955 matches
-
pas. Printr-un proces iterativ de feedback continuu categoriile sînt revizuite și reduse la un număr de categorii principale a căror fidelitate trebuie verificată. Prin urmare, Grounded Theory nu este generată apriori și testată ulterior. Mai mult, aceasta este ... derivată inductiv din studiul fenomenului pe care îl reprezintă. Adică, descoperită, dezvoltată și verificată în timp prin colectarea sistematică a datelor și prin analiza celor care aparțin fenomenului cercetat. Prin urmare, colectarea datelor, analiza și teoria trebuie să fie în relație reciprocă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Inteligența logico-matematică, Înseamnă a gândi la cauză și efect, a Înțelege relațiile dintre acțiuni, obiecte și idei. Este abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziții și de-a efectua operații matematice și logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. V.2.3. Inteligența muzicală Înseamnă a gândi În sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Inteligența logico-matematică, înseamnă a gândi la cauză și efect, a înțelege relațiile dintre acțiuni, obiecte și idei. Este abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziții și de-a efectua operații matematice și logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. 3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la intensitatea, înălțimea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a copiilor cu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție, ca și cea prin sinteză inductivă. Sistematizarea și structurarea logică a elementelor de conținut determină și învățarea ierarhică a cunoștințelor de fizică, în care elevul urmează să-și însușească și să
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție, ca și cea prin sinteză inductivă. Sistematizarea și structurarea logică a elementelor de conținut determină și învățarea ierarhică a cunoștințelor de fizică, în care elevul urmează să-și însușească și să opereze corespunzător cu elementele de structură specifice: sistem fizic, stare a sistemului, proces de transformare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
deductiv, se obțin relațiile cantitative și legitățile clasei de fenomene studiate; concluziile teoretice sunt validate sau infirmate prin confruntarea lor cu datele experimentale, teoria și practica fiind puternic corelate, la toate nivelele de cunoaștere. II.3.6. Învățarea prin sinteză inductivă Raționamentul inductiv merge de la particular spre general și consideră că o proprietate dovedită pe câteva exemplare ale unei mulțimi de obiecte, poate fi, în anumite condiții, atribuită și celorlalte elemente ale mulțimii date. Acest tip de raționament, deși mai puțin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
obțin relațiile cantitative și legitățile clasei de fenomene studiate; concluziile teoretice sunt validate sau infirmate prin confruntarea lor cu datele experimentale, teoria și practica fiind puternic corelate, la toate nivelele de cunoaștere. II.3.6. Învățarea prin sinteză inductivă Raționamentul inductiv merge de la particular spre general și consideră că o proprietate dovedită pe câteva exemplare ale unei mulțimi de obiecte, poate fi, în anumite condiții, atribuită și celorlalte elemente ale mulțimii date. Acest tip de raționament, deși mai puțin riguros decât
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
tip de raționament, deși mai puțin riguros decât cel deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv întrucât trecerea de la particular la general comportă riscul erorii, această generalizare fiind acceptată în lipsă de ceva mai bun. În învățarea școlară a fizicii, raționamentul inductiv este asociat metodelor intuitive de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv întrucât trecerea de la particular la general comportă riscul erorii, această generalizare fiind acceptată în lipsă de ceva mai bun. În învățarea școlară a fizicii, raționamentul inductiv este asociat metodelor intuitive de învățare și cunoaștere, prin care elevii observă fenomenul prezentat prin experiment demonstrativ de către profesor; din acest studiu particular pe cazul dat se extrage o lege fizică a fenomenului, deci se extrapolează concluziile de la un singur
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
eroare, se recomandă analiza atentă a sistemului fizic studiat, care să permită obținerea unor percepții corecte, urmată de sinteza acestor percepții, sinteză care să facă posibilă generalizarea aspectelor caracteristice. Se mai recomandă lărgirea bazei empirice a inducției, prin asimilarea metodelor inductive de tip probabilist. În acest caz se fac multe experimente asemănătoare, care să poată constitui un colectiv statistic. Analiza comportării colectivului statistic permite evaluarea preciziei cu care s-a lucrat, controlând strict eroarea de care sunt afectate rezultatele activității respective
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
între F și I, respectiv între F și l, unde F este forța electromagnetică, I intensitatea curentului și l lungimea conductorului aflat în câmp. După această parte de învățare observațional-experimentală se trece prin procese de analiză, sinteză generalizare, inclusiv sinteză inductivă, spre a se deduce expresia care permite definirea inducției magnetice. Prin deducție și ordonare ierarhică se obține B = F/I l care permite și definirea unității de măsură pentru inducția magnetică. Se mai face un experiment de punere în evidență
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
P.L., Finkelstein, S., 1978, "Decoding discrepant nonverbal cues" în Journal of Personality and Social Psychology,no. 36. Dickson, D., Hargie, O., Morrow, N., 1997, Communication Skills Training for Health Professionals, (2nd edition) London, Chapman and Hall. Dima, Ț., 1975, Metodele inductive, Editura Științifică, București. Dima, Ț., 1980, Explicație și înțelegere, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedica, București. Dima, Ț., 1994, Explicație și înțelegere, vol.II, Editura Științifică și Enciclopedica, București. Dimitriu, C., 1973, Constelația familială și deformările ei, Editura Didactica și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune ipoteze fertile, surse potențiale de poziționări diferențiate în răspunsurile subiecților din eșantionul studiat. Aceste ipoteze au ele însele ca origine cunoașterea inductivă a temei de studiu, formalizarea teoretică îndrăzneață și elegantă, ca și capacitatea de a simplifica, de a trece de la bogata complexitate a realului la o structură explicativă modestă, dar activă (cf. Ferréol și Deubel, 1993). 3.2. Gen, statut, rol
