleia heautou sau cura sui) care marchează începuturile filozofiei grecești (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
oportunități de săvârșire a fraudei. Factorii care țin de atitudine sau raționament au În vedere convingerile celui care comite frauda față de faptele sale (Albrecht et al., 2009, p. 50ă. Cel care săvârșește actul fraudulos poate fi caracterizat printr-un comportamentul individualist, de tip businessman independent, considerând că firma Îi aparține (Albrecht et al., 2009, p. 50; Gallet, 2010, p. 141ă. În același timp, se pot găsi justificări pentru actele malițioase, nefiind Însă recunoscute de cei care le comit ca fraude (Gallet
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
formală și informală) ce organizează interacțiunea Între actori. Ea se instituționalizează prin mecanisme coercitive, dar mai ales normative și cognitive, generând modele mentale Însușite de către actori (habitusuri). Din punct de vedere metodologic, considerarea acțiunii În analiză echivalează cu o opțiune individualistă. În același timp, se consideră că acțiunea intențională este plasată Într-un câmp structurat de relații sociale stabile Între actorii sociali (N. Fligstein, 2001, P. Bourdieu, 2000). Acțiunea se manifestă În limitele structurale ale câmpului care o condiționează. Mai mult
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acesta, societatea impune un model de comportament individual de tip descurcăreț. Practica este astfel instituită la nivel informal, cu consecințe sociale indezirabile. De asemenea, exemplul retroinstituțiilor, manifeste În societatea românească În tranziție, care inhibă acțiunea colectivă recompensând strategii de acțiune individualiste (dintre care șpaga este doar una) este ilustrativ pentru modul În care instituțiile pot fi disfuncționale la nivel societal, chiar dacă aparent pot avea consecințe pozitive la nivel individual (Pop, 2003; Sandu, 2003). Definiția „atotcuprinzătoare” a instituțiilor ca „structuri de statusuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul lui Williamson (1981, 1991, 1993) și de istorismul, mai degrabă sistemic, al lui North (1990), Granovetter Își construiește argumentația cu preponderență la nivel microsocial. Opțiunea lui poate fi caracterizată atât ca individualistă, concentrându-se asupra acțiunii sociale, dar și structurală, subliniind rolul rețelelor de relații În producerea cooperării. De altfel tranziția micro-macro social este cel mai bine precizată În studiul lui Granovetter (1985) În comparație cu ceilalți autori amintiți. Abordarea sa are la bază
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]