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
luna și schimbă fața de 4x12 [ori] pe an era exact în anticitate fără ca cineva să fi descoperite legile generale ale lui Galilei, din care aceste schimbări s-ar fi putut esplica în mod deductiv. Era un adevăr câștigat pe cale inductivă, prin esperiență. [... ] ["DACĂ NU PRICEPEM CEVA"] 2267 Și, dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem, decât să-i dăm o esplicare falsă. ["LINIA E COMPUSĂ DIN PUNCTE?... "] 2255 Linia e compusă din puncte? -Nu. Căci unde
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2. Divinația în Antichitate / 38 2.3. Divinația în Evul Mediu / 42 2.4. Divinația în modernitate / 46 Capitolul 3. Tipuri divinatorii. Modelul propus de A. Bouché-Leclercq / 55 3.1. Divinația inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor / 60 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și interesului crescut al celor care solicitau astfel de servicii. Mai mult, scrierile antice referitoare la divinație constituie pentru cercetările moderne puncte de reper în analiza acestui fenomen. Păstrând distincția pe care o făcea Platon în dialogul Phaidros, între divinația inductivă și cea intuitivă, A. Bouché-Leclercq37 inventariază mai multe tipuri de divinație practicate în Antichitate. Astfel, divinației inductive i-ar corespunde: 1) Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale ființelor însuflețite; 2) Semnele furnizate de ființe; 3) Divinația cu ajutorul obiectelor neînsuflețite; 4
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
constituie pentru cercetările moderne puncte de reper în analiza acestui fenomen. Păstrând distincția pe care o făcea Platon în dialogul Phaidros, între divinația inductivă și cea intuitivă, A. Bouché-Leclercq37 inventariază mai multe tipuri de divinație practicate în Antichitate. Astfel, divinației inductive i-ar corespunde: 1) Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale ființelor însuflețite; 2) Semnele furnizate de ființe; 3) Divinația cu ajutorul obiectelor neînsuflețite; 4) Divinația cleromantică; 5) Divinația meteorologică; 6) Divinația matematică; 8) Morfoscopia astrologică. Divinația intuitivă ar avea următoarele expresii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a-d), Platon distinge două forme ale divinației: divinație intuitivă extatică sau profetică, inspirată direct de divinitate și considerată de el cel mai util dar al zeilor, manifestată prin nebunia divină, theía manίa, numită de aceea mantiké (téchne), și divinația inductivă sau artificială, constând în interpretarea semnelor divine (forme indirecte de manifestare a divinității pe baza deprinderii formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aduse în atenție de Cicero în celebra sa lucrare Despre divinație ilustrează cu prisosință complexitatea și diversitatea artei divinatorii. Vom prezenta în cele ce urmează o tipologie divinatorie gândită de Auguste Bouché-Leclercq pe modelul clasic al Antichității. 3.1. Divinația inductivă sau experimentală Anunțam în prima secțiune a acestui capitol că Platon a reușit să ofere o clasificare a practicilor divinatorii care a rezistat peste timp: divinația inductivă și divinația intuitivă. În cele ce urmează ne vom ocupa de prima formă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatorie gândită de Auguste Bouché-Leclercq pe modelul clasic al Antichității. 3.1. Divinația inductivă sau experimentală Anunțam în prima secțiune a acestui capitol că Platon a reușit să ofere o clasificare a practicilor divinatorii care a rezistat peste timp: divinația inductivă și divinația intuitivă. În cele ce urmează ne vom ocupa de prima formă de divinație și de variantele pe care aceasta le dezvoltă în societate. Esența acestei forme de divinație constă în prezența semnului ca mediator între divinitate și interpret
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și dobândește aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația inductivă avea ambiția de a stabili o legătură între semn și semnificat. Sigur, acest lucru rămâne doar la stadiul de deziderat pentru că, în fapt, ceea ce s-a reușit este doar adaptarea unui simbol material la o idee, prin folosirea unei "gramatici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
osteni cineva să interpreteze contextul apariției sale, poziția etc., așa cum se întâmplă în cazul practicilor ornitomantice. 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului Credem că divinația de acest tip este cea mai interesantă din ansamblul divinației inductive. Dacă în cazul ornitomanției păsările sunt cele socotite a fi un bun vehicul al gândirii divine, în situația de față lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca densitate, formele pe care le sugerează acesta constituie un obiect de studiu serios pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii. La fel se întâmplă și în ceea ce privește vinul. Utilizarea unor lichide în practicile divinatorii nu epuizează însă tipologia divinatorie inductivă. Pentru că în universul gândirii magico-simbolice, nu numai apele "vorbesc", ci și pietrele. 3.1.2.5. Divinația cu ajutorul pietrelor sau lithomanția Trăinicia, rezistența, puterea, asprimea și duritatea pietrei l-au făcut pe om să-și dea seama de efemeritatea și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și de calcul probabilistic, pot conduce la rezultate veridice. Se pare că visul matematicienilor de a face cifrele să vorbească și să "profetizeze" și-a găsit într-un fel rezolvarea. În urma prezentării tipurilor divinatorii care alcătuiesc ceea ce Platon numea "divinația inductivă", putem afirma că, indiferent de epocă și timp, omul a căutat și a cercetat semnele divine în cele mai neașteptate locuri. Unele forme s-au dovedit a fi eșecuri, căzând în ridicol, iar altele, dimpotrivă, au făcut carieră în timp
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]